Connect with us

ACTUALITATE

Primul pacient din lume vindecat de HIV a murit de leucemie

Publicat



Timothy Ray Brown, primul pacient din lume declarat vindecat de HIV după ce a suferit un tip unic de transplant de măduvă, a murit în California de un cancer al sângelui, conform unui anunţ făcut de partenerul său, transmite Reuters.

“Cu mare tristeţe vă anunţ că Timothy a murit… în această după amiază, înconjurat de prietenii săi şi de mine, după 5 luni de luptă cu leucemia”, conform mesajului postat pe Facebook de partenerul său, Tim Hoeffgen.

Brown, născut la 11 martie 1966, a devenit cunoscut drept “pacientul din Berlin” după ce infecţia sa cu HIV a fost eliminată prin tratament în 2007.

Cazul americanului a fascinat şi a inspirat o întreagă generaţie de medici HIV precum şi de pacienţi infectaţi cu acest virus care provoacă SIDA, oferind o scânteie de speranţă că într-o bună zi va fi găsit tratamentul care va pune capăt pandemiei de SIDA.

Adeeba Kamarulzaman, preşedintele organizaţiei International AIDS Society, a declarat că îl plânge pe Brown “cu inima grea”.

“Îi datorăm lui Timothy şi doctorului său, Gero Huetter, foarte multă recunoştinţă pentru că le-au oferit oamenilor de ştiinţă oportunitatea de a explora conceptul că vindecarea de HIV este posibilă”, a declarat Kamarulzaman, care este şi profesor de medicină şi boli infecţioase la Universitatea Malaya.

Brown a fost diagnosticat cu HIV în 1995, în timp ce trăia la Berlin, iar în 2006 a fost diagnosticat cu un tip de cancer al sângelui denumit leucemie mieloidă acută.

Deşi Brown a rămas HIV-negativ timp de peste un deceniu după ce a fost tratat, el s-a reîmbolnăvit de leucemie anul trecut. Medicii săi au constatat că pacientul a suferit metastaze la nivelul măduvei spinării şi a creierului şi pacientul a fost internat la un centru de îngrijire paliativă din Palm Springs, California.

Pentru Gero Huetter, medicul german care l-a îngrijit pe Brown din 2007, cazul acestuia a fost unul cu totul deosebit. Tratamentul primit de Brown a implicat distrugerea sistemului său imunitar şi transplantul de celule stem cu o mutaţie genetică denumită CCR5, care conferă rezistenţă la infectarea cu HIV.

Doar un mic procent dintre oameni, cei mai mulţi dintre ei de descendenţă nord-europeană, au în mod natural mutaţia CCR5 care îi face rezistenţi la infectarea cu virusul care provoacă SIDA.

Acest lucru, la care se adaugă şi alţi factori, au făcut ca tratamentul suportat de Brown să fie foarte scump, complex şi extrem de riscant.

Mulţi experţi sunt de părere că acest tip de tratament nu va putea deveni niciodată o modalitate de a-i vindeca pe toţi pacienţii infectaţi cu HIV pentru că mulţi dintre ei vor risca să moară din cauza procedurilor ce fac parte din tratament.

În prezent, peste 37 de milioane de oameni din întreaga lume sunt infectaţi cu virusul HIV, iar pandemia SIDA a ucis aproximativ 35 de milioane de oameni de la izbucnirea sa în anii ’80.

Progresele medicale din ultimele trei decenii au dus la dezvoltarea unor combinaţii de medicamente cunoscute drept terapii antiretrovirale care pot menţine virusul sub control, permiţându-le multor pacienţi să trăiască cu acest virus timp de mai mulţi ani.

Un al doilea pacient cu HIV, Adam Castillejo, care era cunoscut drept “pacientul de la Londra” până când şi-a dezvăluit identitatea în acest an, este considerat în remisie de HIV după ce a suferit în 2016 un transplant de măduvă similar celui suferit de Brown.

“Deşi cazurile lui Timothy şi Adam nu reprezintă o strategie viabilă la scară largă pentru tratarea HIV, ele reprezintă momente de importanţă maximă în cruciada pentru un tratament care să vindece HIV”, a declarat Sharon Lewin, profesor şi specialist în HIV la Institutul australian Doherty.

Ea a declarat că Brown a fost “un campion şi un susţinător al păstrării cruciadei pentru un tratament care să elimine definitiv HIV pe agenda politică şi ştiinţifică”.

“Este speranţa comunităţii ştiinţifice că într-o zi vom putea onora amintirea sa printr-o strategie sigură, ieftină şi accesibilă pe scară largă pentru a obţine remisia şi vindecarea de HIV”, a mai susţinut ea.AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Destinație din Grecia iubită de români, în carantină totală: Trebuie să acţionăm mai aspru şi mai devreme

Publicat

Guvernul grec a decis joi instituirea unei serii de restricţii antiepidemice la Salonic, al doilea oraş ca mărime al Greciei, unde vor fi interzise intrările şi ieşirile din localitate ca urmare a intrării oraşului în zona „roşie” după creşterea numărului cazurilor de COVID-19, relatează agenţiile DPA şi EFE.

„La fel ca în primul val, când am acţionat din timp, trebuie să acţionăm mai aspru şi mai devreme ca alte state europene pentru a evita ce este mai rău (…) şi pentru a ajuta sistemul sanitar”, a declarat premierul grec, Kyriakos Mitsotakis.

Cei 1,1 milioane de locuitori ai zonei metropolitane Salonic vor trebui să poarte mască inclusiv în spaţiile publice deschise şi să rămână în case între orele 00:30 şi 05:00.

Toate reuniunile în spaţiile publice şi private sunt interzise, iar locurile de joacă, terenurile de sport, siturile arheologice, muzeele şi teatrele vor fi închise. Restaurantele vor avea dreptul să facă doar livrări.

Premierul Mitsotakis a anunţat şi închiderea perimetrală a oraşului Salonic, intrările şi ieşirile din localitate fiind interzise, măsură decisă pentru toate localităţile aflate în zona ”roşie”. Oraşul Larisa, din centrul Greciei, a intrat de asemenea în zona roşie şi a fost instituită şi acolo carantina.

Aceste măsuri sunt aplicate în baza unui plan antiepidemic elaborat cu o lună în urmă de guvernul de la Atena, care prevede că zonele cu un număr semnificativ de infecţii intră în lockdown, iar în cele cu o situaţie epidemiologică mai favorabilă se aplică restricţii mai uşoare.

Regiunea capitalei Atena, Attica, este în continuare în zona ”portocalie”, care implică măsuri de vigilenţă sporite.

Grecia a reuşit să combată cu succes epidemia în primăvară după ce a luat timpuriu măsuri severe de restricţionare a deplasărilor şi adunărilor. În ultimele 14 zile această ţară a înregistrat o rată de 90,4 cazuri de COVID-19 la 100.000 de locuitori, a patra cea mai redusă în rândul statelor UE.Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Record ABSOLUT de cazuri noi zilnice de infectare cu COVID-19 în Germania

Publicat

steag germania

Institutul Robert Koch a anunţat joi 16.774 de cazuri noi de infectare cu coronavirus şi 89 de decese în Germania, în ultimele 24 de ore, transmite dpa. După cea mai mare creştere zilnică, bilanţul de la începutul epidemiei a ajuns la 481.013 de cazuri şi 10.272 de morţi.

Precedentul record de cazuri zilnice se înregistrase cu o zi în urmă – 14.964.

În contextul creşterii bruşte a intensităţii epidemiei, autorităţile federale şi cele din landurile germane au convenit miercuri să restricţioneze contactele până la sfârşitul lui noiembrie, în încercarea de a reduce răspândirea virusului.

Citește și Angela Merkel avertizează că urmează luni ”foarte, foarte grele” pentru Germania

Printre alte măsuri, de luni se închid instituţiile culturale, localurile de divertisment, restaurantele, sălile de sport, piscinele, saloanele cosmetice, de masaj şi de tatuaj. În aer liber se vor putea întâlni persoane din maximum două locuinţe.

De asemenea, meciurile de fotbal din Bundesliga (prima divizie) se vor desfăşura fără spectatori, iar evenimentele sportive de amatori sunt interzise.

‘Trebuie să acţionăm chiar acum’, a declarat miercuri cancelarul Angela Merkel, avertizând că ‘dacă infecţiile continuă în acest ritm, vom ajunge la limita capacităţilor sistemului sanitar’. Ea a menţionat că 75% din cazuri nu vor mai putea fi urmărite.

Restricţiile din noiembrie, la o scară nemaiîntâlnită din martie-aprilie, sunt menite să oprească creşterea numărului de cazuri înaintea sărbătorilor de iarnă. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că un vaccin anti-COVID ar putea ajunge în România la începutul anului 2021

Publicat

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat joi, 29 octombrie, la Constanţa, că există posibilitatea ca, din luna decembrie, şi ţara noastră să primească doze de vaccin anticoronavirus, Comisia Europeană discutând în prezent cu trei dintre cele opt firme producătoare.

“Există această posibilitate la nivelul întregii comunităţi europene. Noi suntem angrenaţi prin Comunitatea Europeană pentru acest vaccin, rămâne să vedem.

Sunt mai multe firme producătoare, sunt opt firme producătoare, Comisia Europeană are discuţii cu trei firme producătoare, în măsura în care primul vaccin va fi gata, acela va fi şi la noi.

Toată achiziţia se face prin Comisia Europeană la care noi suntem parteneri şi va fi distribuită către fiecare stat în parte, dar avem speranţa pentru sfârşitul anului, începutul anului viitor”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Nelu Tătaru a spus că România este pregătită pentru primirea celor două tipuri de vaccin existente.

“Sunt vaccinuri care au anumite condiţii, minim 70 de grade sau sunt vaccinuri care sunt la 28 de grade. Noi suntem pregătiţi pentru ambele tipuri de vaccinuri, avem pregătită şi reţeaua.

Vor fi cei care sunt în prima linie, personalul medical, iar apoi pentru cei din linia a doua, persoanele cu risc, cu vârstele extreme în general, sunt nişte criterii pregătite şi le vom avea gata atunci când vom avea şi vaccinul”, a afirmat ministrul Sănătăţii. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Guvernul a aprobat lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea

Publicat

semnare acte

Guvernul a aprobat, miercuri, 28 octombrie, printr-o hotărâre, lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea la domiciliu, la locaţia declarată sau, după caz, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora, precum şi Lista unităţilor sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății transmis joi, 29 octombrie, în lista bolilor infectocontagioase, care cuprinde 24 de afecţiuni şi a fost propusă de Institutul National de Sănătate Publică, a fost introdusă şi infecţia cu SARS-CoV-2.

Bolile infectocontagioase sunt acele tipuri de boli determinate de agenţi patogeni care au un impact rapid şi major asupra stării de sănătate şi pot duce rapid la apariţia de focare sau declanşarea de epidemii extinse la nivel naţional sau internaţional.

“Aceste boli infectocontagioase necesită identificare rapidă, declarare şi instituire de măsuri imediate în scopul limitării extinderii bolii în populaţia generală.

Având în vedere faptul că bolile infectocontagioase sunt tratate în primul rând în spitalele şi secţiile de boli infecţioase de pe teritoriul tării, lista unităţilor sanitare de bază în care persoanele bolnave vor fi izolate în scopul evaluării clinico-biologice şi acordării serviciilor medicale necesare, cuprinde în primul rând aceste tipuri de unităţi sanitare”, a explicat Ministerul Sănătăţii.

Conform sursei citate, unităţile sanitare de bază sunt cele care au capacitatea tehnică, logistica şi dispun de resursa umană calificată pentru a putea trata bolile infectocontagioase ce impun izolarea persoanelor pentru tratament de specialitate şi pentru prevenirea contagiunii.

“În funcţie de capabilităţile acestor unităţi spitaliceşti, de fazele evolutive şi de extinderea unei epidemii sau pandemii, sunt spitale de Faza I şi de Faza II. Unităţile sanitare de bază vor interna pacienţii suspecţi sau confirmaţi pentru una din afecţiunile prevăzute în anexa 1 şi vor asigura tratamentul formelor de boală medii, severe şi critice.

Spitalele de Faza I sunt reprezentate de spitalele clinice de boli infecţioase. În situaţia în care spitalele clinice de boli infecţioase de Faza I sunt depăşite din punctul de vedere al numărului de pacienţi internaţi, precum şi în funcţie de specificul afecţiunii, pacienţi cu forme uşoare, medii, severe şi critice se vor trata în unităţi sanitare care deţin compartiment/secţie ATI, cu capacitate de ventilaţie mecanică şi care se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor/secţiilor judeţene de boli infecţioase sau spitalelor/secţiilor judeţene de pneumoftiziologie, care reprezintă Spitalele de Faza II”, prevede actul normativ.

Potrivit acestuia, reţeaua de spitale şi unităţi sanitare ce asigură suportul pentru spitalele de Faza I şi Faza II, numite şi spitale suport, precum şi nominalizarea acestora se stabilesc la nivel local, printr-un protocol de colaborare sub coordonarea Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, şi cuprinde:

spitalele judeţene sau municipale de urgenţă, care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale;

spitalele municipale sau orăşeneşti, preponderent cele cu secţii de boli infecţioase sau pneumologie, precum şi spitalele din alte reţele decât ale Ministerului Sănătăţii – Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Apărării Naţionale, unităţi sanitare private.

În funcţie de evoluţia numărului de cazuri, în categoria spitalelor de Faza I, Faza II sau suport pot fi incluse şi alte spitale, prin hotărâre de Guvern. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate