Guvernul grec a decis joi instituirea unei serii de restricţii antiepidemice la Salonic, al doilea oraş ca mărime al Greciei, unde vor fi interzise intrările şi ieşirile din localitate ca urmare a intrării oraşului în zona „roşie” după creşterea numărului cazurilor de COVID-19, relatează agenţiile DPA şi EFE.

„La fel ca în primul val, când am acţionat din timp, trebuie să acţionăm mai aspru şi mai devreme ca alte state europene pentru a evita ce este mai rău (…) şi pentru a ajuta sistemul sanitar”, a declarat premierul grec, Kyriakos Mitsotakis.

Cei 1,1 milioane de locuitori ai zonei metropolitane Salonic vor trebui să poarte mască inclusiv în spaţiile publice deschise şi să rămână în case între orele 00:30 şi 05:00.

Toate reuniunile în spaţiile publice şi private sunt interzise, iar locurile de joacă, terenurile de sport, siturile arheologice, muzeele şi teatrele vor fi închise. Restaurantele vor avea dreptul să facă doar livrări.

Premierul Mitsotakis a anunţat şi închiderea perimetrală a oraşului Salonic, intrările şi ieşirile din localitate fiind interzise, măsură decisă pentru toate localităţile aflate în zona ”roşie”. Oraşul Larisa, din centrul Greciei, a intrat de asemenea în zona roşie şi a fost instituită şi acolo carantina.

Aceste măsuri sunt aplicate în baza unui plan antiepidemic elaborat cu o lună în urmă de guvernul de la Atena, care prevede că zonele cu un număr semnificativ de infecţii intră în lockdown, iar în cele cu o situaţie epidemiologică mai favorabilă se aplică restricţii mai uşoare.

Regiunea capitalei Atena, Attica, este în continuare în zona ”portocalie”, care implică măsuri de vigilenţă sporite.

Grecia a reuşit să combată cu succes epidemia în primăvară după ce a luat timpuriu măsuri severe de restricţionare a deplasărilor şi adunărilor. În ultimele 14 zile această ţară a înregistrat o rată de 90,4 cazuri de COVID-19 la 100.000 de locuitori, a patra cea mai redusă în rândul statelor UE.Agerpres

Institutul Robert Koch a anunţat joi 16.774 de cazuri noi de infectare cu coronavirus şi 89 de decese în Germania, în ultimele 24 de ore, transmite dpa. După cea mai mare creştere zilnică, bilanţul de la începutul epidemiei a ajuns la 481.013 de cazuri şi 10.272 de morţi.

Precedentul record de cazuri zilnice se înregistrase cu o zi în urmă – 14.964.

În contextul creşterii bruşte a intensităţii epidemiei, autorităţile federale şi cele din landurile germane au convenit miercuri să restricţioneze contactele până la sfârşitul lui noiembrie, în încercarea de a reduce răspândirea virusului.

Citește și Angela Merkel avertizează că urmează luni ”foarte, foarte grele” pentru Germania

Printre alte măsuri, de luni se închid instituţiile culturale, localurile de divertisment, restaurantele, sălile de sport, piscinele, saloanele cosmetice, de masaj şi de tatuaj. În aer liber se vor putea întâlni persoane din maximum două locuinţe.

De asemenea, meciurile de fotbal din Bundesliga (prima divizie) se vor desfăşura fără spectatori, iar evenimentele sportive de amatori sunt interzise.

‘Trebuie să acţionăm chiar acum’, a declarat miercuri cancelarul Angela Merkel, avertizând că ‘dacă infecţiile continuă în acest ritm, vom ajunge la limita capacităţilor sistemului sanitar’. Ea a menţionat că 75% din cazuri nu vor mai putea fi urmărite.

Restricţiile din noiembrie, la o scară nemaiîntâlnită din martie-aprilie, sunt menite să oprească creşterea numărului de cazuri înaintea sărbătorilor de iarnă. Agerpres

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat joi, 29 octombrie, la Constanţa, că există posibilitatea ca, din luna decembrie, şi ţara noastră să primească doze de vaccin anticoronavirus, Comisia Europeană discutând în prezent cu trei dintre cele opt firme producătoare.

“Există această posibilitate la nivelul întregii comunităţi europene. Noi suntem angrenaţi prin Comunitatea Europeană pentru acest vaccin, rămâne să vedem.

Sunt mai multe firme producătoare, sunt opt firme producătoare, Comisia Europeană are discuţii cu trei firme producătoare, în măsura în care primul vaccin va fi gata, acela va fi şi la noi.

Toată achiziţia se face prin Comisia Europeană la care noi suntem parteneri şi va fi distribuită către fiecare stat în parte, dar avem speranţa pentru sfârşitul anului, începutul anului viitor”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Nelu Tătaru a spus că România este pregătită pentru primirea celor două tipuri de vaccin existente.

“Sunt vaccinuri care au anumite condiţii, minim 70 de grade sau sunt vaccinuri care sunt la 28 de grade. Noi suntem pregătiţi pentru ambele tipuri de vaccinuri, avem pregătită şi reţeaua.

Vor fi cei care sunt în prima linie, personalul medical, iar apoi pentru cei din linia a doua, persoanele cu risc, cu vârstele extreme în general, sunt nişte criterii pregătite şi le vom avea gata atunci când vom avea şi vaccinul”, a afirmat ministrul Sănătăţii. Agerpres

Guvernul a aprobat, miercuri, 28 octombrie, printr-o hotărâre, lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea la domiciliu, la locaţia declarată sau, după caz, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora, precum şi Lista unităţilor sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății transmis joi, 29 octombrie, în lista bolilor infectocontagioase, care cuprinde 24 de afecţiuni şi a fost propusă de Institutul National de Sănătate Publică, a fost introdusă şi infecţia cu SARS-CoV-2.

Bolile infectocontagioase sunt acele tipuri de boli determinate de agenţi patogeni care au un impact rapid şi major asupra stării de sănătate şi pot duce rapid la apariţia de focare sau declanşarea de epidemii extinse la nivel naţional sau internaţional.

“Aceste boli infectocontagioase necesită identificare rapidă, declarare şi instituire de măsuri imediate în scopul limitării extinderii bolii în populaţia generală.

Având în vedere faptul că bolile infectocontagioase sunt tratate în primul rând în spitalele şi secţiile de boli infecţioase de pe teritoriul tării, lista unităţilor sanitare de bază în care persoanele bolnave vor fi izolate în scopul evaluării clinico-biologice şi acordării serviciilor medicale necesare, cuprinde în primul rând aceste tipuri de unităţi sanitare”, a explicat Ministerul Sănătăţii.

Conform sursei citate, unităţile sanitare de bază sunt cele care au capacitatea tehnică, logistica şi dispun de resursa umană calificată pentru a putea trata bolile infectocontagioase ce impun izolarea persoanelor pentru tratament de specialitate şi pentru prevenirea contagiunii.

“În funcţie de capabilităţile acestor unităţi spitaliceşti, de fazele evolutive şi de extinderea unei epidemii sau pandemii, sunt spitale de Faza I şi de Faza II. Unităţile sanitare de bază vor interna pacienţii suspecţi sau confirmaţi pentru una din afecţiunile prevăzute în anexa 1 şi vor asigura tratamentul formelor de boală medii, severe şi critice.

Spitalele de Faza I sunt reprezentate de spitalele clinice de boli infecţioase. În situaţia în care spitalele clinice de boli infecţioase de Faza I sunt depăşite din punctul de vedere al numărului de pacienţi internaţi, precum şi în funcţie de specificul afecţiunii, pacienţi cu forme uşoare, medii, severe şi critice se vor trata în unităţi sanitare care deţin compartiment/secţie ATI, cu capacitate de ventilaţie mecanică şi care se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor/secţiilor judeţene de boli infecţioase sau spitalelor/secţiilor judeţene de pneumoftiziologie, care reprezintă Spitalele de Faza II”, prevede actul normativ.

Potrivit acestuia, reţeaua de spitale şi unităţi sanitare ce asigură suportul pentru spitalele de Faza I şi Faza II, numite şi spitale suport, precum şi nominalizarea acestora se stabilesc la nivel local, printr-un protocol de colaborare sub coordonarea Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, şi cuprinde:

spitalele judeţene sau municipale de urgenţă, care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale;

spitalele municipale sau orăşeneşti, preponderent cele cu secţii de boli infecţioase sau pneumologie, precum şi spitalele din alte reţele decât ale Ministerului Sănătăţii – Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Apărării Naţionale, unităţi sanitare private.

În funcţie de evoluţia numărului de cazuri, în categoria spitalelor de Faza I, Faza II sau suport pot fi incluse şi alte spitale, prin hotărâre de Guvern. Agerpres