Connect with us

ACTUALITATE

Primăria Focşani vrea să amenajeze o creşă în locul unui adăpost de noapte

Publicat


Primăria municipiului Focşani vrea să amenajeze o creşă pentru copii în locul Adăpostului de noapte “Sf. Nicolae cel Nou”, care funcţionează în prezent sub capacitatea de găzduire şi consumă resurse nejustificate de la bugetul local, potrivit primarului Cristi Misăilă.

“În Focşani sunt două adăposturi de noapte gestionate de Crucea Roşie Vrancea cu fonduri de la bugetul local, care funcţionează în prezent sub capacitatea lor. Concret, în ultimul an de zile, de serviciile celor două adăposturi de noapte au beneficiat doar 20 de oameni ai străzii, în condiţiile în care un singur astfel de imobil poate primi până la 30 de persoane. Mai mult decât atât, costurile totale cu cele două adăposturi se ridică la peste 7 miliarde lei vechi pe an, adică peste 3.000 lei pentru fiecare om al străzii. În această situaţie, nu se justifică menţinerea ambelor adăposturi de noapte, unul singur fiind mai mult decât suficient”, a declarat Misăilă.

Potrivit acestuia, în Focşani există în prezent un număr foarte mare de solicitări pentru înscrierea copiilor la creşă, mult mai multe decât locurile disponibile, iar primăria ar putea transforma adăpostul de noapte în creşă.

“Avem în acest moment, la nivelul municipiului Focşani, 185 de cereri pentru înscrierea copiilor la creşe, iar numărul de locuri disponibile în creşe este de numai 120. Cu acest adăpost de noapte transformat în creşă s-ar putea creşte numărul acestora cu cel puţin 30”, a spus primarul.

Un proiect de lege având ca obiect încetarea activităţii adăpostului de noapte şi transformarea sa în creşă, iniţiat de primarul Cristi Misăilă, s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local de joi, însă nu a fost susţinut nici măcar de consilierii puterii, care s-au abţinut la vot, pe motiv că această clădire nu ar îndeplini condiţiile igienico-sanitare necesare unei creşe. Structura deţine însă toate avizele de funcţionare, inclusiv cele igienico-sanitare.

Cele două adăposturi din Focşani gestionate de Crucea Roşie Vrancea sunt singurele structuri din tot judeţul care oferă servicii de găzduire pentru oamenii străzii, majoritatea persoane care nu mai pot fi integrate în câmpul muncii.

“Crucea Roşie Vrancea este singurul furnizor care s-a ocupat de oamenii străzii în judeţ. Adăpostul de noapte oferă servicii de găzduire pentru persoane care şi-au pierdut locuinţa, care nu mai au sprijinul familiei şi nu au unde să se ducă. În mod normal, ei beneficiază de serviciile noastre până când se reuşeşte reintegrarea socială şi profesională a acestora. Dar majoritatea sunt oameni trecuţi de o anumită vârstă, care nu mai pot fi integraţi în câmpul muncii”, a declarat Rodica Copaci, şef serviciu reintegrare şi supraveghere în cadrul adăpostului de noapte.

Potrivit acesteia, în adăpostul de noapte sunt găzduite în lunile de vară circa 10 persoane pe noapte, dar iarna numărul acestora depăşeşte 30 de persoane, cu mult peste capacitatea de cazare a centrului.

Adăpostul de noapte “Sf. Nicolae cel Nou” ar fi trebuit să-şi înceteze activitatea începând cu data de 1 august, dar, potrivit primarului, după ce proiectul a fost respins la vot în consiliul local, va continua să funcţioneze până la o nouă decizie, cu un buget redus la maxim, pentru că primăria nu îşi permite să-l mai finanţeze în aceleaşi condiţii ca până acum.

AGERPRES

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Piaţa restaurantelor şi cafenelelor din România creşte cu 10% anual şi ar putea ajunge la 5 miliarde de euro (raport)

Publicat

Piaţa restaurantelor şi cafenelelor (F&B) din România înregistrează o creştere anuală de 10% şi ar putea ajunge la 5 miliarde de euro, până 2022-2023, relevă raportul Cushman & Wakefield Echinox, intitulat “Food and Beverage: Romania Market Report”.

Conform datelor centralizate, cele şase categorii analizate (fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining) au înregistrat evoluţii pozitive în perioada 2014-2018, creşterile medii anuale oscilând între 15,2% – în cazul operatorilor de fine dining, şi 32,7% – în cel al cafenelelor. “Ne aşteptăm ca acest segment să îşi continue dezvoltarea în următorii ani, o creştere medie anuală de 10% ducând veniturile din industria de F&B dincolo de pragul de 5 miliarde euro, până în 2022-2023”, apreciază Vlad Săftoiu, analist cercetător în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

Statistica la nivel european arată că, în România, cheltuielile de consum aferente sectoarelor de F&B şi ospitalitate înregistrează cele mai scăzute valori ca procent din consumul total per familie din Uniunea Europeană (UE), cu doar 3,1% alocate, în 2018, comparativ cu o medie de 8,8% în Uniune, 9,2% în Ungaria sau 9% în Cehia.

În ceea ce priveşte chiriile practicate pentru unităţile de tip Food & Beverage (100 mp), acestea variază între 35 şi 45 de euro/mp, în principalele zone comerciale din Bucureşti, dar pot ajunge şi la 70-80 euro/mp în cele mai performante centre comerciale, precum Băneasa Shopping City, Promenada Mall şi AFI Palace Cotroceni.

“Clădirile de birouri din Bucureşti şi marile oraşe regionale, precum şi proiectele de tip Food Hall sunt două zone ţintă vizate de operatorii de F&B în perioada următoare. Hub-uri de restaurante ce pot fi asociate conceptului de Food Hall se dezvoltă în Bucureşti, primele proiecte fiind livrate în 2019. Cel mai relevant proiect de acest gen este Agora Floreasca, un proiect ce constă în recondiţionarea fostei pieţe Floreasca, în cadrul căruia au fost amenajate şase spaţii noi pentru operatorii de F&B. Pe de altă parte, numeroşi operatori s-au extins în cele mai reprezentative proiecte de birouri din Bucureşti. Un astfel de proiect este Aviatorilor 8 din Piaţa Victoriei, care a reunit cinci operatori diferiţi – 5ENSI, French Revolution, Gastro Lab, Japanos şi Manufaktura The Coffee Shop”, se menţionează în analiză.

În viziunea specialiştilor Cushman & Wakefield Echinox, un alt factor determinant în dezvoltarea industriei îl reprezintă şi platformele de comenzi online, care se vor extinde puternic în aproape toate judeţele, operatori precum Uber Eats, Foodpanda sau Glovo având o prezenţă puternică în Bucureşti şi în marile oraşe regionale.

Raportul Cushman & Wakefield Echinox a analiza 73 de operatori ce deţin aproximativ 700 de unităţi la nivel naţional şi au înregistrat o cifră de afaceri de 650 milioane euro, în 2018, având o cotă de piaţă de circa 20% din piaţa de restaurante şi cafenele din România, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP). În cadrul cercetării, industria de profil a fost împărţită în şase segmente distincte: fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining.

Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 51.000 de angajaţi în peste 70 de ţări. Cu venituri de 8,2 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanţă în gestionarea activelor şi investiţiilor, pieţe de capital, închirieri, administrarea proprietăţilor, reprezentarea chiriaşilor, servicii de proiect şi evaluare. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul firmelor radiate a crescut cu peste 42% în primele nouă luni ale anului

Publicat

Numărul firmelor radiate a crescut în primele nouă luni ale anului cu 42,11%, comparativ cu perioada similară din 2018, ajungând la 83.376 firme, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 9.785 de firme (cu 4,99% mai multe faţă de ianuarie-septembrie 2018) şi în judeţele Iaşi – 4.384 (plus 87,75%), Cluj – 3.145 (plus 27,74%) şi Prahova – 2.974 (plus 50,05%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Ialomiţa, respectiv 621, în creştere cu 48,92% faţă de anul anterior, Covasna – 656 (plus 58,07%) şi Giurgiu – 693 (plus 11,24%).

Numărul de radieri a crescut în toate judeţele, avansul cel mai semnificativ fiind consemnat în judeţele Teleorman (plus 144,19%), Maramureş (plus 110,52%) şi Bistriţa-Năsăud (plus 106,18%).

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 24.799 (plus 53,68% raportat la primele 9 luni din 2018), agricultură, silvicultură şi pescuit – 13.756 (plus 97,42%) şi construcţii – 7.767 (plus 59,19%).

În luna august septembrie au fost radiate 4.643 de firme, cele mai multe în Bucureşti – 713 şi în judeţele Ilfov – 297, Constanţa – 195 şi Cluj – 185. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Prezidenţiale2019/ ANP: 14.807 de deţinuţi au votat la scrutinul de duminică

Publicat

Un număr de 14.807 de persoane private de libertate şi-au exercitat dreptul de vot la scrutinul de duminică, potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

“Ca urmare a dispunerii tuturor măsurilor organizatorice de natură să asigure desfăşurarea în condiţii optime a procesului de vot în cadrul alegerilor pentru preşedintele României din anul 2019, unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au raportat finalizarea activităţii de votare, fără a fi înregistrate incidente sau manifestări de natură a perturba procesul electoral”, relevă sursa citată.

Potrivit acesteia, numărul deţinuţilor custodiaţi duminica aceasta de ANP este de 20.434.

Joi, situaţia statistică estimativă indica faptul că 15.043 de persoane private de libertate cu drept de vot şi-au exprimat în scris intenţia de a participa la scrutinul de duminică.

Potrivit unei decizii a BEC, alegătorii deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau care se află în executarea unei pedepse privative de libertate, dar cărora nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale votează prin intermediul urnei speciale.

În vederea asigurării exercitării în bune condiţii a dreptului persoanelor private de libertate de a vota, la nivelul unităţilor subordonate ANP au fost dispuse următoarele măsuri: identificarea persoanelor private de libertate cu drept de vot şi informarea acestora cu privire la posibilitatea exercitării dreptului de vot prin intermediul urnei speciale; informarea deţinuţilor cu drept de vot cu privire la necesitatea formulării cererilor privind exercitarea dreptului de vot; depunerea diligenţelor necesare eliberării actelor de identitate persoanelor cu drept de vot care nu posedă sau preschimbării celor al căror termen de valabilitate este expirat; depunerea listelor nominale, împreună cu cererile, la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere; stabilirea şi amenajarea unui spaţiu corespunzător în cadrul unităţii, pentru amplasarea urnelor şi a cabinelor de vot, ţinându-se seama de numărul aproximativ al persoanelor private de libertate participante la alegeri, menţiona ANP. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Construcţiile, turismul şi industria au un deficit de peste un milion de angajaţi. Forţa de muncă, optimizată cu ajutorul programelor informatice

Publicat

constructii

Peste un milion de angajaţi sunt necesari în construcţii, turism şi industria din România, iar din cauza lipsei forţei de muncă, şase din zece oameni de afaceri vor să aducă personal din străinătate, relevă o serie de studii recente, citate de unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii software pentru gestionarea procesului de producţie al unei companii (ERP) şi pentru managementul eficient al afacerilor (CRM).

În acest context, reprezentanţii SoftOne Technologies susţin că folosirea forţei de muncă din domeniile construcţiilor şi imobiliarelor poate fi optimizată cu ajutorul programelor informatice de eficientizare a resursei umane.

“Un singur soft îi ajută pe antreprenorii din domeniul construcţiilor să eficientizeze activitatea angajaţilor, să optimizeze procesul de comunicare cu partenerii şi să reducă semnificativ costurile de aprovizionare. Dezvoltatorul imobiliar Urban Invest, cu peste 12 ani de experienţă, un portofoliu de 10 proiecte rezidenţiale şi peste 4.000 de apartamente, este unul dintre cei care au implementat un program de eficientizare a activităţii. În 2015, dezvoltarea companiei venea cu o serie de nevoi care nu mai erau satisfăcute de softul de contabilitate utilizat: numărul utilizatorilor care aveau nevoie să introducă date în sistem crescuse considerabil, iar firma avea nevoie de o mai bună administrare a informaţiilor legate de contracte, administrarea blocurilor, proiecte de construcţii, facturare şi plăţi (…) Pentru asta, firma a apelat la serviciile partenerului autorizat al companiei SoftOne – QBS Retail&Logistics. Un plus semnificativ l-a constituit instalarea modulului de Business Intelligence (BI) QlikView care a îmbunătăţit activitatea de procesare a datelor şi a eficientizat utilizarea şi exploatarea acestora la nivelul întregii companii”, se arată într-un comunicat de presă al SoftOne Technologies.

Potrivit sursei citate. valoarea unui program informatic de gestiune a afacerii variază de la câteva sute de euro, la câteva zeci de mii, în funcţie de cât de mare şi extinsă este compania în care va fi implementat.

SoftOne Technologies este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii software ERP, CRM şi aplicaţii web mobile din Europa de Sud-Est. Cu sediul central în Atena (Grecia), SoftOne oferă opţiuni de găzduire a soluţiilor de business atât pe serverul clientului, cât şi în Cloud/Software as a Service (SaaS), companiilor de talie mică, medie, cât şi organizaţiilor mari.

Compania are, în prezent, peste 100 de angajaţi, o sucursală în Salonic şi trei subsidiare în România, Cipru şi Bulgaria. SoftOne Technologies este “Microsoft Gold Certified Partner”. AGERPRES

Citește mai departe