Connect with us

EVENIMENT

Probleme pentru apicultori: Producţia de miere – mai mică cu 15-20% faţă de anul trecut

Publicat

albine

Producţia de miere din acest va fi mai mică cu aproximativ 15-20% faţă de anul trecut şi nu va depăşi 15.000 – 17.000 de tone, a declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

„Anul 2019 a fost mai modest decât anul trecut, în condiţiile în care nici 2018 nu a fost un an bun, iar producţia de miere estimată pentru acest an va fi mai mică cu circa 15% – 20%. A fost un an prost mai ales la rapiţă, salcâm şi parţial la tei, iar la floarea soarelui a început seceta şi căldura. Producţia va fi undeva între 15 şi 17.000 de tone. Nu s-a făcut mai mult. Rapiţa a fost afectată cel mai mult, aproape 80%, dar şi salcâmul, pentru că în primăvară a plouat şi a fost frig. Doar în zona Moldovei s-a mai făcut ceva la salcâm, dar nici acolo o producţia normală, ci în jur de 50-60%. Nu ştiu încă cum va fi culesul la floarea soarelui”, a explicat Fetea.

El a susţinut că pe lângă problemele întâmpinate în apicultură din cauza condiţiilor meteorologice, în această perioadă au scăzut şi preţurile de achiziţie, iar vânzările de miere au mers foarte greu, pentru că intră pe piaţă importuri mult mai ieftine.

„Culmea au scăzut şi preţurile de achiziţie, nefiind miere şi bruma de miere pe care am avut-o nu am putut să o vindem. Intră miere din Ucraina la 6 lei kilogramul mierea polifloră, iar pe noi ne costă 12 lei un kilogram de miere polifloră. Nu ştiu ce să întâmplă, probabil aduc miere din China şi o dau ca miere din Ucraina. Din păcate pe noi nu ne protejează nimeni. Eu am înţeles că în Directiva Europeană se specifică că trebuie să scriem pe etichetă miere amestec UE şi non-UE. Noi putem scrie acest lucru pe etichetă, dar cine ne opreşte să nu scriem în paranteză miere din România şi Ungaria sau Spania şi România. Scriu ce spune Directiva, dar hai să protejăm şi consumatorul. Sunt ani de când ne luptăm cu astfel de probleme. Acestea nu cer bani, este doar o reglementare care stă în pixul lor. Şi UE nu are ce să zică, dacă eu scriu China sau România pe etichetă, pentru că nu scriu un anumit procent. Nu cerem nimic ilegal şi nimic care să contrazică Directiva, dar cred că factorul politic nu vrea acest lucru şi nu ştiu de ce”, a explicat preşedintele Fetea.

În opinia sa, preţul la miere pe piaţa internă nu va creşte, chiar dacă producţia va fi mai mică în acest an, întrucât consumul intern se menţine încă destul de scăzut. „INS a dat un consum de miere de 1,2 kg/om/an şi 1,8 milioane de familii de albine, dar eu nu ştiu de unde a scos aceste cifre. Aruncăm producţii colosale pe piaţă şi a doua zi cade preţul”, a arătat reprezentantul apicultorilor.

Şeful ACA susţine că este extrem de important ajutorul de minimis de 20 de lei pe familia de albine, aprobat recent de Guvern, pentru apicultorii afectaţi de fenomenele meteo nefavorabile.

„Mă bucur că MADR a înţeles demersurile noastre şi a aprobat un ajutor de minimis de 20 de lei/familia de albine. Este unul extrem de important, pentru că sunt 8 milioane de euro, cât Programul Naţional Apicol. Oamenii mai recuperează din banii consumaţi pentru hrana albinelor în toamnă şi în primăvară. Au cheltuit mult, pentru că nu au avut cules deloc, au mers în pădure cu siropul şi cu zahărul pentru albine”, a mai spus Fetea.

Vineri, 20 septembrie, se deschide Târgul Naţional al Mierii, pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură, evenimentul fiind la cea de-a 21-a ediţie.

Ediţia de toamnă a târgului are loc în acest an în perioada 20 – 22 martie 2019 şi reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală. Târgul este deja un eveniment tradiţional, care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele se ridică la 1,47 de milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Potrivit datelor ACA, în ultimii 2-3 ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot la coada clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţină miere comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice, se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar 3 grame de miere. AGERPRES/(AS – autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


EVENIMENT

Bilanț provizoriu coronavirus: aproape 1.500 de cazuri și 111 de decese în 24 de ore

Publicat

În ultimele 24 de ore, în România s-au înregistrat aproape 1.500 de cazuri de COVID-19 și vor fi raportate 131 de decese.

Conform datelor existente la nivelul CNCCI, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 1.490 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2.

De asemenea, sunt raportate 131 de decese, dintre care 23 anterioare.

Buletinul informativ va fi detaliat de la ora 13.00.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

EVENIMENT

Elicopter SMURD, solicitat pentru un tânăr care s-ar fi tăiat cu o drujbă la gât

Publicat

Un elicopter SMURD a fost solicitat, sâmbătă, de reprezentanţii Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Vaslui pentru a prelua un tânăr din localitatea Stâncăşeni care prezintă o plagă tăiată în zona gâtului.

Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Daniel Ungureanu, bărbatul în vârstă de 23 de ani a suferit o hemoragie puternică după ce s-ar fi tăiat cu o drujbă. El se afla într-o pădure cu mai multe persoane. Se bănuieşte faptul că tânărul şi-a provocat rana în mod intenţionat.

„O ambulanţă C2 cu medic de la Bârlad a fost trimisă la Stâncăşeni pentru un bărbat în vârstă de 23 de ani ce prezintă o plagă tăiată la nivelul gâtului. El era în pădure, iar solicitarea a fost făcută de nişte vecini care îl însoţeau. Se pare că este o autogresiune, tatăl victimei declarând ca pacientul avea o depresie. A fost solicitat elicopterul SMURD de la Iaşi, care urmează să preia pacientul. Victima a suferit o secţiune de trahee, este stabilă hemodinamic şi conştientă, dar prezintă o sângerare puternică”, a declarat Ungureanu.

Poliţiştii au demarat verificări în acest caz pentru a stabili în ce împrejurări s-a produs incidentul.

AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

CALENDAR ORTODOX Decembrie 2021. TOATE SĂRBĂTORILE creștine din ultima lună a anului

Publicat

calendar ortodox decembrie 2021 1

 Decembrie este a douăsprezecea şi ultima lună a anului în calendarul gregorian, având 31 de zile. Totodată, este considerată prima lună a iernii, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (6 decembrie – Moş Nicolae) şi în cel astronomic (22 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă).

În tradiţia populară, luna decembrie se numeşte Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în 30 noiembrie.

Vezi și Calendar Creștin Ortodox 2021: Toate sărbătorile religioase importante din an, trecute în Calendarul Bisericesc

Luna decembrie este aşteptată cu multă bucurie, fiind marcată de sărbători care pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile şi practicile magice pe care le cuprind, sfârşitul şi, totodată, începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului

Calendar ortodox decembrie 2021.

Cele mai importante sărbători din ultima lună a anului 2021 sunt:

  • Sfântul Nicolae – Dezlegare la pește (cruce roşie),
  • Crăciunul- Nașterea Domnului (cruce roşie),
  • Soborul Maicii Domnului;
  • Sfântul Nicodim de la Tismana (cruce roşie)
  • Sfântul Stefan (cruce roşie).

