Connect with us

ECONOMIE

Prețul măștilor medicale a explodat, în România. Au ajuns să coste de zeci de ori mai mult

Publicat

Stocurile de măști medicale din farmacii s-au epuizat de mai multe zile, în toată țara, iar lipsa lor a făcut ca prețurile să crească de zeci de ori.

După ce epidemia de coronavirus a început să se răspândească în Europa, comercianții care mai au de vânzare acest produs încearcă să profite și îl pun la vânzare la prețuri exorbitante, astfel că o mască medicală care costa în trecut 10 bani, a ajuns să fie oferită la vânzare cu prețul de 10 lei.

Pe unul dintre cele mai mari site-uri  de vânzări spre exemplu, 50 de măști costă 499,99 lei, vânzătorul având ”bunăvoința” să precizeze că prețul este redus de la 595 lei.

Pe alte site-uri online pachetul cu 50 de măști costă 250 lei, iar vânzătorii sunt dispuși să le dea chiar și ”la bucată”.

CITEȘTE ȘI: Scumpirea excesivă a măştilor medicale, investigată de Consiliul Concurenței. S-ar putea aplica amenzi uriaşe

În majoritatea farmaciilor produsul nu mai este de găsit, iar dacă unele reușesc să se aprovizioneze, stocul se vinde rapid, după câteva ore.

”Ultimele măști chirurgicale în farmaciile noastre au fost vândute în 28 ianuarie. De atunci nu mai avem de unde să mai achiziționăm. Producătorii susțin pur și simplu că au stocurile goale. Ca să vă faceți o părere despre cât de căutate sunt la ora actuală, vă spun doar că în fiecare zi sunt înregistrate peste 50 de solicitări per farmacie. În unele farmacii am avut chiar și o sută de persoane pe zi care au intrat să întrebe dacă avem măști chirurgicale”, a declarat pentru G4Media Silvia A., coordonatoarea zonală a unui lanț de farmacii.

*Prețul măștilor medicale a crescut și pentru spitale

Preţul măştilor sanitare de protecţie au crescut în ultima perioadă între 30 şi 100 de ori, spun managerii unor mari unităţi medicale din Iaşi şi zona Moldovei, care au declarat că fac cu greu faţă situaţiei întrucât banii pentru astfel de cheltuieli sunt alocaţi din veniturile proprii.

Ioan Bârliba, managerul Spitalului Sf Spiridon din Iaşi, cea mai mare unitate medicală din zona Moldovei, a declarat, pentru AGERPRES, că în ultima perioadă a crescut preţul de achiziţie al măştilor de protecţie.

„Ceea ce se întâmplă este inuman. Mă refer la furnizorii de măşti. Am cumpărat acum o săptămână măşti de protecţie, dar stocul s-a epuizat rapid. S-a ajuns ca preţul să crească de la 6 bani la 6 lei, adică a crescut de 100 de ori. Important este că atunci am reuşit să cumpărăm 20.000 de măşti, dar la preţul de 3,25 lei (…) Este o situaţie destul de delicată cu care ne confruntăm. Ieri am reuşit să facem comandă de încă 10.000 de măşti. Pe viitor mă aştept să se întâmple să crească preţul. (…) Colegii mei au lucrat zi şi noapte pe sistemul public de achiziţii. Creştea preţul de parcă era la bursă. Efectiv spuneau că preţul e 1,8 lei, iar când sunam a doua zi să facem comanda ni se punea că preţul a crescut. Fenomenul e aproape incontrolabil. Nu sunt singurul spital care are o asemenea problemă. Managerii altor spitale din ţară spun acelaşi lucru. Dar nu facem o dramă din asta. De când conduc spitalul nu am avut asemenea situaţii”, a declarat Ioan Bârliba, managerul Spitalului Sf Spiridon.

*Referitor la aprovizionarea cu măști medicale, autoritățile fac promisiuni:

„Sunt în lucru ofertele pe care le avem, într-adevăr nu sunt atât de multe oferte pentru măşti. Noi am recomandat ONAC-ului să caute furnizori, nu numai în Europa, chiar şi în America Latină, după cum am recomandat şi firmelor de transport din aviaţie şi autocare să-şi achiziţioneze şi să aibă la bord aceste măşti”, a declarat pentru Digi24 Nelu Tătaru, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Surse: g4media.ro; agerpres.ro; digi24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe