Majoritatea românilor este pesimistă în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă România şi lumea, relevă cea de a IV-a ediţie a sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false”, publicat vineri de INSCOP Research.

Potrivit sondajului, 74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită (faţă de 80,9% în septembrie 2021, 68,1% în iunie 2021 şi 70,3% în martie 2021), în timp ce 20,8% cred că se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 şi 23% în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu răspund.

Direcţia în care se îndreaptă lumea este percepută de 24,2% ca fiind bună, în timp ce 68,9% consideră greşită direcţia, iar 6,9% nu ştiu sau nu răspund.

Evoluţia calităţii vieţii, în comparaţie cu acum 5 ani, a fost apreciată „mai bună” de 29,3% dintre respondenţi, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta „mai grea” şi pentru „nu ştiu/nu răspund” au optat 1,8%.

43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viaţa lor va fi mai bună decât în prezent

La întrebarea privind evoluţia calităţii vieţii, 43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viaţa lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea şi 10,2% nu ştiu sau nu răspund.

„Percepţia direcţiei în care merge ţara s-a mai îmbunătăţit comparativ cu luna septembrie 2021, dar este sub nivelurile înregistrate în iunie şi martie 2021. De asemenea, pe fondul pandemiei, a crizei economice şi sociale, se observă şi un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcţiei în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcţie bună în lume, respectiv într-o direcţie greşită fiind de 1 la 3.

Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul şi mai ales percepţia viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine

Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul şi mai ales percepţia viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorităţii populaţiei cu excepţia tinerilor care sunt ceva mai optimişti decât media populaţiei”, a afirmat preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac, potrivit unui comunicat transmis, vineri, AGERPRES:

Vice-preşedintele True Story Project (TSP) Dan Andronache a apreciat că „depăşirea crizei politice a determinat îmbunătăţirea percepţiei direcţiei ţării, însă cotele înregistrate de sondajul din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum şi a cadrului general generat de persistenţa pandemiei”.

„Prezenţa acestor factori cauzali este marcată in diada percepţiei calităţii vieţii de acum vs peste 5 ani când în mentalul colectiv este proiectată şi / sau dorită depăşirea acestor crize medicale”, a adăugat Andronache.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 – 18 ianuarie 2022, este împărţit în şapte capitole, capitolul al III-lea fiind dedicat opiniei românilor privind direcţia în care merge ţara şi lumea.

Datele au fost culese prin interviuri telefonice, volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.9 %, la un grad de încredere de 95%. Agerpres

Nicolae Cretanul a fost un pictor activ în țările române către sfârșitul sec. al XVI-lea și începutul celui următor, după cum spune istoricul de artă Marius Porumb. Născut în Insula Creta și format în ambianța unei vestite școli artistice cu legături în Peninsula Italică, și el a urmat calea peregrinării, precum alți confrați pictori, dintre care cel mai faimos, probabil, rămâne Domḗnikos Theotokópoulos (1 octombrie 1541 – 7 aprilie 1614), din generația anterioară, ajuns în Spania și cunoscut acolo drept El Greco.

Ca și acela, Nicolae s-a născut și a trăit prima parte din viață, consumându-și tot acolo și ucenicia, în Regatul Kandiei aflat sub autoritatea politică a Republicii Venețiene, unde a deprins și exersat arta postbizantină. Se prea poate ca, profitând de relația strânsă dintre Creta și Italia, și Nicolae să fi ajuns în vreunul dintre marile centre de pictură peninsulară, familiarizându-se cu tendințele manieriste ale momentului. Din păcate, detaliile legate de cariera lui artistică rămân, deocamdată, necunoscute.

Ceea ce se știe este încă că el a ajuns – în împrejurări necunoscute – unul dintre pictorii de curte ai lui Mihai Viteazul. Wolfgang Bethlen, cronicarul transilvănean, menționează că în noiembrie 1599 „Nicolai Cretensis” a fost cel care a pictat capul tăiat al fostului prncipe transilvan Andrei Báthory. Tabloul a fost trimis la Roma, cu destinația expresă Sfântului Părinte. Papă atunci era Clemențiu al VIII-lea, după numele său de mirean Ippolito Aldobrandini (30 ianuarie 1592 – 3 martie 1605).

În 20 iulie 1600 Nicolae pictorul era răsplătit de primăria orașului Cluj, din porunca principelui valah Mihai, cu 200 de florini, pentru…

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Examenele de liceu necesare pentru admiterea la universitate vor fi amânate cu două luni în Franţa din cauza situaţiei legate de pandemia de coronavirus care le-ar face probabil prea greu de susţinut conform planului, au declarat vineri oficiali, relatează dpa.

Acest lucru înseamnă că examenele vor fi susţinute la mijlocul lunii mai, spre deosebire de perioada obişnuită, la mijlocul lunii martie.

Pe lângă problemele organizatorice, Ministerul francez al Educaţiei a afirmat că numărul mare de persoane bolnave ar face ca testele să fie imposibil de gestionat. Schimbarea este concepută pentru a se asigura că toată lumea are aceleaşi şanse de a trece testul şi timp suficient de pregătire.

Pe lângă amânarea examinării în scris, participanţii la test vor avea la dispoziţie mai multe întrebări din care să aleagă. Un segment pentru evaluarea abilităţilor lingvistice ale elevilor va fi, de asemenea, eliminat.

Franţa a înregistrat joi 392.168 de noi cazuri de infectare cu coronavirus, 95% cu varianta Omicron. Totodată, s-a remarcat o scădere a numărului de cazuri în zone din ţară care au fost primele afectate de noua variantă de COVID-19. De asemenea a fost înregistrată o scădere a numărului de pacienţi în secţiile de terapie intensivă. Agerpres

Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Australia (TGA) a aprobat administrarea de doze de rapel împotriva COVID-19 pentru adolescenţii cu vârste de 16 şi 17 ani, relatează vineri Xinhua.

TGA a anunţat vineri că a aprobat doza booster de vaccin Pfizer anti-COVID-19 pentru tinerii cu vârste de 16 şi 17 ani din Australia.

Aceasta este prima doză de rapel aprobată pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani în Australia, dar necesită încă aprobarea Grupului Consultativ Tehnic Australian pentru Imunizare (ATAGI) înainte de a începe campania de vaccinare.

„O doză de rapel va asigura că protecţia de la primele două doze este mai puternică şi de durată, ajutând la prevenirea răspândirii virusului şi a apariţiei de noi variante”, a declarat vineri ministrul Sănătăţii, Greg Hunt, într-un comunicat.

Ministrul a afirmat că două treimi dintre australienii eligibili au primit deja o doză de rapel, înainte ca un număr mai mare de persoane să devină eligibile luni, când intervalul recomandat între a doua şi a treia doză este redus de la patru la trei luni.

Australia a raportat vineri peste 40.000 de noi cazuri de coronavirus şi 98 de decese asociate COVID-19, devenind astfel ziua cu cele mai multe decese de la începutul pandemiei în Australia, numărul total al morţilor la nivel naţional ajungând la 3.500. AGERPRES