ECONOMIE
Preţul gazelor în Europa creşte, după ce Rusia a anunţat că livrările prin Nord Stream rămân oprite
Preţul gazelor în Europa a urcat luni cu 30%, după ce Rusia a anunţat că livrările prin gazoductul Nord Stream rămân oprite pe termen nelimitat, sporind temerile privind perturbările şi raţionalizarea gazelor iarna aceasta în UE, transmite Reuters.
Luni dimineaţa, la hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru gazul natural în Europa, cotaţiile au urcat la 272 euro pentru un Megawatt oră (MWh). Cotaţiile pentru luna viitoare au urcat cu 23%, ajungând la 256 euro pentru un Megawatt oră.
Unii analişti se aşteaptă la menţinerea preţurilor ridicate la gaze în septembrie, după începerea lucrărilor de mentenanţă la unitatea de procesare a gazelor Klrstr din Norvegia. În primăvară, cotaţiile au atins nivelul record de aproape 335 de euro pentru un MWh.
Sâmbătă, Rusia ar fi trebui să reia fluxurile prin gazoductul Nord Stream dar nu a respectat termenul limită, din cauza unor scurgeri de ulei detectate în timpul lucrărilor de mentenanţă la unica staţie de comprimare aflată încă în funcţiune.
Decizia a coincis cu anunţul G7 (principalele ţări industrializate din lume) privind un plan care vizează implementarea unui plafon global de preţ pentru produsele petroliere şi ţiţeiul provenit din Rusia, plafon care ar urma să intre în vigoare din luna decembrie.
Preţul gazelor în Europa creşte, după ce Rusia a anunţat că livrările prin Nord Stream rămân oprite: UE analizează mai multe opțiuni
Separat, Uniunea Europeană analizează mai mult opţiuni pentru impunerea unei limite de preţ la energie.
„Este dificil transportul gazelor şi devine din ce în ce mai dificilă înlocuirea gazelor care nu vin din Rusia”, a apreciat Jacob Mandel, analist la Aurora Energy Research.
Costurile record ale energiei au forţat deja industriile mari consumatoare, cum ar fi producătorii de îngrăşăminte şi aluminiu, să-şi reducă producţia, şi au determinat guvernele UE să pompeze miliarde de euro în scheme de sprijinire a gospodăriilor.
În 9 septembrie este programată reuniunea miniştrilor Energiei din UE pentru a discuta măsuri la nivelul blocului comunitar ca răspuns la creşterea preţurilor gazelor şi electricităţii, care afectează industria Europei şi majorează facturile gospodăriilor, după ce Rusia a redus livrările de gaze.
Preţul gazelor în Europa creşte, după ce Rusia a anunţat că livrările prin Nord Stream rămân oprite: Ce a declarat cancelarul german
Duminică, cancelarul Olaf Scholz a declarat că Germania, cea mai mare economie din UE şi cel mai mare consumator european de gaze, se pregăteşte pentru o oprire totală a livrărilor de gaze.
În cursa pentru livrări alternative de gaze, Germania a instalat terminale de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a primi în continuare gaze, şi vrea să construiască facilităţi LNG permanente.
Norvegia, un producător de gaze important din Europa, pompează o cantitate mai mare pe pieţele europene.
„E clar că se poate face mai mult pentru înlocuirea gazelor ruseşti cu importuri de GNL, dar când se va răci vremea şi cererea va creşte în Europa şi Asia, nu vor exista probabil cantităţi suficiente de GNL pe care Europa să le poată importa”, a avertizat Mandel.
Deja se constată o înăsprire pe piaţa globală a GNL, în urma redresării economiilor după pandemie, chiar înainte ca războiul din Ucraina să sporească dificultăţile de pe piaţă. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
VIDEO. Saci cu nisip pentru oprirea infiltrațiilor de apă la alunecarea de teren de pe str. Uliului
U-BT Cluj, la un pas de finala Ligii Naționale. A învins-o din nou pe FC Argeș Pitești, scor 100-74
FOTO. Accident cu patru mașini, la intrarea în Florești. O tânără a ajuns la spital
FOTO. Ramona Strugariu, copreședinta REPER, și-a lansat candidatura la Primăria Cluj-Napoca
Duminica Floriilor: Intrarea Domnului în Ierusalim. Semnificații religioase pentru credincioși, cu o săptămână înainte de Înviere
Două femei din Blaj, specializate în furt de haine din magazinul Pepco, trimise în judecată. Au sustras zeci de produse
FOTO. Elevii clujeni au dominat podiumul la Olimpiada Națională de Pedagogie și Psihologie
