Connect with us

EVENIMENT

Primarul și fostul primar al Timișoarei, trimiși în judecată de DNA pentru abuz în serviciu. În același dosar mai sunt vizate alte șapte persoane

Publicat



Primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu, a informat luni DNA.

În același dosar sunt vizați și fostul primar al municipiului, Gheorghe Ciuhandu, precum și alte șapte persoane (viceprimari, directori în primărie sau juriști). Dosarul instrumentat de procurori este legat de vânzarea frauduloasă și la prețuri modice a unui număr de 207 imobile, majoritatea situate în centrul vechi al municipiului Timișoara.

Acuzatiile DNA în acest caz sunt: abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (cinci inculpați), respectiv în formă simplă (patru inculpați).

“Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a nouă inculpaţi în legătură cu vânzarea frauduloasă şi la preţuri modice a 207 imobile, majoritatea situate în centrul vechi al municipiului Timişoara”, se precizează într-un comunicat al DNA transmis, luni, AGERPRES.

Astfel, arată sursa citată, au fost trimişi în judecată, fiecare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (5 inculpaţi), respectiv în formă simplă (4 inculpaţi), Nicuşor-Constantin Miuţ, la data faptelor director al Regiei Autonome URBIS Timişoara, Administrarea Domeniului Public SA Timişoara şi Direcţiei Patrimoniu din cadrul Primăriei municipiului Timişoara (199 contracte); Gheorghe-Coriolan Ciuhandru, la data faptelor primar al municipiului Timişoara (61 de contracte), Ioan Cojocari, secretar al primăriei municipiului Timişoara şi coordonatorul nemijlocit al Serviciului Juridic Contencios din cadrul primăriei (61 contracte); şi Nicolae Robu, la data faptelor şi în prezent, primar al municipiului Timişoara (2 contracte).

În acelaşi dosar, au fost deferiţi justiţiei şi Dan Aurel Diaconu, la data faptei viceprimar al municipiului Timişoara (un contract), Traian-Constantin Stoia, la data faptei viceprimar al municipiului Timişoara (un contract), Martin Stoia, la data faptelor director al Direcţiei Patrimoniu şi respectiv al Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse din cadrul municipiului Timişoara (2 contracte), Simona Vîrlea, la data faptei jurist al Primăriei municipiului Timişoara (un contract) şi Gabriela Iova, la data faptei jurist al Primăriei municipiului Timişoara (un contract).

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriul trimis instanţei că, în perioada septembrie 1996 – ianuarie 2014, cei nouă funcţionari publici din cadrul Primăriei municipiului Timişoara (majoritatea cu funcţii de conducere) şi-ar fi încălcat atribuţiile legate de aplicarea Legii 112/1995 pentru a vinde, în mod nelegal, 207 de imobile ce aparţin fondului locativ de stat unor persoane care nu ar fi avut niciun drept să le cumpere, cauzând un prejudiciu de 42.756.719 lei (9.514.392 euro) în dauna statului.

“În urma efectuării urmăririi penale, s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de abuz serviciu în legătură cu încheierea unui total de 207 contracte de vânzare-cumpărare, fiecare contract pentru câte unui imobil ce a făcut obiectul Legii nr. 112/1995. Astfel, în perioada septembrie 1996 – ianuarie 2014, participarea inculpaţilor la încheierea contractelor presupus nelegale este următoarea, cu precizarea că, în unele situaţii, ar fi participat mai mulţi inculpaţi la încheierea presupus nelegală a aceluiaşi contract: Miuţ Nicuşor-Constantin (199 contracte), Ciuhandu Gheorghe-Coriolan (61 contracte), Cojocari Ioan (61 contracte), Robu Nicolae (2 contracte), Diaconu Dan-Aurel (1 contract), Stoia Traian-Constantin (1 contract), Stoia Martin (2 contracte), Vîrlea Simona (1 contract) şi Iova Gabriela (1 contract)”, menţionează DNA.

Potrivit anchetatorilor, contextul desfăşurării activităţilor infracţionale este acela că în luna ianuarie 1996 a intrat în vigoare Legea 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului în perioada regimului comunist, iar această lege le dădea drept foştilor proprietari şi moştenitorilor lor să îşi redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru acele imobile.

Totodată, precizează procurorii, legea a dat dreptul chiriaşilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriaşi care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere a acelor imobile şi le ocupau la acea dată.

“Cu toate acestea, inculpaţii ar fi încheiat contracte de vânzare-cumpărare cu persoane care nu au avut calitatea de chiriaşi la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 şi care, prin urmare, nu aveau niciun drept să dobândească respectivele imobile. Funcţionarii din cadrul Primăriei Timişoara ar fi vândut în mod fraudulos imobilele persoanelor în cauză la preţuri modice, stabilite în baza Legii 112/1995 şi HG 20/1996, deşi cunoşteau că respectivele dispoziţii nu mai erau aplicabile acelor persoane”, afirmă anchetatorii.

Prejudiciul total cauzat statului român ca urmare a încheierii nelegale a celor 207 contracte de vânzare-cumpărare ce fac obiectul acţiunii penale este de 42.756.719 lei (9.514.392 euro), informează DNA.

Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând în principal restituirea bunurilor imobile în natură şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, prin revenirea acestora în proprietatea statului şi prin anularea actelor juridice produs al infracţiunii.

În subsidiar, menţionează sursa citată, în măsura în care repararea prejudiciului în natură nu mai este posibilă, s-a solicitat repararea prejudiciului.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Timiş, cu propunere de menţinere a măsurilor asigurătorii. AGERPRES

 

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

FOTO: Un șofer băut s-a rostogolit cu mașina pe drum, în Bistrița-Năsăud. Un pasager din autoturism, rănit în accident

Publicat

Polițiștii rutieri din Năsăud au intervenit, luni dimineața, la un accident rutier care a avut loc pe DN 17C.

”Conform primelor verificări, un bărbat de 30 de ani, din localitatea Maieru, care conducea un autoturism pe direcția Năsăud-Salva, cel mai probabil din cauza vitezei, a pierdut controlul direcției și s-a răsturnat în afara părții carosabile”, au informat reprezentanții IPJ Bistrița-Năsăud.

În urma accidentului, un pasager a fost rănit și transportat la spital.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,33 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Polițiștii de la Rutieră au întocmit dosar penal și continuă cercetările.

Pe parcursul intervenției, au dirijat circulația alternativ, pe o bandă.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO: Autoutilitară răsturnată în șanț, în Bistrița-Năsăud, după ce șoferul a adormit la volan. Trei persoane rănite

Publicat

Polițiștii Serviciului Rutier din Bistrița-Năsăud au intervenit, luni dimineața, la un accident rutier care a avut loc pe DN 17, în localitatea Livezile.

”Din primele date, un bărbat în vârstă de 41 de ani, din Săliștea de Sus, județul Maramureș, în timp ce conducea o autoutilitară pe direcția Vatra Dornei-Bistrița, din cauza oboselii în conducere, a pierdut controlul acesteia, a ieșit în afara părții carosabile și a intrat în coliziune cu un cap de pod, după care s-a răsturnat în șanțul din beton”, au informat reprezentanții IPJ Bistrița-Năsăud.

În urma accidentului, șoferul auto și alți doi bărbați, de 64 și 53 de ani, din Bistrița-Năsăud, au fost răniți.

Conducătorul auto a fost testat la fața locului cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. Continuă cercetările în acest caz polițiștii Serviciului Rutier.

Citește mai departe

EVENIMENT

Prognoza METEO pentru săptămâna 13–19 iulie: Vreme răcoroasă, în prima parte. În week-end, ploi torențiale

Publicat

ploaie

Săptămâna care urmează ne aduce, în primele zile, o vreme mai rece decât normal, dar nici pentru restul intervalului nu vorbim de zile caniculare. În weekend, din păcate, conform meteorologilor, vom avea parte de ploi torențiale în mai multe regiuni din țară.

Vă prezentăm prognoza meteo pe zile:

Luni, 13 iulie

Începem săptămâna cu o vreme mai rece decât normalul perioadei la nivelul întregii țări. Temperaturile vor fi mai scăzute 2 până la grade mai puțin decât normalul acestei perioade, iar la munte cu 6 până la 8 grade Celsius mai puțin.

Ploile vor fi prezente prin Muntenia (20 – 25 l/mp), Dobrogea, Moldova și zonele montane (5 – 10 l/mp).

Marți, 14 iulie

Din nou se vor înregistra temperaturi sub normal, abaterile negative plecând de la 2 spre 4 grade, iar la munte cu 5 – 7 grade mai puțin. Prin Oltenia și estul Munteniei vom avea temperaturi normale pentru data din calendar.

Despre ploi, acestea vor fi slabe cantitativ, doar prin zonele montane, nordul Moldovei și Maramureș.

Miercuri, 15 iulie

Vremea se încălzește. Vor fi valori normale de temperatură la nivelul întregii țări, cu excepția Olteniei, sudul Munteniei și sudului Transilvaniei, respectiv zonele montane și Dobrogea.

Prin zonele montane și nordul Moldovei vom avea parte de ceva ploi slabe.

Joi, 16 iulie

Procesul de încălzire va continua, în cea mai mare parte a țării. Rămâne mai rece decât ar trebui, mai ales prin zonele montane.

Prin zonele deluroase, prin Crișana și Dobrogea vorbim de temperaturi normale pentru data din calendar.

Vor fi de ceva mai multe ploi prin zonele montane (10 – 20 l/mp), prin Moldova, Transilvania, Maramureș, Banat, Crișana (3 – 5, 7 l/mp).

Vineri, 17 iulie

Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Transilvania au parte în continuare de vreme mai caldă, cu abateri pozitive de la 2 spre 4, 5 grade), în timp ce în restul țării avem valori normale.

În zonele montane vremea rămâne răcoroasă.

Ploile sunt prezente prin bună parte din țară, importante cantitativ prin zonele montane, Transilvania, Maramureș, Crișana (20 – 30, 40 l/mp), iar prin restul zonelor se vor acumula 5 – 10 l/mp.

Sâmbătă, 18 iulie

Lucrurile nu se schimbă prea mult față de ziua precedentă, în continuare avem temperaturi peste normal în Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, în timp ce în restul țării vorbim de valori normale.

Mai rece decât ar trebui rămâne în continuare la munte.

Și în weekend plouă în cea mai mare parte a țării (excepție face Dobrogea), doar că, de data aceasta, cantitățile mai importante se mută pe Muntenia, Oltenia, Meridionali și sudul Moldovei (20 – 30 l/mp).

Duminică, 19 iulie

Se încălzește în bună parte din țară, abaterile termice pozitive cresc în Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, prin Banat, Transilvania, Maramureș, sudul și centrul Moldovei.

În zonele montane vorbim tot de valori mai scăzute pentru această dată din calendar, iar în nordul Moldovei și prin zonele deluroase vorbim de valori normale.

Ziua de duminică aduce ploi torențiale prin Muntenia, Oltenia, Transilvania, zonele montane, Maramureș, nordul și centrul Moldovei, unde se pot acumula 40 – 50, 60 l/mp.

Astfel, putem vorbi de o săptămână în care, cel puțin la finalul ei (vineri – duminică), va ploua abundent, iar cantitățile de precipitații se vor duce spre valori de 50 – 60, 70 l/mp în Muntenia, Transilvania, Maramureș, iar prin zonele montane chiar spre 100 l/mp.

Sursa: Prognoze Meteo, Grupul Prognoze Meteo Vremea in Romania

Citește mai departe

AUTO

Comerțul cu autoturisme second-hand, fiscalizat de anul viitor

Publicat

Comerţul cu autovehicule rulate, realizat de către persoanele fizice şi juridice din România, trebuie fiscalizat de la 1 ianuarie 2021, pentru o dezvoltare sustenabilă a pieţei auto, iar beneficiile aduse bugetului de stat vor fi de aproximativ 700 de milioane de euro/an, susţin reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

„Viziunea APIA pentru o dezvoltare sustenabilă a pieţei auto din România, este axată pe o serie de vectori de dezvoltare care să faciliteze atingerea pe plan naţional a obiectivelor de mediu asumate în cadrul dialogului internaţional şi european. Din perspectiva obiectivelor Agendei pentru Dezvoltare Durabilă din 2030 a ONU (din care patru sunt de interes şi pentru industria auto)”, se arată într-un comunicat de presă a Asociaţiei, transmis vineri Agerpres.

Una dintre cele zece măsuri pe care APIA le propune Guvernului României în vederea revitalizării activităţii de comerţ cu autovehicule noi şi servicii post-vânzare se află realizarea de Ministerul Sănătăţii a unui Ghid de sănătate publică/Cod de bună practică privind măsurile de precauţie în materie de sănătate pentru operatorii economici ce activează în acest domeniu. De asemenea, se propune asigurarea unor programe de testare a angajaţilor companiilor respective.

Potrivit sursei citate, în România este nevoie de realizarea şi punerea în aplicare a unui Program Naţional de Înnoire a Parcului auto al autorităţilor publice prin achiziţii publice de autovehicule, în special cu emisii reduse şi actualizarea criteriilor pentru cumpărarea de autovehicule ecologice.

În plus, se propune pregătirea din timp a cadrului normativ aplicabil Programelor „Rabla Clasic” şi „Rabla Plus”, astfel încât operatorii din piaţă să aibă elementele necesare pregătirii anului 2021.

Specialiştii APIA susţin eliminarea prevederilor care limitează (leasing, test-drive) abordarea consistentă a Programului „Rabla Plus” de către potenţialii beneficiari, precum şi eliminarea nedeductibilităţii TVA pentru autovehiculele cu emisii zero sau scăzute.

De asemenea, a măsură vizează realizarea unui parteneriat public – privat pentru descentralizarea înmatriculării către dealerii de automobile şi digitalizarea procedurii de înmatriculare, în acord cu practica europeană din alte ţări.

În ceea ce priveşte infrastructura destinată autovehiculelor electrice, APIA susţine aplicarea unui program de finanţare care să fie disponibil operatorilor economici, pentru staţii de încărcare la nivelul autostrăzilor, drumurilor europene şi drumurilor naţionale, în valoare de 53 de milioane de euro aprobat de Comisia Europeană pentru România.

Alte măsuri considerate importante de către producătorii şi importatorii de automobile din România sunt: introducerea în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 a unor obiective pentru 2025 şi 2030 privind numărul de autovehicule cu emisii zero sau scăzute şi staţii de încărcare (electrice, hidrogen, CNG, LNG), realizarea unui cadru normativ general pentru introducerea de către municipii a zonelor cu emisii scăzute şi modificarea impozitului anual pentru autovehicule, cu luarea in considerare pentru calculul acestuia a parametrilor legaţi de poluare sau schimbări climatice.

Nu în ultimul rând, APIA este de părere că fiscalizarea comerţului cu autovehicule rulate (realizat de către persoane fizice, dar şi juridice), cu aplicare de la 1 ianuarie 2021, reprezintă o măsură importantă pe care ar trebui să o ia autorităţile, beneficiile aduse bugetului de stat fiind de circa 700 milioane de euro/an.

Tot membrii APIA propune spre dezbatere atât autorităţilor, cât organizaţiilor sau persoanelor interesate asumarea unor obiective prin documentul „Viziunea APIA 2020-2030 Mobilitate sustenabilă, sigură şi eficientă”.

În acest sens, se propun planuri de îmbunătăţire a calităţii aerului în oraşe (reducerea emisiilor CO2, a emisiilor poluante NOx si PM, prin stimularea casării/retragerii din parcul naţional auto a autovehiculelor poluante), creşterea gradului de siguranţă rutiera (prin: promovarea vehiculelor care corespund celor mai noi prevederi în domeniu, dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale şi conexiuni cu Europa, fiscalizarea folosită ca instrument de înnoire a parcului auto – comerţ autovehicule rulate, impozit anual, beneficii pentru achiziţia de autovehicule verzi).

sursă: Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate