Connect with us

ECONOMIE

Prețul măștilor medicale a explodat, în România. Au ajuns să coste de zeci de ori mai mult

Publicat



Stocurile de măști medicale din farmacii s-au epuizat de mai multe zile, în toată țara, iar lipsa lor a făcut ca prețurile să crească de zeci de ori.

După ce epidemia de coronavirus a început să se răspândească în Europa, comercianții care mai au de vânzare acest produs încearcă să profite și îl pun la vânzare la prețuri exorbitante, astfel că o mască medicală care costa în trecut 10 bani, a ajuns să fie oferită la vânzare cu prețul de 10 lei.

Pe unul dintre cele mai mari site-uri  de vânzări spre exemplu, 50 de măști costă 499,99 lei, vânzătorul având ”bunăvoința” să precizeze că prețul este redus de la 595 lei.

Pe alte site-uri online pachetul cu 50 de măști costă 250 lei, iar vânzătorii sunt dispuși să le dea chiar și ”la bucată”.

CITEȘTE ȘI: Scumpirea excesivă a măştilor medicale, investigată de Consiliul Concurenței. S-ar putea aplica amenzi uriaşe

În majoritatea farmaciilor produsul nu mai este de găsit, iar dacă unele reușesc să se aprovizioneze, stocul se vinde rapid, după câteva ore.

”Ultimele măști chirurgicale în farmaciile noastre au fost vândute în 28 ianuarie. De atunci nu mai avem de unde să mai achiziționăm. Producătorii susțin pur și simplu că au stocurile goale. Ca să vă faceți o părere despre cât de căutate sunt la ora actuală, vă spun doar că în fiecare zi sunt înregistrate peste 50 de solicitări per farmacie. În unele farmacii am avut chiar și o sută de persoane pe zi care au intrat să întrebe dacă avem măști chirurgicale”, a declarat pentru G4Media Silvia A., coordonatoarea zonală a unui lanț de farmacii.

*Prețul măștilor medicale a crescut și pentru spitale

Preţul măştilor sanitare de protecţie au crescut în ultima perioadă între 30 şi 100 de ori, spun managerii unor mari unităţi medicale din Iaşi şi zona Moldovei, care au declarat că fac cu greu faţă situaţiei întrucât banii pentru astfel de cheltuieli sunt alocaţi din veniturile proprii.

Ioan Bârliba, managerul Spitalului Sf Spiridon din Iaşi, cea mai mare unitate medicală din zona Moldovei, a declarat, pentru AGERPRES, că în ultima perioadă a crescut preţul de achiziţie al măştilor de protecţie.

“Ceea ce se întâmplă este inuman. Mă refer la furnizorii de măşti. Am cumpărat acum o săptămână măşti de protecţie, dar stocul s-a epuizat rapid. S-a ajuns ca preţul să crească de la 6 bani la 6 lei, adică a crescut de 100 de ori. Important este că atunci am reuşit să cumpărăm 20.000 de măşti, dar la preţul de 3,25 lei (…) Este o situaţie destul de delicată cu care ne confruntăm. Ieri am reuşit să facem comandă de încă 10.000 de măşti. Pe viitor mă aştept să se întâmple să crească preţul. (…) Colegii mei au lucrat zi şi noapte pe sistemul public de achiziţii. Creştea preţul de parcă era la bursă. Efectiv spuneau că preţul e 1,8 lei, iar când sunam a doua zi să facem comanda ni se punea că preţul a crescut. Fenomenul e aproape incontrolabil. Nu sunt singurul spital care are o asemenea problemă. Managerii altor spitale din ţară spun acelaşi lucru. Dar nu facem o dramă din asta. De când conduc spitalul nu am avut asemenea situaţii”, a declarat Ioan Bârliba, managerul Spitalului Sf Spiridon.

*Referitor la aprovizionarea cu măști medicale, autoritățile fac promisiuni:

„Sunt în lucru ofertele pe care le avem, într-adevăr nu sunt atât de multe oferte pentru măşti. Noi am recomandat ONAC-ului să caute furnizori, nu numai în Europa, chiar şi în America Latină, după cum am recomandat şi firmelor de transport din aviaţie şi autocare să-şi achiziţioneze şi să aibă la bord aceste măşti”, a declarat pentru Digi24 Nelu Tătaru, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Surse: g4media.ro; agerpres.ro; digi24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

În luna ianuarie s-au eliberat peste 2.500 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.

Publicat

În luna ianuarie 2021 s-au eliberat 2558 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 10,2%, faţă de luna ianuarie 2020, anunță INS.

În luna ianuarie 2021 s-au eliberat 2558 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+10,2%) cu o suprafață utilă totală de 657687 mp (+37,7%). Din totalul autorizatiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 65,6% sunt pentru zona rurală.

Se remarcă o creştere a suprafeţei utile pentru autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+150,9%), precum și o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+237 autorizaţii), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent.

În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+119 autorizaţii), Sud-Muntenia (+85), Vest (+65), Centru (+53) şi Sud-Est (+36). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-58 autorizaţii), Nord-Vest (-38) şi Sud-Vest Oltenia (-25).

În luna ianuarie 2021 s-au eliberat și 382 autorizaţii de construirea pentru clădiri nerezidenţiale (-5,0%), în suprafaţă utilă totală de 284.611 mp (+150,9%).

Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în ianuarie s-a înregistrat o creştere de (+171.185 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale. În profil teritorial, această creştere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Vest (+64.010 mp), Bucureşti-Ilfov (+21.890), Nord-Vest (+21.025), Sud-Est (+17.078), Sud-Muntenia (+13.402), Centru (+13.269), Nord-Est (+11.752) şi Sud-Vest Oltenia (+8.759).

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

173.655 de funcţii publice în România, la finele anului 2020

Publicat

Numărul total de funcţii publice era, la 31 decembrie 2020, de 173.655, potrivit raportului de activitate al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP).

Dintre acestea, erau ocupate 133.067, iar 4.193 erau temporar ocupate, 7.390 erau temporar vacante şi 29.005 vacante.

În 2020, au fost organizate concursuri de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie/conducere, respectiv concursurile de promovare în funcţii publice de conducere pentru 4.770 de funcţii publice.

“O primă decizie pe care am luat-o în calitate de preşedinte al ANFP a fost aceea de a asigura o mai bună transparentizare a concursurilor. Pentru a garanta competiţia deschisă, concursurile trebuie să beneficieze de publicitate adecvată. Oamenii dau valoarea muncii în orice loc şi pentru a fi siguri că acest lucru se întâmplă şi în sistemul public, trebuie să pornim cu începutul – crearea cadrului pentru un proces transparent de recrutare”, a declarat Liviu Mălureanu, potrivit unui comunicat al agenţiei transmis AGERPRES.

Anul trecut, ANFP a gestionat 11 proiecte cu finanţare externă. Valoarea cumulată a proiectelor pe 31 decembrie era de 90.296.153,82 de lei (aproximativ 18.894.361,54 de euro).

Situaţia generată de pandemia de COVID-19 a impus adaptarea la noi modalităţi de muncă. Un exemplu în acest sens îl reprezintă extinderea utilizării semnăturii electronice în corespondenţa oficială şi organizarea online a evenimentelor şi a stagiilor de practică pentru studenţi, precizează ANFP.

În cursul anului trecut a fost creată pe site-ul ANFP secţiunea “Adresaţi o întrebare” şi a fost înfiinţată o linie telefonică dedicată acordării de consiliere de specialitate. Pe site se găsesc răspunsuri la 109 întrebări pe tematici precum: mobilitatea, recrutarea şi promovarea funcţionarilor publici, drepturile funcţionarilor publici, suspendarea raportului de serviciu, obligaţiile funcţionarilor publici, reorganizarea instituţiei publice, comisii de disciplină, răspunderea funcţionarului public, perfecţionarea profesională.

Potrivit ANFP, direcţiile de acţiune pentru 2021 au în vedere regândirea şi modernizarea serviciului public, prin susţinerea activă a digitalizării, atragerea de finanţare externă, derularea de parteneriate cu societatea civilă.

“Voi urmări dezvoltarea unor proiecte strategice care să aducă rezultate evidente şi imediate, pentru că sectorul public are nevoie de reforme profunde în ceea ce înseamnă managementul resurselor umane”, a declarat preşedintele ANFP. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Fondurile de pensii private obligatorii aveau, în ianuarie, active de peste 77,6 miliarde de lei, în creştere cu 23%

Publicat

bani lei

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 77,6 miliarde de lei, la 29 ianuarie 2021, în creştere cu 23% faţă de nivelul existent la 31 ianuarie 2020, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 52,23 miliarde de lei, respectiv 67%. Pe locul doi de aflau acţiunile, cu 17,2 miliarde de lei (22,16%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 2,97 miliarde de lei, respectiv 3,84% din totalul activelor.

Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 77,607 miliarde de lei, în ianuarie 2021, iar valoarea activului net era de 77,572 miliarde de lei.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,646 milioane de participanţi. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem au fost virate contribuţii pentru 7,539 milioane de participanţi.

În luna noiembrie 2020, au fost virate contribuţii pentru 3,956 milioane de participanţi, iar pentru 3,669 milioane nu au fost virate contribuţii.

Pe pilonul II de pensii sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Constructorul auto francez Renault a înregistrat în anul 2020 pierderi istorice de opt miliarde de euro

Publicat

renault

Constructorul auto francez Renault SA a raportat vineri pierderi record de opt milliarde de euro într-un an 2020 marcat de criza coronavirusului, informează AFP.

Proprietarul Dacia a precizat că a reuşit să limiteze pierderile în al doilea semestru, când cifra de afaceri a scăzut cu doar 8,9%, iar pierderile nete s-au situat la 660 milioane de euro. Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2020 veniturile grupului Renault au scăzut cu 21,7%, până la 43,474 miliarde de dolari, în condiţiile în care numărul de autovehicule vândute a scăzut cu 21,3% până la 2,95 milioane unităţi.

“2021 va fi un an dificil, având în vedere incertitudinile cu privire la criza sanitară, precum şi problemele în aprovizionare cu componente electronice. Prioritatea este profitabilitatea şi generarea de numerar”, a declarat directorul general Luca de Meo.

Directorul general de la Renault a prezentat luna trecută un plan strategic botezat “Renaulution”, conform căruia Renault va atinge o marjă operaţională de 3% până în 2023, pentru ca în 2025 să ajungă la o marjă operaţională de cel puţin 5%. Comparativ, în 2019, Renault a avut o marjă operaţională de 4,8%, însă asta a fost înainte ca Renault să înregistreze pierderi record din cauza pandemiei de coronavirus.

Groupe Renault, producător auto din anul 1898, este un grup internaţional prezent în 134 de ţări, care a vândut aproape 3,8 milioane de vehicule, în 2019. În prezent, compania are peste 180.000 de angajaţi, 40 de fabrici şi 12.700 de puncte de vânzare în întreaga lume.

Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999 şi relansată în 2004 cu modelul Logan. Ulterior, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate