ECONOMIE
Primăria Braşov vrea să cumpere 28 de toalete automatizate, printr-o investiţie de 9,5 milioane de lei în următorii 4 ani
Primăria Braşov vrea să achiziţioneze, în următorii patru ani, 28 de toalete automatizate care să fie amplasate în punctele intens frecventate din municipiu, valoarea totală a acestei investiţii fiind estimată la aproximativ 9,5 milioane de lei.
În acest scop, a transmis spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – etapa premergătoare publicării în Sistemul electronic pentru licitaţiile cu valoare mare – procedura de achiziţie privind furnizarea şi amplasarea de toalete publice automatizate, racordabile la reţelele de curent, apă şi canalizare, precum şi pentru servicii de întreţinere şi mentenanţă a acestora în municipiul Braşov.
Obiectul contractului îl constituie încheierea unui acord cadru, cu durata de 48 de luni, având ca obiect furnizarea şi amplasarea unui număr cuprins între minimum 6 şi maximum 28 de toalete automatizate.
Termenul limită pentru depunerea ofertelor este data de 15 iulie, a precizat, vineri, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.
Primăria Braşov vrea să cumpere 28 de toalete automatizate, printr-o investiţie de 9,5 milioane de lei în următorii 4 ani: numărul de toalete publice este un indicator al nivelului de civilizaţie al unui oraş
Conform acestuia, numărul de toalete publice este un indicator al nivelului de civilizaţie al unui oraş.
„Braşovul, din păcate, nu stă foarte bine la acest capitol, deşi, de-a lungul anilor, s-au primit solicitări atât de la cetăţeni, cât şi de la turişti, pentru a creşte numărul acestor toalete. O soluţie temporară a fost instalarea de toalete ecologice, dar obiectivul Braşovului este să fie la acelaşi nivel ca orice oraş din Occident. De aceea, primăria şi-a propus ca, în toate locurile intens circulate, fie că vorbim de cele frecventate de braşoveni, fie de cele vizitate de turişti, să existe cel puţin o toaletă automatizată, aceasta fiind cea mai convenabilă variantă, sub raportul costurilor de achiziţie, deservire şi mentenanţă. (…) Dacă procedura decurge fără probleme, anul acesta vom instala primele 6 toalete în Parcul Tractorul, Piaţa Sfântul Ioan, Parcul Trandafirilor, Livada Poştei, în parcul de pe Berzei şi pietonala Uranus. Aceste zone au fost selectate având în vedere că nu există nici o alternativă pentru aceste servicii în apropiere, am primit, de-a lungul anilor, multe solicitări de la braşoveni pentru aceste locuri, iar toaleta din Parcul Tractorul este unul dintre proiectele câştigătoare în cadrul programului de bugetare participativă”, a precizat purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.
Primăria Braşov vrea să cumpere 28 de toalete automatizate, printr-o investiţie de 9,5 milioane de lei în următorii 4 ani: cu ce vor fi dotate toaletele automatizate
Conform caietului de sarcini, toaletele automatizate vor fi dotate cu: sistem electronic automat pentru acces/ieşire din toaletă; sistem de siguranţă „SOS” cu buton care acţionează deschiderea uşii chiar şi în absenţa energiei electrice; sistem automat de spălare, dezinfectare şi uscare automată a vasului de toaletă; sistem automat pentru spălarea şi dezinfectarea, după fiecare utilizare, a podelei cu profil special de drenare a apei; sistem de aerisire şi odorizare după fiecare utilizare; sisteme electronice de siguranţă pentru a preveni spălarea şi curăţarea toaletei înainte de ieşirea utilizatorului din cabină; sisteme de indicare şi presemnalizare optică/acustică şi sonoră a ultimelor minute de utilizare.
De asemenea, toaletele vor trebui să fie dotate cu: sistem pe bază de senzori pentru comenzile de pornire şi oprire ale dozatorului cu săpun lichid şi apă şi ale uscătorului de mâini; sistem automat dotat cu senzori pentru distribuirea hârtiei igienice; sistem automat de încălzire pe timp de iarnă dotat cu senzori şi termostat (încălzirea se va face prin convectoare electrice cu o putere nominală de aproximativ 2 kw, curenţii de aer cald vor fi direcţionaţi spre interiorul cabinei toaletei, dar se va asigura şi aer cald în interiorul camerei tehnice pentru a preveni îngheţarea instalaţiei de apă menajeră).
Totodată, vor avea sistem GPS pentru transmiterea 24/24 ore a parametrilor de funcţionare (on/off) pentru a eficientiza operaţiunea de remediere a deficienţelor tehnice apărute, informaţii care vor fi transmise automat operatorul care va asigura mentenanţa, sistem automat de iluminat cu LED, pentru consum redus de energie şi sistem acustic cu instrucţiuni vocale pentru fiecare comandă şi operaţiune pe care o desfăşoară toaleta.
Valoarea estimată a acestui acord cadru este cuprinsă în intervalul de minimum 1.602.605,04 lei fără TVA – din care 1.530.000,00 lei fără TVA, necesari achiziţiei şi punerii în funcţiune a toaletelor – şi 72.605,04 lei fără TVA, necesari asigurării consumabilelor şi întreţinerii acestora. Valoarea maximă estimată a acordului cadru este de 9.388.991,60 lei fără TVA, din care 7.350.000,00 lei fără TVA necesari achiziţiei şi punerii în funcţiune a toaletelor şi 2.038.991,60 lei fără TVA necesari asigurării consumabilelor şi întreţinerii acestora, a precizat sursa citată. AGERPRES
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății, condamnată de Tribunalul Cluj la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită
FOTO. 192 de tineri au absolvit astăzi Școala de Agenți de Poliție din Cluj-Napoca
Viorel Băltărețu: Clujul e întârziat în dezvoltare. Cu 15 până la 20 de ani
Marius Lulea (AUR): TRĂDARE. Guvernarea PSD-PNL se pregătește să mai VÂNDĂ și ce a mai rămas din economia națională
FOTO. Weekend dedicat experiențelor SENZORIALE, la Iulius Mall Cluj: Street Food Picnic și Festivalul ARGO
FOTO Transapuseana: A fost recepționat lotul I al celui mai spectaculos drum din Alba. O nouă destinație de vară în județ
FCU Craiova 1948 – „U” Cluj. „Șepcile roșii” LUPTĂ pentru a obține primul loc în play-out
