Connect with us

ECONOMIE

„Prima casă” pentru persoanele cu handicap. Până la 60.000 de euro, pentru achiziționarea unei locuințe. PROIECT, la Senat

Publicat


handicap

Persoanele adulte cu orice grad de handicap ar putea beneficia de credit de la stat, în limita a 60.000 de euro, în cadrul unui program derulat prin Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap, prevede un proiect legislativ depus recent la Senat.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 5 iunie.

Proiectul prevede, de asemenea, noi drepturi pentru persoanele cu dizabilități – tratament balnear gratuit o dată pe an, accesul la transportul în comun sau la infrastructură, la clădirile și spațiile publice, norme europene existente deja în alte țări și pe care țara noastră va fi obligată să le pună în practică.

Potrivit proiectului, persoanele adulte cu orice grad de handicap vor beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale a Persoanelor cu Handicap la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale, în baza unui contract privind angajamentul de plată al dobânzii pentru achiziționarea unei locuințe și pentru adaptarea acesteia conform nevoilor individuale de acces, precum și pentru achiziționarea unui singur autovehicul, cu condiția plății la scadență a ratelor creditului.

Pragul valorii creditelor acordate vor fi limitate la suma de  60.000 de euro pentru achiziționarea unei locuințe, 10.000 de euro pentru amenajarea locuinței în funcțiile de nevoile necesare și suma de 10.000 de euro pentru achiziționarea unui autovehicul.

În cazul achiziționării de autovehicule adaptate special  pentru transportul persoanelor cu dizabilitate, dependente de scaunul cu rotile, valoarea creditului nu poate depăși 20.000 de euro. Perioada de rambursare pentru aceste credite va fi de 30 de ani pentru locuință, 15 ani pentru autovehicul și 10 ani pentru creditul pentru amenajarea locuinței.

Pentru a facilita accesul persoanelor cu handicap în clădirile și spațiile publice, autoritățile, furnizorii de servicii sociale, precum și reprezentanții societății civile vor avea obligația să promoveze și să respecte și să garanteze toate drepturile persoanelor cu handicap, conform convențiilor internaționale. Astfel, fiecare clădire publică va fi prevăzută încă din faza de construcție cu accesul persoanelor cu dizabilități. În privința transportului și a infrastructurii, toți operatorii de taxi vor fi obligați să dețină măcar o singură mașină cu scaun cu rotile, adaptat nevoilor persoanelor cu handicap.

De asemenea, potrivit proiectului, persoanele cu orice tip de handicap vor beneficia de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet interregio cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele, cu navele pentru transport fluvial și cu avionul pentru transportul aerian, pentru 12 călătorii dus-întors pe anul calendaristic.

De toate aceste drepturi vor beneficia atât persoanele cu handicap, cât și însoțitorii și asistenții personali ai acestora.

Nu în ultimul rând, persoanele cu dizabilități vor beneficia de un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an, sau un tichet valoric echivalent cu cel decontat de Casa de Pensii pentru un sejur balnear privat, pe teritoriul țării.

sursa: Alba24.ro

Citește mai departe
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Două scenarii de acordarea facilităţilor fiscale, în calcul la Ministerul Finanțelor: pentru datorii de peste şi de sub un milion de lei

Publicat

Eugen Teodorovici

Ministerul Finanţelor Publice ia în calcul două scenarii pentru acordarea unor facilităţi fiscale, pentru datorii de peste şi, respectiv, de sub un milion de lei, a afirmat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la conferinţa “Politici fiscale pentru restructurarea financiară şi susţinerea mediului de afaceri”.

Potrivit acestuia, măsurile de acordare a unor facilităţi fiscale se vor aplica în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel: măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazate pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii; anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion de lei care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă), dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

“Este vorba de un cadru legislativ care propune un plafon de un milion de lei împărţit între persoane fizice şi persoane juridice. Această viitoare ordonanţă se referă la măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei, bazate pe un plan de restructurare, test al creditorului privat prudent, plată eşalonată şi supraveghere fiscală din partea ANAF-ului pe perioada acestei înlesniri. Cu alte cuvinte, oarecum sunt similare procedurile din zona de insolvenţă, să spunem, ca plan de restructurare pe baza căruia se ia decizia, în baza solicitării acelei companii, că nu e obligaţie, este doar un cadru legal. Pe baza acestui cadru, compania respectivă poate face o astfel de solicitare, prezintă un astfel de plan de restructurare care se face de o persoană autorizată, exact ca şi în cazul, să spun aşa, insolvenţei, dacă nu mă înşel, şi se face această eşalonare a obligaţiilor la plata accesoriilor şi se poate chiar reduce până la jumătate din principal, 30, 40, 50%, sunt mai multe propuneri”, a spus Eugen Teodorovici.

Ministrul a subliniat că sectorul privat va fi principalul beneficiar al măsurii.

“În primul rând, această restructurare financiară. Să ştiţi că aici am mai spus-o, o repet ca să fie foarte clar, s-a pornit ideea de la companiile de stat, cele cu foarte mari probleme şi care nu cred că au altă soluţie de salvare. Este o şansă pe care încercăm să o dăm acestor companii, dar în acelaşi timp este corect să aplicăm un astfel de regim şi companiilor private şi companiilor de stat”, a afirmat el.

Şeful de la Finanţe a atras atenţia că restructurarea financiară nu reprezintă o amnistie fiscală, iar modul în care se va realiza va fi pus pe pagina de internet a ministerului, respectiv ordonanţa de urgenţă şi nota de fundamentare care o însoţeşte.

De asemenea, marţi vor fi prezentate o serie de modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, propuneri discutate încă de anul trecut cu mediul de afaceri.

“Sunt modificări propuse, solicitate de mediul de afaceri, adică menite să ducă la simplificare şi de proceduri şi de costuri şi la o flexibilizare a activităţii economice”, a susţinut ministrul.

În ceea ce priveşte prima măsură, respectiv de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii cu datorii mai mari de un milion lei, obiectivul îl constituie crearea unui mecanism alternativ procedurii de acordare a eşalonării la plată, reglementată deja în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv un mecanism de restructurare a obligaţiilor bugetare la 31 decembrie 2018.

Scopul măsurii îl constituie revitalizarea şi evitarea deschiderii procedurii de insolvenţă a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului şi nu au avut posibilitatea să le achite.

Restructurarea obligaţiilor bugetare poate consta în una sau mai multe măsuri, iar una dintre acestea trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata obligaţiilor bugetare. Măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt următoarele: plata eşalonată a obligaţiilor bugetare; conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate de Codul de procedură fiscală; stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate de Codul de procedură fiscală; anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora.

Totodată, ministrul Finanţelor a prezentat şi o situaţie a contribuabililor persoane juridice cu datorii de peste un milion de lei. Potrivit datelor MFP, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei şi accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat şi de stat aveau datorii de 529 milioane de lei şi accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei şi accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituţii publice datorau statului 71,7 milioane de lei şi accesorii de 56 de milioane de lei.

În ceea ce priveşte anularea accesoriilor în cazul datoriilor de sub un milion lei dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019, din prezentarea făcută de ministru rezultă că anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la de 31 decembrie 2018, administrate de ANAF, se realizează cu următoarele condiţii: stingerea până la 30 noiembrie 2019 a obligaţiile bugetare principale restante la 31 decembrie 2018; stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 30 noiembrie 2019; depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal; depunerea, până la data de 30 noiembrie 2019, a cererii de anulare a accesoriilor.

În plus, o situaţie a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la finalul anului trecut, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei şi accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei şi 9 miliarde de lei accesorii.

AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

În timp ce România se judecă pentru 4,4 miliarde de dolari cu ”Gabriel”, ANRM prelungește licența pentru Roșia Montană

Publicat

rosia montana

În timp ce Statul Român luptă în instanță într-un proces internațional împotriva companiei miniere Gabriel Resources, titulara proiectului de exploatare auriferă de la Roșia Montană, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a prelungit licența de concesiune pentru zona respectivă cu cinci ani.

Beneficiara licenței este Roșia Montană Gold Corporation, compania în care Gabriel Resources este acționar majoritar (peste 80%).

“ANRM a transmis RMGC că valabilitatea licenţei nu va fi prelungită decât dacă RMGC acceptă această modificare cu privire la redevenţă. Deşi Gabriel Resources şi RMGC se opun cu tărie poziţiei ANRM şi şi-au exprimat în scris dezacordul cu această poziţie şi cu modul în care ANRM a gestionat procesul de extindere a licenţei, Gabriel Resources şi RMGC au concluzionat că, dat fiind actualele circumstanţe, nu exista nicio altă modalitate de a prezerva drepturile legale existente ale RMGC, inclusiv extinderea licenţei, decât să accepte majorarea redevenţei, aşa cum a solicitat ANRM. În consecinţă, pe 18 iunie a fost încheiat un act adiţional care prevede prelungirea valabilităţii licenţei până pe 20 iunie 2024 şi nivelul revizuit al redevenţei”, se precizează într-un raport al companiei făcut public în 20 iunie 2019.

Între timp, la Washington are loc un proces ale cărui documente sunt ținute la secret de Statul Român. Acest proces ar putea lăsa România fără câteva miliarde de dolari. Inițial era vorba despre 4,4 miliarde de dolari dar nu este sigur la cât va ajunge această sumă până la urmă, avândîn vedere lipsa de transparență cu care se apără România.

”Gabriel va continua să se concentreze asupra pregătirii pentru audierile arbitrale ICSID, programate să aibă loc în decembrie 2019 şi asupra consolidării argumentelor convingătoare care susţin cererea de 5,7 miliarde de dolari”, susţine Dragoş Tănase, CEO-ul Gabriel Resources într-un document al companiei. Acesta se referă la dolari canadieni.

Compania deţine în proprietate, circa 80% din locuinţele şi terenurile din zona vizată pentru proiectul minier, care au fost achiziţionate în decursul mai multor ani. Licenţa de concesiune a intrat în vigoare în urmă cu 20 de ani, în 1999, fiind preluată atunci de la compania Minvest Deva (în prezent Minvest Roşia Montană), care a intrat ca şi acţionar la RMGC, şi urmează să expire în 21 iunie 2019.

Vezi și: Patru ONG-uri intervin în procesul ”Gabriel” vs. Statul Român. 4,4 miliarde de dolari, miza proiectului mort de la Roșia Montană
Legea minelor prevede că licenţele de exploatare minieră sunt acordate pentru maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani. Reprezentanţii Gabriel Resources afirmă că, în prezent, se concentrează pe procesul împotriva României, pentru care au cheltuit peste 22 de milioane de dolari canadieni în 2018.

Afacerea licențelor de exploatare pentru RMGC are o istorie lungă și a intrat la un moment dat în atenția instituțiilor statului. Au existat o serie de investigații cu privire la asocierea dintre Gabriel Resources și Statul Român, dar și legate de modul în care compania canadiană a ajuns să dețină peste 80% din afacere, față de situația inițială, când avea doar 49%.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Planuri de concediu: Care sunt cele patru categorii de vacanțe pe care le aleg românii

Publicat

Dacă anii trecuți românii au preferat destinații peste hotare, în acest an majoritatea spun că vor rămâne în țară, în concediu. Și aproximativ 90% dintre români şi-au planificat cel puţin un concediu anul acesta.

În 2018, cele mai căutate destinații pentru românii care au călătorit în afara țării au fost Grecia, Bulgaria și Italia. În acest an, în topul preferințelor pentru vacanțe se află Grecia, Bulgaria, Turcia și Spania, potrivit unui studiu recent.

Pentru acest an, România rămâne principala destinație de vacanță – doar 40% dintre românii chestionați au spus că vor să vadă și alte țări.

Dacă vorbim despre motivele pentru care pleacă în concediu, românii se împart în patru categorii. 35% dintre respondenți vor să-și încarce bateriile – sunt în general persoane cu vârste de peste 40 de ani; 29% spun că vor să călătorească cu familia, 11% spun că vor să exploreze noi destinații, iar 14% optează pentru vacanțe de lux.

Cei care vor să-și încarce bateriile și să călătorească cu familie aleg, de obicei, concediu pe timpul verii.

sursa: Alba24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul mare de ore de muncă, asociat cu o creştere a riscului de accident vascular cerebral (studiu)

Publicat

munca birou

Munca susţinută este sinonimă în general cu un venit mai bun, însă poate contribui totodată la creşterea riscului de îmbolnăvire, conform rezultatelor unui studiu efectuat în Franţa, citat joi de UPI.

Riscul de accident vascular cerebral a crescut cu aproape 30% în cazul persoanelor care au lucrat peste zece ore pe zi timp de cel puţin 50 de zile pe an, conform unui studiu publicat joi în jurnalul ştiinţific Stroke.

De asemenea, în cazul persoanelor care au lucrat multe ore pe zi o perioadă de cel puţin zece ani riscul a crescut până la 45%.

”Asocierea dintre numărul mare de ore lucrate, timp de zece ani, şi accidentul vascular cerebral pare a fi mai pregnantă în cazul persoanelor cu vârste sub 50 de ani”, a declarat autorul principal al studiului, doctor Alexis Descatha, cercetător la Spitalul Universitar Raymond Poincaré şi Universitatea din Angers.

Concluzia a ”fost una neaşteptată”, a mai spus medicul care a subliniat necesitatea continuării studiului ”pentru a examina această descoperire”.

Oamenii de ştiinţă au analizat date prelevate de la peste 143.000 de cetăţeni francezi, cu vârste cuprinse între 18 şi 69 de ani. Ei au colectat informaţii despre riscul cardiovascular şi accidentul vascular cerebral, obiceiurile nocive ale participanţilor, precum fumatul, şi numărul de ore lucrate.

În total, 1.224 de subiecţi au suferit accidente vasculare cerebrale.

Concluziile cercetării coincid cu cele ale unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific The Lancet, care a evidenţiat o asociere între riscul cardiovascular şi numărul mare de ore petrecute muncind. Cercetarea a sugerat că stresul declanşat de numărul mare de ore lucrate, coroborat cu alţi factori de risc relevanţi, consumul de alcool şi nivelul scăzut de activitate fizică pot contribui la sporirea riscului de accident vascular cerebral.

”Aş sublinia totodată că mulţi furnizori de servicii medicale lucrează mai mult decât definiţia numărului mare de ore de muncă şi prezintă la rândul lor un risc ridicat de accident vascular cerebral”, a notat Descatha.

”Ca medic, o să îmi sfătuiesc pacienţii să lucreze mai eficient şi intenţionez să urmez şi eu propriul sfat”, a adăugat el. AGERPRES

Citește mai departe