Connect with us

ACTUALITATE

Prima tranșă din PNRR a fost transferată României – 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare

Publicat

bani lei monede bancnote 590x354 1

Comisia Europeană a transferat României joi 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate acestei țări în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

„Plata de prefinanțare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României. Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde EUR, din care granturi în valoare de 14,2 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro . Plata de astăzi a fost efectuată ca urmare a succesului primelor operațiuni de împrumut derulate în cadrul instrumentului NextGenerationEU. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la 80 de miliarde euro sub formă de finanțare pe termen lung, care va fi completată cu titluri pe termen scurt („EU-Bills”), pentru a finanța primele plăți planificate în favoarea statelor membre în cadrul NextGenerationEU”, anunță Comisia Europeană.

„Mă bucur că România primește prima tranșă de 1,8 miliarde EUR în cadrul NextGenerationEU. Acesta este un pas important pentru implementarea măsurilor cuprinse în planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Salut reformele și investițiile care facilitează dubla tranziție verde și digitală. Fondurile europene vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate și la consolidarea administrației publice din România. Vom fi alături de România pentru a ne asigura că cetățenii săi beneficiază pe deplin de acest plan”, declară președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Mecanismul de redresare și reziliență se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, care va furniza 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. Planul României face parte din răspunsul fără precedent oferit de UE pentru a ieși mai puternică din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a consolida reziliența și coeziunea în societățile noastre.

Sprijinirea unor proiecte transformatoare de investiții și de reformă

În România, Mecanismul de redresare și reziliență finanțează investiții și reforme care se preconizează că vor transforma profund economia și societatea acestei țări. Printre măsurile notabile se numără următoarele:

Asigurarea tranziției către o economie verde: planul României prevede investiții de 3,9 miliarde EUR în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero. În plus, 2,7 miliarde EUR vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu și va reduce facturile la energie ale gospodăriilor Valul de renovări va spori rezistența clădirilor la seisme și le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. Reformele și investițiile în valoare de 855 de milioane EUR vor sprijini producția de energie curată prin eliminarea treptată a producției de cărbune și lignit și prin utilizarea surselor regenerabile de energie și a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de protecție a biodiversității și a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire și pepiniere forestiere, precum și alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucție ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde EUR.

Sprijinirea tranziției digitale: planul prevede 1,5 miliarde EUR pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. Planul investește 470 de milioane EUR pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25 000 de furnizori de asistență medicală și sisteme de telemedicină. În plus, 881 de milioane EUR vor fi alocate digitalizării educației în vederea îmbunătățirii competențelor pedagogice digitale, precum și a conținutului educațional și a echipamentelor digitale.

Consolidarea rezilienței economice și sociale: planul va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor. Planul va îmbunătăți mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând combaterea corupției și sprijinind un sistem decizional previzibil, informat și participativ. Planul va contribui totodată la consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin investiții de 2 miliarde EUR în infrastructuri spitalicești moderne și va îmbunătăți sistemul educațional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învățământ. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și va îmbunătăți sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în același timp stimulente pentru ocuparea forței de muncă și formare profesională. Planul României va sprijini coeziunea teritorială și socială prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, prin reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde EUR.

„Fondurile instrumentului nostru NextGenerationEU, mobilizate pe piața financiară, continuă să sprijine tranziția digitală și tranziția verde în statele membre ale UE, astfel cum o arată astăzi prefinanțarea plătită României. Sunt sigur că cetățenii, întreprinderile și societatea în ansamblu din România vor profita de aceste investiții și proiecte transformatoare”, spune Johannes Hahn, comisarul pentru buget și administrație.

„Ziua de astăzi marchează un pas important pentru redresarea României, care primește 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare. Planul de redresare și reziliență al României este un model pentru un viitor mai prosper și mai durabil pentru această țară, atât din punctul de vedere al mediului, cât și din punct de vedere social. Este un plan amplu, atât în ceea ce privește finanțarea, cât și reformele și investițiile ambițioase care urmează să fie puse în aplicare în următorii ani. Comisia Europeană va sprijini autoritățile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriașe cetățenilor și întreprinderilor din România”, punctează Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie. MEDIAFAX


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Un liceu și o grădiniță din Cluj-Napoca trec în sistem online din cauza Covid-19

Publicat

scoala online cj24 e1604743603264.jpg

Colegiul Național „Gheorghe Șincai” și Grădinița cu program prelungit „Poienița” din Cluj-Napoca trec în sistem online începând de marți, 18 ianuarie.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a aprobat luni suspendarea cursurilor în format fizic în cele două unități de învățământ preuniversitar din Cluj-Napoca.

Suspendarea cursurilor față în față va fi în vigoare pe o perioadă de 10 zile potrivit deciziei.

Potrivit prefectului județului Cluj, Tasnádi Szilárd, decizia a fost luată având în vedere că în cel puțin 50% dintre clasele colegiului și grupele grădiniței sunt cazuri de Covid-19.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vânzările Dacia au crescut cu 3,1% la nivel internaţional, în 2021. Cota de piaţă a ajuns la 6,2%, în Europa

Publicat

dacia

Constructorul auto Dacia a vândut, în 2021, un număr de 537.095 vehicule, în creştere cu 3,1% faţă de datele înregistrate în anul anterior, iar în Europa a atins o cotă de piaţă de 6,2% în segmentul vânzărilor către clienţii particulari, devenind în premieră a treia marcă cea mai vândută în rândurile acestei categorii de public, se arată într-un comunicat de presă al companiei, transmis luni AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în afara României, Dacia este marca cea mai vândută către clienţii particulari în Franţa şi se situează în Top 5 în alte nouă ţări europene (Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Austria, Polonia, Cehia, Ungaria şi Croaţia), în timp ce în Germania se află în Top 10. De asemenea, Dacia este lider de piaţă în Maroc, performanţa fiind susţinută de succesul modelelor Sandero şi Duster.

Astfel, din totalul unităţilor comercializate în 2021, Dacia Sandero a înregistrat un volum de 226.805 exemplare, din care aproape 90% au fost reprezentate de cea de-a treia generaţie a modelului. În 2021, pentru al cincilea an consecutiv, Sandero a fost cel mai vândut model din Europa către clienţii persoane fizice, iar în unele ţări a fost chiar cel mai vândut model către toate categoriile de clienţi. În aceste condiţii, modelul s-a situat, la sfârşitul anului trecut, pe locul secund în clasamentul celor mai vândute modele din Europa.

Tendinţă similară a fost consemnată pentru Dacia Duster

Totodată, o tendinţă similară a fost consemnată pentru Dacia Duster, care este, din 2018, cel mai vândut SUV din Europa către clienţii particulari. Cu 186.001 unităţi comercializate în 2021 pe toate pieţele, Duster a depăşit două milioane de exemplare vândute de la lansarea sa, în 2010.

Pe segmentul „verde”, modelul Dacia Spring, lansat în primăvara anului trecut, a fost comercializat în 27.876 unităţi şi a înregistrat peste 46.000 de comenzi, la finele anului 2021. Reprezentanţii companiei precizează că 80% dintre cei care au achiziţionat un vehicul Spring nu erau anterior clienţi ai mărcii Dacia.

În România, Dacia a vândut 38.120 de vehicule în 2021, dintre care Logan – cu 13.482 de unităţi, Duster (9.045), Sandero (8.227) şi Spring (3.068).

Jogger se va alătura modelelor din gama Dacia

În ceea ce priveşte perspectivele pentru acest an, Jogger se va alătura modelelor din gama Dacia, un nou vehicul de familie cu până la 7 locuri, conceput pentru a răspunde nevoilor de confort, de spaţiu şi de modularitate ale unei categorii largi de clienţi.

Înfiinţată în anul 1966, Dacia este cel mai important constructor de automobile din România şi cel mai important exportator, având o contribuţie semnificativă la Produsul Intern Brut al ţării şi un efect structurant la nivelul economiei naţionale prin intermediul reţelei ample de furnizori.

Devenită marcă a Renault Group începând din anul 1999, Dacia este prezentă în 44 de ţări, de pe patru continente, oferind vehicule robuste, fiabile şi adaptate nevoilor şi stilurilor de viaţă ale unor categorii largi de clienţi. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Primăriile din județul Cluj primesc 33 milioane de lei de la Consiliul Județean pe anul 2022

Publicat

alegeri locale 2020 harta primarilor din judetul cluj 1.png

Din cotele defalcate rezultate din impozitul pe venit Consiliul Județean Cluj va aloca pentru anul 2022 circa 33 milioane de lei către primării.

Cele mai mari sume vor fi direcționate către Câmpia Turzii, Dej, Gherla, Huedin și Turda, câte 500.000 de lei.

După cum se arată și în referatul de aprobare a Proiectului de Hotărâre, sumele solicitate de către primari se ridică cu mult peste posibilităţile de cofinanţare ale Consiliului Județean Cluj.

Astfel, analizând cererile transmise şi consultând primarii unităților administrativ-teritoriale din județ s-a decis alocarea sumelor din tabelul prezentat mai jos.

Nr. crt. Unitatea administrativ – teritorială Suma corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit (mii lei)
1 CÂMPIA TURZII                      Achizitionare aparat RMN – Sp. Municipal 500
2 DEJ 500
3 GHERLA 500
4 HUEDIN 500
5 TURDA 500
6 AGHIREŞU 445
7 AITON 445
8 ALUNIŞ 445
9 APAHIDA 310
10 AŞCHILEU 445
11 BACIU 405
12 BĂIŞOARA 445
13 BELIŞ 310
14 BOBÂLNA 399
15 BONŢIDA 445
16 BORŞA 445
17 BUZA 310
18 CĂIANU 445
19 CĂLĂRAŞI 310
20 CĂLĂŢELE 445
21 CĂMĂRAŞU 445
22 CĂPUŞU MARE 445
23 CĂŞEIU 399
24 CĂTINA 399
25 CEANU MARE 310
26 CHINTENI 310
27 CHIUIEŞTI 445
28 CIUCEA 445
29 CIURILA 445
30 CÎŢCĂU 445
31 COJOCNA 445
32 CORNEŞTI 445
33 CUZDRIOARA 445
34 DĂBÂCA 445
35 FELEACU 445
36 FIZEŞU GHERLII 445
37 FLOREŞTI 445
38 FRATA 399
39 GEACA 445
40 GILĂU 445
41 GÂRBĂU 445
42 IARA 445
43 ICLOD 445
44 IZVORU CRIŞULUI 310
45 JICHIŞU DE JOS 445
46 JUCU 310
47 LUNA 445
48 MĂGURI-RĂCĂTĂU 310
49 MĂNĂSTIRENI 445
50 MĂRGĂU 445
51 MĂRIŞEL 445
52 MICA 445
53 MIHAI VITEAZU 310
54 MINTIU GHERLII 445
55 MOCIU 445
56 MOLDOVENEŞTI 310
57 NEGRENI 445

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cîțu: Rămân la opinia mea că acest val trebuia gestionat altfel, opinia mea de economist

Publicat

Liderul PNL, Florin Cîțu, critică absența unui plan al Executivului care să crească numărul de persoane vaccinate și să îl scadă pe cel al celor infectate cu Covid: „Rămân la opinia mea că acest val trebuia gestionat altfel, opinia mea de economist”.

„Din punctul meu de vedere, era nevoie (de certificat verde – n.r.). Înțeleg că nu mai îngrijorează pe nimeni și înțeleg că faptul că avem peste 10.000 de cazuri zilnic și numărul crește nu reprezintă o problemă. Pentru mine reprezintă, pentru că 10.000 de persoane înseamnă concedii medicale, înseamnă costuri suplimentare pentru companii și pentru stat. Deci creprezintă un cost pentru economie și pentru societate. Sunt foarte curios să văd dacă acesta a fost planul de la început, să avem un număr mare de persoane infectate sau nu, pentru că nu văd niciun plan care să reducă număruol de persoane infectate, nu văd niciun plan care să crească numărul de persoane vaccinate”, spune liderul PNL, Florin Cîțu.

El spune că dacă liderii coaliției nu vor ajunge la un consens asupra certificatului verde, atunci trebuie să-și asume costul asupra economiei.

„Nu vom putea suporta de la buget și concediile medicale, și șomajul tehnic, dar și facturile la energie. Rămân la opinia mea că acest val trebuia gestionat altfel, opinia mea de economist”, conchide Cîțu

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe