Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că luni seara, începând cu ora 22.30, traficul va fi îngreunat pe mai multe drumuri din București și din județele Ilfov și Călărași, din cauza unui transport cu gabarit depășit.

Potrivit polițiștilor, transportul se va desfășura pe traseul: IMGB – DNCB – DN4 – Frumușani – Port Oltenița.

Lățimea maximă a vehiculului este 7,30 m, viteza de deplasare urmând a fi adaptată condițiilor de trafic.

”Menționăm că, în conformitate OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, viteza maximă de deplasare a vehiculelor cu depășiri este de 70 km/oră.

Precizăm că transportul va fi însoțit de un echipaj de poliție, iar pe anumite sectoare rutiere este posibil să se circule în coloană”, transmit reprezentanții IGPR.

Sursa foto: arhiva

”Bad Boys”, avându-i ca protagonişti pe Will Smith şi Martin Lawrence, şi un nou film cu doctorul Dolittle se află în fruntea box-office-ului nord-american după acest weekend, conform estimărilor publicate duminică de compania de specialitate Exhibitor Relations.

La lansarea sa în sălile de cinematograf, ”Bad Boys for Life”, a treia tranşă din celebra sagă poliţistă, a acumulat 59,2 milioane de dolari în Canada şi Statele Unite, datorită unei reţete aparent atemporală: relaţia bine unsă dintre cei doi parteneri, Will Smith şi Martin Lawrence, combinată cu explozii spectaculoase.

Spre deosebire de peliculele precedente, ”Bad Boys” (1995) şi ”Bad Boys 2”, ambele realizate de Michael Bay, această continuare este opera belgienilor Adil El Arbi şi Bilall Fallah.

Pe al doilea loc în box-office-ul nord-american nu se află o continuare, ci un remake, ”Dolittle”, povestea unui doctor care este capabil să comunice cu animalele. După Rex Harrison în versiunea din 1967 şi Eddie Murphy în cea mai cunoscută versiune, din 1998, de această dată Robert Downey Jr. îl interpretează pe bunul doctor Dolittle. Realizată de Stephen Gaghan, această nouă versiune a acumulat 22,5 milioane de dolari în primul său weekend de prezenţă pe marile ecrane.

Spectaculosul film de război al lui Sam Mendes, ”1917”, unul dintre favoriţii la Oscar, cu zece nominalizări, a căzut de pe primul loc pe al treilea în clasamentul încasărilor din acest weekend, cu 22,1 milioane.

În urma sa se află ”Jumanji: Next Level”, cu 9,5 milioane de dolari, şi ”Star Wars: The Rise of Skywalker”, cu ”doar” 8,4 milioane în acest weekend, notează AFP.

Prezentăm în continuare celelalte pelicule aflate în Top 10:

6. “Just Mercy”: 6 milioane de dolari

7. “Little Women”: 5,9 milioane de dolari

8. “Knives Out”: 4,3 milioane de dolari

9. “Like a Boss”: 3,8 milioane de dolari

10. “Frozen 2”: 3,7 milioane de dolari
AGERPRES

Trei foşti directori ai Operei Naţionale Bucureşti au fost condamnaţi, luni, de Tribunalul Bucureşti la închisoare cu executare și plata a peste 3 milioane de lei, pentru săvârşirea unor fapte de corupţie. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Potrivit deciziei instanţei, Iustina Cornel, fost director economic, a fost condamnată la 5 ani şi 4 luni de închisoare, Cătălin Alexandru Ionescu, fost director general, a primit 4 ani şi 4 luni de închisoare, iar Teodor Visalom, fost director tehnic, a fost condamnat la 4 ani de închisoare, toate pedepsele fiind cu executare.

Iustina Cornel este acuzată de abuz în serviciu şi luare de mită, iar ceilalţi doi foşti directori au fost judecaţi pentru abuz în serviciu, în formă continuată şi cu consecinţe deosebit de grave.

În acelaşi dosar, administratori ai unor firme au primit pedepse cu suspendare – Nelu Teodor, Lucreţia Furnigă, Filip Constantin Tiţian, Ştefan Dumitru, Cornel Cosmulescu, aceştia fiind obligaţi să presteze muncă în folosul comunităţii.

Instanţa a mai dispus confiscarea sumei de 297.002 de la Iustina Cornel.

De asemenea, judecătorii au admis acţiunea civilă exercitată de Opera Naţională Bucureşti şi i-a obligat pe inculpaţi să plătească peste 3 milioane de lei.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Potrivit DNA, în cursul anului 2006, Cătălin Ionescu, în calitate de director general al Operei Naţionale Bucureşti, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi coordonatorul compartimentelor funcţionale din cadrul instituţiei, în conivenţă cu Iustina Cornel şi Teodor Visalom, în mai multe rânduri şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu ce le reveneau în legătură cu încheierea, derularea, modificarea contractelor de achiziţie publică atribuite de instituţia unde îşi desfăşurau activitatea firmelor administrate de ceilalţi inculpaţi.

Procurorii DNA au mai reţinut că cele trei persoane cu funcţii de conducere în cadrul ONB, cu încălcarea dispoziţiilor legale, nu au supus achiziţiile aprobării Consiliului Administrativ, nu au analizat oportunitatea, respectiv nu au determinat valoarea estimată pentru fiecare achiziţie şi nu au dispus constituirea comisiilor de evaluare a ofertelor, împrejurări care au condus la inexistenţa unor selecţii de oferte reale în condiţii de concurenţă, preţurile fiind stabilite şi supraevaluate de beneficiarii contractelor.

