EVENIMENT
Principalele lacuri de acumulare din România au un grad de umplere de 88,79%
Pe pagina oficială de Facebook a Administrației Naționale "Apele Române" (ANAR) s-a menționat că, în prezent, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare principale din România este de 88,79%. Această valoare este suficientă pentru a satisface necesarul de apă al tuturor beneficiarilor, inclusiv populația, producția de energie electrică, industria și agricultura.
Potrivit sursei citate, cerinţa de apă a crescut, în ultimii cinci ani, de la 6,96 miliarde de metri cubi (mc), în 2018, la 8,60 miliarde mc, în 2022.
În prezent, pentru cele trei categorii de utilizatori, situaţia se prezintă astfel: Agricultura - de la 1,62 de miliarde mc (2018) la 2,80 miliarde mc (2022); Industrie - de la 4,08 miliarde mc (2018) la 4,45 miliarde mc (2022); Populaţie - de la 1,16 miliarde mc (2018) la 1,35 miliarde mc (2022).
Principalele lacuri de acumulare din România au un grad de umplere de 88,79%. Ce susține Administrația Națională "Apele Române"
"În schimb, dacă ne raportăm la cerinţa de apă din 2003 (9,19 miliarde de metri cubi) de apă, aceasta a scăzut în ultimii 20 de ani, cu 59 de milioane de metri cubi de apă (8,60 miliarde mc de apă).
Dintre cele trei categorii de utilizatori, doar pentru cei din agricultură, tendinţa de creştere a cerinţei de apă se menţine: 1,86 (2002) la 2,80 de miliarde de metri cubi de apă (2022). Astfel, pentru a veni în sprijinul agricultorilor, specialiştii noştri au inclus recent în legislaţia românească posibilitatea reutilizării apelor uzate epurate corespunzător în agricultură, ca o măsură de gestionare eficientă şi, după caz, de economisire a apei", precizează ANAR.
În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a OUG nr. 52/2023, Guvernul va adopta prin Hotărâre stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2020/741 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerinţele minime pentru reutilizarea apei, notează instituţia. Agerpres
EVENIMENT
Tradiții și obiceiuri de Anul Nou în lume. Cum întâmpină diferite popoare începutul unui nou an
În noaptea dintre ani, superstițiile devin reguli nescrise respectate cu strictețe în multe colțuri ale lumii. De la focuri ritualice și obiecte aruncate pe fereastră până la mâncăruri simbolice sau gesturi aparent bizare, fiecare cultură își marchează începutul de an prin obiceiuri menite să aducă noroc, sănătate și prosperitate.
Citește și Mesaje de Anul Nou 2026 * Felicitari de Anul Nou 2026 * Mesaje de Revelion 2026 * Mesaje haioase de Anul Nou 2025 * URĂRI de La...
Citește mai mult pe Alba24.ro
EVENIMENT
VIDEO. Emil Boc, cu Plugușorul de Anul Nou: Aho, aho, clujeni frumoși, Clujul drag să strălucească
Primarul Emil Boc a transmis, miercuri seara, clujenilor un mesaj de Anul Nou și a recitat Plugușorul în fața unui brad instalat în Primăria Cluj-Napoca.
Cine va colecta taxa ”Temu”, de la 1 ianuarie 2026: România introduce o nouă taxă 1 ianuarie 2026, care va afecta direct comenzile online din afara Uniunii Europene, inclusiv pe cele realizate prin platforme populare precum Temu, Shein sau alte magazine din afara spațiului comunitar.
Este vorba despre o taxă fixă de 25 de lei, aplicată fiecărui colet cu o valoare declarată mai mică de 150 de euro, care intră pe teritoriul României din state non-UE.
Deși este cunoscută public...
Citește mai mult pe Alba24.ro
EVENIMENT
Achiziții de lux la Primăria Dej în 2025. Măturoi de bambus de aproape 3200 de lei și bănci de plastic la 2000 de lei bucata
Guvernul Bolojan a decis ca în 2025 cuvântul de ordine în administrația locală să fie austeritatea, dar pentru unii primari cumpătarea este o vorbă goală, mai ales când vine vorba de cheltuirea banului public.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă Primăria Dej condusă de primarul Costan Morar care este, culmea, membru PNL și care ignoră dispozițiile premierului liberal Ilie Bolojan.
Astfel, Primăria Dej...
Citește mai mult pe Cluj24.ro
