Connect with us

ACTUALITATE

Prioritate la urne pentru alegătorii cu febră și cu simptome respiratorii. Listă de reguli la urne

Publicat



Cetăţenii cu drept de vot care se vor prezenta duminică la urne trebuie să respecte anumite reguli de protecţie sanitară în contextul pandemiei de COVID-19.

Autorităţile au instituit măsuri care privesc accesul şi fluxul alegătorilor în sediul secţiei de votare, dar şi exercitarea propriu-zisă a dreptului de a alege.

Persoanele cu risc mare de îmbolnăvire pot solicita acces prioritar în localul de vot, iar în cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente sau este febril va fi organizat accesul prioritizat al acestuia la urne.

Accesul alegătorilor în sediul secţiei de votare se va face eşalonat spre a evita aglomerările din interiorul acestuia. Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare şi la ieşirea din acesta.

În situaţia în care se formează aglomerări la intrarea în sediile secţiilor de votare, personalul de pază va asigura distanţarea de minimum un metru între persoane.

Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 (de exemplu vârsta de peste 65 de ani, persoane ce se declară cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu imunitate deficitară) pot solicita acces prioritar în localul de vot.

Accesul va fi dispus de preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare prin măsuri organizatorice.

Distanţarea de minimum un metru poate fi asigurată şi prin marcarea acesteia între persoanele ce aşteaptă în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare. Este recomandabil ca şi în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare alegătorii să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, precizează autorităţile.

La intrarea în sediul secţiei va fi organizat un filtru, asigurat de personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare desemnat, dotat cu termometru, materiale de protecţie sanitară şi flacon cu dezinfectant, iar alegătorii vor fi supuşi unui triaj observaţional şi vor fi termometrizaţi cu ajutorul unui termometru noncontact.

Dacă nu sunt evidenţiate temperatura de peste 37,3 grade C şi/ sau simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie), alegătorul îşi va dezinfecta mâinile, va intra în sediul secţiei de votare, păstrând distanţa de minimum un metru faţă de celelalte persoane şi evitând atingerea pe cât posibil a suprafeţelor.

În cazul în care un alegător nu dispune de masca de protecţie, acestuia i se va pune la dispoziţie una, pe care o va purta pe tot parcursul prezenţei în interiorul sediului secţiei de votare şi în localul de vot.

În cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) sau este febril (este depistat cu temperatura de peste 37,3 grade C), personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare va organiza accesul prioritizat al acestuia în localul de vot astfel:

alegătorul va purta mască, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi va fi menţinut la distanţă de celelalte persoane în exteriorul sediului secţiei de votare;

se va identifica rapid numărul secţiei de votare la care alegătorul este arondat şi va fi anunţat preşedintele biroului electoral al secţiei de votare de existenţa cazului unui alegător ce necesită acces prioritizat;

în localul de vot se vor face pregătirile necesare, astfel încât respectivul alegător să stea cât mai puţin timp în interiorul acestuia;

alegătorul îşi va dezinfecta mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare;

va fi condus în interiorul sediului secţiei de votare până la intrarea în localul de vot, evitând contactul fizic cu suprafeţele sau cu alte persoane;

după îndeplinirea cu celeritate a formalităţilor prevăzute de lege, alegătorul va vota în cabina de vot care este mai apropiată de intrarea în local;

după finalizarea procedurilor de votare prevăzute de lege, alegătorul va fi condus în afara sediului secţiei de votare;

cabina de vot va fi dezinfectată prin ştergerea suprafeţelor prin pulverizare cu un dezinfectant pe bază de alcool şi prin ştergere cu o lavetă curată ce va fi aruncată după folosire; acolo unde este posibil, după primul alegător febril şi/ sau cu simptome respiratorii, cabina va fi rezervată până la sfârşitul zilei de votare doar alegătorilor febrili şi/ sau cu simptome respiratorii;

alegătorului i se va recomanda purtarea măştii de protecţie până la domiciliu, evitarea transportului în comun, contactarea medicului de familie sau a serviciului 112, după caz;

în cazul în care starea medicală a alegătorului este deteriorată, se va contacta serviciul 112, iar acesta va fi izolat într-o sală separată, evitând contactul cu alţi alegători sau cu alte persoane, şi va fi supravegheat până când va fi preluat de personalul medical.

Accesul alegătorilor în localul de vot se va face eşalonat, astfel încât în sala unde se votează să nu fie prezenţi, în acelaşi timp, mai mult de 5 alegători şi să se respecte distanţarea de minimum un metru între persoane.

Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în localul de vot şi la ieşirea din acesta.

Potrivit ordinului emis de ministrul Sănătăţii şi cel al Afacerilor Interne, alegătorul va fi instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, astfel încât datele sale de identificare să poată fi preluate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV.

Dacă acest lucru nu este posibil, operatorul de calculator va realiza această procedură, după care îşi va dezinfecta mâinile prin aplicarea unei soluţii dezinfectante pe baza de alcool sau va schimba mănuşile.

În vederea identificării de către operatorul de calculator şi de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare; după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca, astfel încât să acopere nasul şi gura.

Alegătorul se va îndrepta către biroul sau banca la care se află membrul biroului electoral al secţiei de votare care îi va prelua semnătura în lista electorală şi va poziţiona actul de identitate sau documentul de identitate, după caz, pe biroul sau banca respectivă, astfel încât atingerea acestuia de către membrii biroului electoral al secţiei de votare să nu fie necesară.

Totodată, se va evita contactul fizic cu membrii biroului electoral al secţiei de votare în timp ce alegătorul semnează în lista electorală, la preluarea buletinelor de vot şi a ştampilei cu menţiunea ”Votat”. Pe cât posibil, buletinele de vot, ştampila şi pixurile ce vor fi utilizate de către alegători pentru semnare vor fi dispuse astfel încât alegătorul să le poată prelua singur, fără a avea contact direct cu membrii biroului electoral, sub supravegherea şi la indicaţia acestora.

Dacă alegătorul şi-a dezinfectat mâinile la intrarea în localul de vot şi a purtat masca de protecţie pe durata staţionării în localul de vot, ştampila cu menţiunea ”Votat”, buletinele de vot, pixul şi documentele atinse vor fi considerate necontaminate.

După exercitarea dreptului de vot, alegătorul îşi va aplica singur, la indicaţia şi sub supravegherea membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu ”Votat”, după caz, pe actul de identitate sau documentul de identitate.

La urne, fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

În Bucureşti, fiecare votant va primi patru buletine de vot: unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi unul pentru Consiliul General.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ”Votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea ”Votat”, care se aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul celor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea ”Votat” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

De asemenea, persoana care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singură are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a o ajuta, un însoţitor ales de ea. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Masca a devenit obligatorie și în Braşov. un liceu şi o școală gimnazială trec în scenariul roșu

Publicat

În judeţul Braşov au fost instituite, miercuri, obligativitatea purtării măştii de protecţie în toate spaţiile publice închise sau deschise, interzicerea organizării de evenimente private, a circulaţiei în grupuri pietonale mai mari de şase persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri.

Conform unei hotărâri adoptate miercuri de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, obligativitatea purtării măştii se impune tuturor persoanelor cu vârsta de peste cinci ani.

Totodată, membrii CJSU au decis funcţionarea în scenariul roşu, pentru o perioadă de 14 zile, a Liceului “Şt. O. Iosif” din Rupea şi a Şcolii Gimnaziale Cristian, a informat Instituţia Prefectului Braşov.

În judeţul Braşov, incidenţa cumulată a ajuns, miercuri, la 2,18 cazuri la mia de locuitori, cu 1.556 de persoane infectate cu noul coronavirus, dintre care 137 în focare.

În municipiului reşedinţă, unde acest coeficient a crescut la 2,68 la mia de locuitori de la 2,61, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă a luat măsura interzicerii funcţionării târgurilor de vechituri începând de joi. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Personalul medical angajat fără concurs va fi menținut în activitate

Publicat

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, prin ordonanţă de urgenţă, menţinerea în activitate, peste termenul pentru care a fost încadrat, a personalului angajat fără concurs în perioada stării de urgenţă din instituţiile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Ministerului Sănătăţii şi unităţilor subordonate, unităţilor sanitare şi serviciilor de asistenţă socială în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

“În concret, prin proiectul de ordonanţă de urgenţă se propune ca personalul din instituţiile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, din Ministerul Sănătăţii şi unităţile subordonate, din unităţile sanitare şi din serviciile de asistenţă socială angajat fără concurs în temeiul dispoziţiilor art. 6 şi 16 din anexa 1 la Decretul 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României ori, după caz, a dispoziţiilor art. 9 şi 25 din anexa 1 la Decretul 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, să poată fi menţinut în activitate peste termenul pentru care a fost încadrat, pentru o durată corespunzătoare celei prevăzute la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, respectiv pentru o durată determinată, ce nu poate depăşi 30 de zile de la data încetării stării de alertă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Tot prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul urmează să completeze OUG 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării cursurilor şcolare şi a OUG 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

“Prezentul act normativ completează OUG 147/2020 (…) cu prevederi care să asigure protecţia şi sprijinirea copiilor, a părinţilor acestora, dar şi a angajatorilor, în situaţia în care activitatea didactică în unităţile de învăţământ, inclusiv în cele de educaţie antepreşcolară şi preşcolară, se desfăşoară în scenariile 2 şi 3 prevăzute de Ordinul comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi ministrului sănătăţii nr. 5487/1494/2020. Potrivit prezentului proiect de act normativ, numărul de zile libere se stabileşte pentru perioada stării de alertă, ori de câte ori, prin hotărâre a CJSU/CMBSU se stabileşte aplicarea unui dintre scenariile menţionate. De asemenea, se propune ca pentru aceste situaţii acordarea zilelor libere să fie limitată până la 31 decembrie 2020. Totodată, se propune reglementarea acordării zilelor libere plătite şi pentru alte situaţii stabilite prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de urgenţă sau ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, situaţii care impun suspendarea temporară a cursurilor, cum ar fi, spre exemplu suspendarea cursurilor în timpul desfăşurării procesului electoral. Pentru toate situaţiile nou introduse se menţin aceleaşi condiţii de acordare prevăzute în OUG 147/2020 “, conform notei de fundamentare a actului normativ.

Un alt proiect de OUG aflat pe agenda şedinţei de Guvern vizează desfăşurarea pe perioada stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul unor instituţii din sistemul justiţiei.

“Prezenta ordonanţă de urgenţă a Guvernului propune crearea cadrului legal pentru organizarea, pe perioada stării de alertă, a concursurilor în vederea ocupării posturilor vacante existente la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al celorlalte instanţe judecătoreşti şi din sistemul de probaţiune. Astfel, având în vedere importanţa activităţii desfăşurate de categoriile de personal menţionate sunt necesare reglementări care să permită organizarea concursurilor de ocupare a posturilor vacante din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţelor judecătoreşti, parchetelor şi din cadrul sistemului de probaţiune”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.

Pe agenda şedinţei figurează şi un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea cuantumului indemnizaţiei lunare de hrană cuvenite persoanelor diagnosticate cu tuberculoză tratate în ambulatoriu.

“În vederea asigurării aderenţei la tratament a pacientului diagnosticat cu tuberculoză, acestuia i se acordă o indemnizaţie lunară de hrană pe toată perioada de tratament în ambulatoriu. Având în vedere cuantumul propus pentru indemnizaţia lunară de hrană pentru persoanele diagnosticate cu tuberculoză, respectiv de 16 lei/zi pentru pacienţii adulţi şi de 15 lei/zi pentru pacienţii copii, se estimează că prin motivarea pacientului de a nu abandona tratamentul prin acordarea indemnizaţiei de hrană, se generează o cheltuială totală anuală a statului român de aproximativ 54.000.000 lei. (…) Cuantumul indemnizaţiei lunare de hrană cuvenite adulţilor şi copiilor diagnosticaţi cu tuberculoză trataţi în ambulatoriu, se majorează la aceeaşi dată ca şi data majorării cuantumului alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice”, potrivit notei de fundamentare a actului normativ.

Tot în şedinţa de Guvern urmează să fie aprobate şi o serie de hotărâri privind eliberări/numiri de prefecţi şi/sau subprefecţi.