În acelaşi context, Cătălin Ionescu, Iustina Cornel şi Teodor Visalom au semnat contractele de achiziţii respective, fără a efectua o verificare a modalităţii de încheiere, în condiţiile în care lucrările erau supraevaluate, au semnat acte adiţionale la unele contracte prin care a fost mărită valoarea iniţială a acestora, fără a exista niciun temei care să justifice această majorare şi au aprobat plăţile pentru contractele respective, în condiţiile în care cunoşteau că valoarea lucrărilor contractate era supraevaluată şi lucrările nu au fost recepţionate.

Astfel, a fost cauzat Operei Naţionale Bucureşti un prejudiciu în sumă de 3.344.438 lei, concomitent cu obţinerea unui avantaj patrimonial pentru ceilalţi inculpaţi, administratori ai unor societăţi comerciale.

În aceeaşi perioadă, Iustina Cornel, în calitate de director economic al Operei Naţionale Bucureşti, a pretins şi primit de la Barbu Bogdan Mihail, Lucreţia Furnigă şi Nelu Teodoru, procente cuprinse între 10% şi 20% din valoarea unor facturi plătite de instituţie, respectiv din valoarea unor contracte de execuţie lucrări.

Totodată, în acelaşi scop, Iustina Cornel a pretins inculpaţilor Furnigă Lucreţia şi Teodoru Nelu să îi achiziţioneze o ambarcaţiune model VIPER 203, în regim de leasing, şi a primit suma de 123.537,6 lei, remisă sub formă de rate succesive.

În total inculpata Iustina Cornel a pretins şi primit suma de 320.238 lei. AGERPRES

Falsul medic italian Matteo Politi a fost trimis în judecată fiind acuzat că a operat 28 de persoane în mai multe clinici private, deşi nu avea dreptul să exercite profesia de doctor pe teritoriul României.

Matteo Politi va fi judecat pentru săvârşirea infracţiunilor de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, înşelăciune, instigare mediată la fals intelectual şi participaţie improprie la fals intelectual.

Italianul a lucrat ca medic de chirurgie plastică pentru cinci unităţi medicale din România fără să aibă acest drept. Acestuia i se atribuise un cod de parafă de către Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.

După declanşarea anchetei, italianul a încercat să fugă din România, însă a fost prins în februarie 2019, într-un tren aflat în vama Curtici. A fost arestat preventiv o perioadă, însă acum este în libertate.

“În perioada martie 2018 – 7.12.2018, inculpatul a exercitat acte specifice profesiei de chirurg plastician-estetician asupra a nouăsprezece paciente, în cadrul unor clinici de pe raza municipiului Bucureşti. În perioada martie 2018 – 07.12.2018, inculpatul a indus în eroare nouă persoane vătămate cu privire la calitatea sa de medic specialist în chirurgie plastică-estetică şi de medic cu drept de practică pe teritoriul României, folosind un numele fals şi a efectuat asupra acestora acte specifice calităţii de chirurg plastician-estetician, obţinând astfel un folos patrimonial injust constând în sumele de bani achitate de paciente pentru actele medicale exercitate asupra acestora, în valoare de aproximativ 13.880 de lei şi 10.150 de euro”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.

Procurorii mai spun că, în septembrie 2018, italianul a indus în eroare doi medici, prin aceea că s-a prezentat sub un nume fals, susţinând că, în scurt timp, va fi proprietarul unei clinici private cu sediul în Bucureşti, deşi cunoştea că nu exista posibilitatea reală de a achiziţiona clinica în acel termen, neavând resursele financiare în acest scop.

Anchetatorii notează că Matteo Politi i-a determinat pe cei doi medici să încheie un contract de prestări servicii cu o societate comercială, al cărei administrator era, încasând suma de 13.896 lei, reprezentând chiria pentru trei luni de utilizare a unui cabinet din cadrul clinicii, cei doi medici neputând beneficia de spaţiul în cauză, întrucât nu li s-a permis accesul de către adevăratul proprietar.

Pe 19 martie 2018, Matteo Politi a determinat funcţionari din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti să întreprindă demersurile necesare în vederea obţinerii dreptului de liberă practică, înmânându-le acte care atestau în mod fals calitatea sa de medic şi specializarea de chirurg plastician-estetician, şi să întocmească cu intenţie un certificat de înregistrare din data de 23.03.2018, prin care se certifică faptul că este înregistrat în evidenţele de personal ale DSPMB cu un număr de cod parafa, deşi el nu avea calitatea de medic şi, pe cale de consecinţă, nu îndeplinea nici condiţiile de liberă practică.

Procurorii mai spun că, la data de 22 martie 2018, Matteo Politi a determinat funcţionari din cadrul Ministerului Educaţiei – Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, înmânându-le acte care atestau în mod fals calitatea sa de medic şi specializarea de chirurg plastician-estetician, să întocmească, fără vinovăţie, un atestat în baza căruia diploma de Absolvire a Învăţământului Superior, eliberată de Facultatea de Medicină – Universitatea din Priştina, este recunoscută ca diplomă de licenţă în domeniul sănătate, prin atestat recunoscându-se totodată studiile obţinute în străinătate, raportat la sistemul de educaţie din România, în scopul încadrării în muncă şi pentru înscrierea la cursuri de formare profesională, deşi inculpatul nu era medic şi nu urmase cursurile în medicină la facultatea în cauză, diploma fiind falsă. AGERPRES