Connect with us

EVENIMENT

Preţul gazelor româneşti a ajuns în august la un nivel dublu faţă de cel de pe pieţele internaţionale

Publicat


Preţul gazelor româneşti tranzacţionate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a ajuns în luna august la 106,8 lei pe MWh, în timp ce gazele tranzacţionate la Viena s-au ieftinit până la 56,2 de lei pe MWh, potrivit datelor postate de operatorul bursier BRM şi analizate de AGERPRES.

De la începutul anului, preţul gazelor autohtone a fost în creştere, în timp ce indicele de la bursa din Viena (CEGH Front Month Index) a scăzut constant.

Astfel, în ianuarie, gazele româneşti costau la bursa de la Bucureşti 92 de lei pe MWh şi au ajuns în mai şi iunie la 101 lei, urcând la 105 lei în iulie şi 106,8 lei în august.

În acelaşi timp, gazele tranzacţionate la Viena au început anul la 122 de lei pe MWh şi au scăzut la 81 de lei în mai, 76 de lei în iunie, 63 de lei în iulie şi 56 de lei în august. Acesta este şi trendul normal, întrucât iarna consumul este mare şi preţurile cresc, iar în lunile de vară se înregistrează cele mai mici cotaţii.

În România, însă, piaţa a fost dată peste cap de OUG 114/2018, aprobată în decembrie 2018, care prevedea plafonarea la 68 de lei/MWh a gazelor de producţie internă timp de trei ani. Aceasta deşi piaţa fusese complet liberalizată încă din 2017.

Ulterior, actul normativ a fost modificat de OUG 19/2019, rămânând plafonate doar preţul gazelor româneşti pentru populaţie şi termocentrale, începând cu 1 mai 2019. Acest lucru a dus la scumpirea gazelor tranzacţionate pe bursă, destinate consumatorilor industriali.

Atât OUG 114/2018, cât şi OUG 19/2019 sunt în prezent dezbătute în Parlament. AGERPRES

EVENIMENT

Frontiera Română, tranzitată de peste 720.000 de persoane în ultima săptămână

Publicat

În această săptămână (11-15.11.2019), prin punctele de trecere a frontierei au efectuat formalitățile aproximativ 722.500 cetățeni români și străini, dintre care 343.000 pe sensul de intrare și 379.500 pe cel de ieşire din ţară și aproximativ 207.400 mijloace de transport (98.200 pe sensul de intrare și aproximativ 109.200 pe sensul de ieșire din țară).

În prezent traficul prin punctele de frontieră se desfășoară în condiții normale fără a se înregistra aglomerări sau timpi de așteptare. Menţionăm că, este folosită la maxim capacitatea permisă de infrastructura punctelor de trecere a frontierei, în limita configuraţiei acestora, sens în care continuăm să recomandăm participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră deschise în regim internaţional în vederea evitării suprasolicitării doar a unora dintre acestea.

De asemenea, menţionăm că, la granița cu Ungaria, în zilele de sâmbătă şi duminică, între orele 08.00-18.00, ora României, sunt deschise 10 puncte de trecere a frontierei ocazionale, astfel:

  • pe raza județului Bihor – P.T.F Roșiori, P.T.F. Cheresig și P.T.F. Voivozi;
  • pe raza județului Arad – P.T.F. Iermata Neagră, P.T.F. Grăniceri, P.T.F. Variașu Mic și P.T.F. Nădlac III;
  • pe raza județului Satu Mare – P.T.F.  Bercu, P.T.F. Peleș şi P.T.F. Horea.

Reamintim că, informaţii privind timpul de așteptare la controlul de frontieră în punctele de trecere se găsesc pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/. Această aplicaţie on-line prezintă o valoare medie a timpului de așteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp.

În ceea ce privește situația infracțională, în perioada de referință, în urma misiunilor desfășurate în zona de competență – punctele de trecere şi  “frontiera verde” – polițiștii de frontieră au constatat 253 de fapte ilegale, din care 135 infracțiuni și 118 contravenții, săvârșite atât de cetățeni români cât şi străini.

Cele mai multe infracţiuni descoperite au vizat tentativa de trecere ilegală a frontierei, urmate de contrabanda cu bunuri și frauda vamală, de infracțiunile de fals și uz de fals, precum și de natură economico-financiară. În urma sancțiunilor contravenționale constatate au fost aplicate amenzi în valoare de aproximativ 73.100 de lei.

De asemenea, polițiștii de frontieră au descoperit, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară), care depăşeau plafonul vamal admis, provenite din contrabandă ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de peste 3.347.582 lei.

În aceste zile, cu ocazia controlului, polițiștii de frontieră au dispus măsura nepermiterii intrării în ţară față de 84 de cetăţeni străini, deoarece nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, în sensul că nu posedau documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere, respectiv nu deţineau o viză valabilă sau un permis de ședere valabil. Totodată, nu s-a permis ieşirea unui număr de 61 cetăţeni români din diferite motive legale.

Citește mai departe

ECONOMIE

România a importat produse agroalimentare de peste 5,43 miliarde de euro. Deficitul a ”sărit” la 1,14 miliarde de euro

Publicat

cumparaturi

România a înregistrat în primele opt luni ale acestui an un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea a importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Astfel, în primele opt luni au fost exportate 11,23 de milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Conform datelor MADR consultate de AGERPRES, în primele opt luni din acest an, importurile de carne de porc au crescut atât cantitativ cât şi valoric faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare prima poziţie în topul produselor importate.

Astfel, în perioada 1 ianuarie -31 august au fost importate 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce anul trecut s-au adus de pe piaţa UE şi din ţări terţe 169.795 tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.

De asemenea, s-au majorat şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93.816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102.851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top 5 produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 de milioane de tone. În aceeaşi perioadă din 2018 s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro.

Porumbul ocupă locul al doilea cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete cu 25.330 tone (445,95 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui, chiar şi sfărâmate, cu 816.906 tone (322,65 milioane de euro) şi de alte tutunuri şi înlocuitori de tutun cu 5.480 tone şi o valoare de 163,52 milioane de euro.

În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziţie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 milioane de euro.

Ministerul Agriculturii preciza într-un comunicat remis vineri AGERPRES că analiza balanţei comerciale cu produse agroalimentare pentru primele opt luni ale anului 2019 arată deficite comerciale la carne şi organe comestibile, lapte şi produse lactate, legume şi fructe, dar şi la preparatele pe bază de cereale.

Pe de altă parte, în intervalul menţionat, se înregistrau excedente comerciale, la exportul de cereale, animale vii, seminţe şi fructe oleaginoase.

„După analizarea cifrelor prezentate în balanţă, conducerea MADR şi-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii şi politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la poziţiile unde s-a constatat lipsa unităţilor de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluţii de echilibrare monitorizarea atentă a investiţiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investiţiile în dezvoltarea capacităţii de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creşterea valorii adăugate a acestora”, menţiona ministerul de resort.

Potrivit sursei citate, la poziţiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, instituţia anunţă continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate în vederea asigurării pieţei locale cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului.

„La fructe, se va avea în vedere monitorizarea şi informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020”, notează ministerul.

Conform MADR, toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate şi vor fi incluse în viitorul Program Naţional Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană (CE).

În 2018, România a înregistrat un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Citește mai departe

EVENIMENT

Romsilva scoate la vânzare 40.000 de pomi pentru Crăciun în acest an, la preţuri între 15 şi 35 de lei bucata

Publicat

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva scoate la vânzare în acest an 40.000 de pomi de Crăciun, din care 26.000 din specia brad şi 14.000 din specia molid, iar preţurile vor fi între 15 şi 35 de lei, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii regiei la solicitarea AGERPRES.

“În acest an, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva are posibilitatea de a recolta 40.000 de Pomi de Crăciun, din care 26.000 din specia brad şi 14.000 din specia molid. Din totalul de 40.000 Pomi de Crăciun, 27.000 provin din culturi specializate şi pepiniere silvice, iar 13.000 din lucrări silvo-culturale”, precizează Romsilva.

În anul 2018, regia a scos pe piaţă o cifră similară, în jur de 40.000 de Pomi de Crăciun, dar a avut şi o ofertă de peste 35.000 de brazi plantaţi în ghivece, la un preţ între 35 şi 250 de lei, în funcţie de mărime şi de costurile cu ambalarea.

Reprezentanţii Romsilva susţin că şi anul acesta preţurile de vânzare pentru pomii destinaţi sărbătorilor de iarnă variază în funcţie de înălţime şi categoria din care fac parte.

Astfel, pentru un pom din specia molid sau alte răşinoase cu o înălţime de 0,7 – 1,3 metri, preţul este de 15 lei/bucată, pentru pomii cu o înălţime între 1,31 şi 2 metri – 20 de lei/bucata, iar cei între 2,01- 3 metri vor costa 25 de lei/bucata. În schimb, pentru specia brad preţurile vor fi ceva mai ridicate, respectiv 25 de lei pentru pomii de Crăciun cu o înălţime de 0,7- 1,3 meri, 30 de lei pentru cei cu o înălţime de 1,31 – 2 metri şi de 35 de lei, pentru brazii cu o înălţime între 2,01 şi 3 metri.

Reprezentanţii Romsilva precizează că solicitările pentru exemplare cu înălţimi mai mari de 3 metri sunt considerate comenzi speciale, iar preţul se aprobă de fiecare direcţie silvică în parte, pornind de la tariful minim de 25 lei/metru. Valorificarea acestora se face de către direcţiile silvice din cadrul regiei, prin ocoalele silvice din subordine. Preţurile menţionate nu includ TVA.

Şeful Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a anunţat recent că intenţionează ca în anii următori regia să pună pe piaţă doar brazi în ghivece astfel încât aceştia să poată fi ulterior plantaţi.

“Îmi doresc să vindem puieţi, brazi în ghivece, până la un metru, în următorii ani, ca ulterior să poată fi plantaţi. Însă este o chestiune de educaţie în rândul populaţiei”, a spus Mihăilescu în data de 11 octombrie, când Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a prezentat oferta de masă lemnoasă care va fi pusă în circuitul economic în anul 2020.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,11 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea publică a statului, adică aproximativ 47% din întregul fond forestier naţional de 6,5 milioane hectare. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Maternitatea Târgovişte, dotată cu aparatură de 23.000 de euro, cu sprijinul tenismenei Sorana Cârstea și a Organizației ”Salvați Copiii”

Publicat

Organizaţia Salvaţi Copiii şi tenismena Sorana Cîrstea au dotat Maternitatea din Târgovişte cu patru monitoare de funcţii vitale şi 12 injectomate, în valoare de aproape 23.000 de euro, achiziţionate cu ajutorul susţinătorilor campaniei de reducere a mortalităţii infantile.

“Deşi Maternitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte îngrijeşte nou-născuţi prematur sau cu diverse patologii grave din mai multe judeţe din Regiunea Sud-Muntenia, aparatura medicală vitală rămâne o promisiune pe hârtie, amânată de autorităţi. De Ziua Mondială a Prematurităţii, Organizaţia Salvaţi Copiii dotează maternitatea din Târgovişte pentru a patra oară, beneficiind de prezenţa şi sprijinul extraordinar al sportivei Sorana Cîrstea”, se arată într-un comunicat remis sâmbătă de organizaţie.

Potrivit sursei citate, dintre cele 204 maternităţi din întreaga ţară, Salvaţi Copiii a dotat deja 96, în mod constant, în funcţie de nevoile prioritare, transmise de medicii alături de care organizaţia lucrează. La Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgovişte, organizaţia a donat în ultimii trei ani aparatură medicală în valoare totală de 68.865 de euro, la care se adaugă acum patru monitoare de funcţii vitale donate cu sprijinul Soranei Cîrstea şi 12 injectomate în valoare de 22.953 de euro, achiziţionate cu ajutorul susţinătorilor campaniei de reducere a mortalităţii infantile.

“Salvarea nou-născuţilor prematur ar trebui să fie o prioritate naţională, de care să fim conştienţi cu toţii. Nicio mare victorie nu se poate obţine fără să ai la dispoziţie instrumente bune şi o echipă alături de care să construieşti. Mă bucur că medicii, Salvaţi Copiii şi nou-născuţii prematur m-au primit în echipa lor, aceasta este o echipă a vieţii”, a declarat Sorana Cîrstea, citată în comunicat.

Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgovişte are în grijă anual aproximativ 2.000 de nou-născuţi, dintre care 237 s-au născut prematur în 2018 şi în primele şase luni ale acestui an, numărul prematurilor a fost de 112.

“Ca maternitate de grad 3, de doi ani îngrijim prematuri din toată regiunea – Prahova, Argeş, Ialomiţa, Teleorman, Vâlcea, Olt. Ne-am dori o mai mare implicare a Ministerului Sănătăţii. Aşteptăm cu nerăbdare dotarea cu incubatoare promisă de aproape patru ani şi ne dorim obţinerea finanţării pe axa prioritară a maternităţii din Târgovişte, singura maternitate de grad 3 din ţară uitată de finanţare de doi ani, în ciuda numeroaselor memorii şi solicitări”, precizează dr. Roxana Aldea, şef Secţie neonatologie la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgovişte.

Salvaţi Copiii România lansează şi un apel către companiile din România de a direcţiona 20% din impozitul pe profit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România.

“Investiţia constantă în maternităţi şi în secţiile de terapie neonatală intensivă este crucială, datele de teren arată că un număr mare de decese la nou-născuţi sunt cauzate de lipsa aparaturii medicale esenţiale. Este important să ducem incubatoare performante exact acolo unde lipsesc, pentru ca naşterea să nu mai reprezinte un factor de discriminare în România. Salvaţi Copiii lucrează umăr la umăr cu medicii din ţară, pentru a suplini lipsurile cronice exact unde este cel mai urgent. Suntem conştienţi că nu poţi selecta în ce maternitate vei salva nou-născuţii prematur şi unde revii mai târziu, aşa că facem eforturi să ajungem chiar şi în cea mai mică secţie de terapie neonatală, unde există nevoie urgentă de investiţie în aparatură medicală vitală pentru salvarea prematurilor”, a subliniat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România, conform comunicatului.

În 2018, în România s-au înregistrat 1.214 de decese ale copiilor sub un an, cu o rată a mortalităţii infantile (numărul deceselor raportat la 1.000 de naşteri) de 6,5‰. Mai mult de o jumătate dintre decesele sub un an se produc în prima lună de viaţă (mortalitate neonatală), arată datele, iar o cauză majoră este lipsa aparaturii medicale performante.

De asemenea, analiza factorilor favorizanţi realizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică arată că o parte din aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună monitorizare antenatală, care ar fi permis atât intervenţii în sarcină, cât şi direcţionarea sarcinilor cu complexitate mare către unităţi echipate corespunzător.

Ratele mortalităţii infantile variază puternic de la judeţ la judeţ. Astfel, judeţele cu cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile anul trecut, potrivit datelor provizorii INS, sunt: Dâmboviţa (2,9‰), Ilfov (4,1‰), Arad şi Timiş (4,5‰), Iaşi şi Alba (4,8‰) şi Bucureşti (3,6‰). La polul opus, cu rate ale mortalităţii de trei şi de două ori mai mari, se află Tulcea (15,5‰), Botoşani (12,9‰), Sălaj (11,5‰), Călăraşi (11,2‰) şi Caraş-Severin (10‰).

O altă constantă este clivajul rural/urban: rata mortalităţii infantile în mediul rural (7,9‰) este mult mai mare faţă de cea din mediul urban (5,3‰). În ciuda tendinţei descrescătoare a mortalităţii infantile, în România, decalajul absolut dintre mediul rural şi cel urban s-a păstrat relativ constant până în 2014. Dată fiind scăderea ratelor mortalităţii, în termeni relativi, decalajul urban-rural înseamnă că diferenţa dintre şansele copiilor din mediul rural la supravieţuire faţă de cei din mediul urban s-au înrăutăţit în general în perioada 1990-2018, se mai menţionează în comunicatul Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Ziua mondială a prematurităţii este marcată, anual, la 17 noiembrie. Iniţiată de Fundaţia Europeană pentru Îngrijirea Nou-născuţilor în 2010 şi marcată oficial începând cu 2011, această zi are rolul de a atrage atenţia asupra riscurilor pe care le presupune naşterea prematură. Mai exact, scopul Zilei mondiale a prematurităţii este de a educa mamele cu privire la anumite stiluri de viaţă ce ridică probabilitatea unei naşteri premature şi de a determina găsirea resurselor financiare pentru dotarea tuturor maternităţilor cu aparatura necesară acestor copii speciali.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 15 milioane de copii se nasc înainte de termen (înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină) şi acest număr este în creştere. Complicaţiile survenite în situaţia naşterilor înainte de termen reprezintă principala cauza a mortalităţii în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani. Estimările arată că aproximativ 75% dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin intervenţii moderne şi rentabile. Aparatura necesară include incubatoare, mese de resuscitare sau aparate speciale de testat hemoglobina şi funcţiile vitale ale nou-născuţilor prematuri. AGERPRES/(AS-editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)

 

Sursa foto: Salvati Copiii Romania / Facebook

Citește mai departe