Pe acest subiect, premierul Ludovic Orban a confirmat că prefectul de Bucureşti va fi înlocuit din funcţie. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ce spune Nelu Tătaru despre o nouă închidere totală

Publicat

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, miercuri, la Cluj, că nu se impun măsuri suplimentare deocamdată în ceea ce priveşte incidenţa COVID-19 şi că fiecare comitet judeţean pentru situaţii de urgenţă ia măsurile necesare în funcţie de incidenţa îmbolnăvirilor la nivel local.

„Nu se impune acest lucru. După cum ştiţi, probabil, noi adaptăm restricţiile şi măsurile la nivel local. Fiecare comitet judeţean pentru situaţii de urgenţă se adaptează după indicele pe care îl primeşte de la DSP, la 24 de ore, iar evaluarea măsurilor, după 48 de ore, sunt cele care sunt puse în practică”, a spus Nelu Tătaru, întrebat fiind dacă se impune o „reînchidere totală”.

El s-a referit şi la numărul mare al cazurilor de COVID-19 comunicat miercuri, dar a spus că au fost şi multe testări.

„După cum ştiţi, avem 4.848 de cazuri noi, dar avem şi 37.000 de teste lucrate. Noi urmărim cazurile de terapie intensivă, precum şi decesele. Nu rămâne decât să respectăm aceleaşi reguli pe care le avem şi să ne gândim că, totuşi, există un personal medical care trebuie să gestioneze un număr mare de cazuri”, a mai spus Nelu Tătaru.

Ministrul s-a referit şi la noile modificări legislative referitoare la tratarea pacienţilor cu COVID-19.

„Mâine seară, în şedinţa de Guvern vom avea o ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii 136, prin care asimptomaticii şi oligosimptomaticii fără comorbidităţi vor fi trataţi la domiciliu sub supravegherea medicilor de familie. O dată, vor fi monitorizaţi de medicii de familie, a doua oară, vor fi evaluaţi şi urmăriţi de către organele în drept pentru a rămâne la domiciliu şi a putea să-şi facă tratamentul, dar şi pentru a-i proteja pe ceilalţi”, a menţionat Nelu Tătaru.

Ministrul Nelu Tătaru a vizitat, miercuri, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Spitalul Municipal Cluj-Napoca. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Europenii fac 25 de minute până la muncă. Care e media românilor?

Publicat

oameni

Persoanele ocupate din Uniunea Europeană au făcut, în medie, 25 de minute de acasă şi până la locul de muncă în anul 2019, românii fiind aproape de media din UE, cu o durată medie a navetei de 27 de minute, arată datele publicate miercuri, 21 octombrie, de Eurostat.

Ţările unde naveta de acasă la locul de muncă durează cel mai puţin sunt Cipru (19 de minute), Grecia (20 de minute), Italia şi Portugalia (ambele cu 21 de minute). La polul opus sunt Letonia, unde persoanele ocupate fac zilnic o navetă de 33 de minute, urmate de Ungaria şi Luxemburg, ambele cu 29 de minute.

În cea mai mare parte a statelor membre (17 ţări printre care şi România) durata medie a navetei de acasă la locul de muncă este cuprinsă între 24 şi 28 de minute.

La nivelul Uniunii Europene, mai mult de jumătate (61,3%) din persoanele ocupate făceau zilnic mai puţin de 30 de minute de acasă până la locul de muncă.

În schimb, unul din patru (26,3%) călătoreau între 30 şi 59 de minute până la locul de muncă şi mai puţin de unul din zece (8,1%) făceau naveta cel puţin 60 de minute până la locul de muncă. Doar 4,3% dintre cei angajaţi în UE nu trebuiau să călătorească deloc pentru a ajunge la muncă.

În majoritatea ţărilor pentru care sunt disponibile date arată că femeile care trăiesc singure fără copii au o durată medie a navetei mai mare decât femeile singure cu copii în gospodărie.

Cele mai pronunţate exemple au fost înregistrate în Croaţia (26 versus 17 minute), Germania (26 versus 22 minute), Letonia (31 versus 27 minute) şi Grecia (22 versus 18 minute). O situaţie similară pentru bărbaţii singuri există doar în şase state membre: Letonia, Ungaria, Olanda, Cehia, România şi Spania. AGERPRES

Citește mai departe