Românii consumă şi în acest an în jur de 7,5 milioane de cozonaci, chiar dacă preţul acestui produs atât de căutat în perioada Sărbătorilor Pascale a înregistrat o creştere de până în 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

"Unii patiseri au modificat preţurile la cozonaci din cauza tarifelor mari la energie, gaze, combustibili. Noi, de exemplu, nu le-am modificat de la Crăciun, dar cei care au avut o creştere mai mare de costuri au pus-o în acord cu preţurile. Putem spune că în această perioadă preţul cozonacilor este cu până în 5% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase - ROMPAN, Aurel Popescu.

Acesta a spus că, şi în 2019, circa 5% din totalul ofertei pe care o aduc pe piaţă patiserii, în jur de 7,5 milioane de cozonaci, va merge către românii care se află în afara ţării.

"Continuăm exporturile de cozonaci şi pască în ţările cu populaţie românească, cele mai mult în Italia, Spania, Canada, dar şi în Anglia şi Germania. Cam 5% din producţia noastră de aproximativ 7,5 milioane de cozonaci merge la export. Gustul românului a rămas neschimbat. El preferă cozonacul tradiţional, cel cu nucă, stafide şi cacao sau combinaţia cu rahat sau ciocolată. Nu preferă nimic spectaculos", spune Popescu.

În ceea ce priveşte preţul pâinii, şeful Rompan a precizat că în prezent piaţa s-a mai liniştit după modificările care au avut loc în lunile februarie şi martie. "Cine a avut de modificat preţul a făcut-o în lunile februarie şi martie, acum preţurile nu mai cresc. Lucrurile s-au liniştit, pentru că nu au mai crescut nici preţurile la materia primă. La ora actuală, avem grâu până la noua recoltă fără nicio problemă", a adăugat preşedintele patronatului din industria de panificaţie.

La începutul lunii noiembrie 2018, Popescu anunţa că pâinea se va scumpi cu câteva procente din cauza majorării tarifelor la electricitate şi gaze naturale, dar şi a costurilor cu materia primă şi forţa de muncă.

"Preţul materiei prime a crescut, preţul forţei de muncă, la fel. Pe lângă toate acestea, am primit notificări de la furnizorii de gaze şi de energie electrică pentru a ne informa că majorează tarifele cu 25%. Dacă ţigara s-a scumpit, nu trebuie să scumpim şi pâinea? Dacă, înainte, o pâine costa cât o ţigară, trebuie să coste şi de aici încolo cât costă o ţigară. (...)", explica atunci preşedintele ROMPAN.

Pe de altă parte, Popescu avertizează că în prezent deficitul cu forţa de muncă din industria de morărit şi panificaţie s-a accentuat, comparativ cu anul trecut, când era estimat la circa 7.000 - 8.000 de oameni.

"Avem un deficit mult mai mare. Nu am acum o estimare, dar oricum este în creştere. Nimic nu s-a mai întâmplat. Deja sunt câteva societăţi care lucrează cu oameni din Vietnam şi din Sri Lanka. Din păcate, sistemul de şcoală duală nu prea are efecte în panificaţie", a adăugat Aurel Popescu.

Potrivit celui mai recent studiu de piaţă privind produsele de panificaţie prezentat de ROMPAN, tot în luna noiembrie a anului trecut, consumul de pâine, în România, a scăzut în ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor într-un an la puţin peste 82 de kilograme, dar încă se menţine peste media europeană de 78 kg/locuitor/an.

Studiul de piaţă arată că aproape 500.000 de tone de pâine lipsesc din datele statistice ale INS, adică 23 de kg/om pâine nefiscalizată şi neînregistrată cu documente. Potrivit sursei citate, producţia anuală de pâine în România este 1,5 milioane de tone.

Piaţa de morărit şi panificaţie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc în industria alimentară.

În piaţă sunt active 4.500 de firme, iar ROMPAN, prima asociaţie constituită în România în 1990, cuprinde peste 300 de societăţi din toate domeniile din industrie. Cota de piaţă este de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.AGERPRES