Calendar ortodox: decembrie 2021

  • M 1 Sf. Prooroc Naum; Sf. Cuv. Filaret Milostivul (Ziua Națională a României) (Post)
  • J 2 Sf. Prooroc Avacum; Sf. Mc. Miropa; Sf. Solomon, Arhiep. Efesului (Dezlegare la ulei şi vin)
  • V 3 †) Sf. Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica şi Căldaruşani; Sf. Prooroc Sofronie; Sf. Mc. Teodor, Arhiep. Alexandriei (Dezlegare la ulei şi vin)
  • S 4 † Sf. M. Mc. Varvara; Sf. Cuv. Ioan Damaschin (Dezlegare la peşte)
  • D 5 †) Sf. Cuv. Sava cel Sfințit; Sf. Mc. Anastasie; Sf. Cuv. Mc. Cosma Atonitul (Dezlegare la peşte)
  • Duminica a XXVII-a după Rusalii(Tămăduirea femeii gârbove); Ap. Efeseni VI, 10-17; Ev. Luca XIII, 10-17; glas 7, voscr. 2
  • L 6 †) Sfântul Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peşte)
  • M 7 †) Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş; Sf. Ambrozie, Ep. Mediolanului (Dezlegare la peşte)
  • M 8 Sf. Cuv. Patapie; Sf. Ier. Sofronie, ep. Ciprului; Sf. Ap. Tihic, Cezar şi Onisifor (Post)
  • J 9 † Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana; Sf. Proorociță Ana, mama Proorocului Samuel (Dezlegare la peşte)
  • V 10 Sf. Mc. Mina, Ermoghen şi Evgraf (Post)
  • S 11 Sf. Cuv. Daniil Stâlpnicul şi Luca cel Nou (Dezlegare la peşte)
  • D 12 †) Sf. Ier. Spiridon, Ep. Trimitundei;Sf. Mc. Sinet; Sf. Ier. Alexandru, ep. Ierusalimului (Dezlegare la peşte)
  • Duminica a XXVIII-a după Rusalii(a Sf. Strămoși; Pilda celor poftiți la cină); Ap. Coloseni I, 12-18; Coloseni III, 4-11; Ev. Luca XIV, 16-24; glas 8, voscr. 3
  • L 13 †) Sf. Ier. Dosoftei, mitropolitul Moldovei; † Sf. M. Mc. Evstratie, Auxenție, Evghenie, Mardarie şi Orest; Sf. Mc. Lucia fecioara (Dezlegare la peşte)
  • M 14 Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon, Arian şi Apolonie (Dezlegare la ulei şi vin)
  • M 15 † Sf. Sfințit Mc. Elefterie; Sf. Mc. Antia şi Suzana (Post)
  • J 16 Sf. Prooroc Agheu; Sf. Împărăteasă Teofana (Dezlegare la ulei şi vin)
  • V 17 Sf. Prooroc Daniel şi Sf. 3 tineri: Anania, Azaria şi Misail (Post)
  • S 18 †) Sf. Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian şi Zoe; Sf. Ier. Modest, patriarhul Ierusalimului (Sâmbăta dinaintea Nașterii Domnului) (Dezlegare la peşte)
  • Duminica dinaintea Nașterii Domnului(a Sf. Părinți după trup ai Domnului; Genealogia Mântuitorului); Ap. Evrei XI, 9-10; 32-40; Ev. Matei I, 1-25; glas 1, voscr. 4
  • D 19 Sf. Mc. Bonifatie; Sf. Ier. Grichentie, ep. Etiopiei; Sf. Mc. Trifon; Sf. Cuv. Aglaia (Dezlegare la peşte)
  • L 20 Înainteprăznuirea Naşterii Domnului; Sf. Sfințit Mc. Ignatie Teoforul, ep. Antiohiei (Post)
  • M 21 Sf. Mc. Iuliana din Nicomidia; Sf. Mc. Temistocle (Dezlegare la ulei şi vin)
  • M 22 †) Sf. Ier. Petru Movilă, Mitr. Kievului; Sf. M. Mc. Anastasia; Sf. Mc. Hrisogon şi Teodota (Post)
  • J 23 Sf. 10 Mc. din Creta; Sf. Ier. Pavel, Arhiep. Neocezareei; Sf. Cuv. Naum (Dezlegare la ulei şi vin)
  • V 24 Sf. Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Crăciunului) (Numai seara, grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte de făină)
  • S 25 (†) Naşterea Domnului (Crăciunul)
  • D 26 A doua zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei
  • Duminica după Nașterea Domnului(a Sf. Iosif, logodnicul Sf. Fecioare Maria, Sf. David Prorocul și Sf. Iacob, ruda Domnului); Ap. Evrei II, 11-18; Galateni V, 22; VI, 2; Galateni I, 11-19; Ev. Matei II, 13-23; Matei XI, 27-30; Matei II, 13-23; glas 2, voscr. 5
  • L 27 A treia zi de Crăciun; †) Sfântul Ştefan; Sf. Cuv. Teodor Marturisitorul
  • M 28 Sf. 20.000 de Mc. arşi în Nicomidia; Sf. Sfințit Mc. Glicherie preotul
  • M 29 Sf. 14.000 de prunci ucişi din porunca lui Irod; Sf. Cuv. Marcel şi Tadeu (Harți)
  • J 30 Sf. Mc. Anisia; Sf. Cuv. Teodora din Cezareea; Sf. Cuv. Leon
  • V 31 Sf. Cuv. Melania Romana; Sf. Mc. Hermes(Odovania Praznicului Naşterii Domnului) (Harți)

Luna decembrie. de unde vine denumirea

În decembrie, ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Soarele răsare la începutul lunii la 07 h 32 m şi apune la 16 h 38 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 46 m.

Denumirea lunii decembrie (lat. december) derivă de la cuvântul „decem”, care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman – cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în calendarul iulian şi în cel gregorian – cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.

Obiceiuri creștine românești în luna Decembrie

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru – bradul sau stejarul – tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul – reprezentat de o mască (Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa), care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul – reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Moş Nicolae, divinitate din generaţia sfinţilor-moşi, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin (6 decembrie) este numit în Calendarul popular Sânnicoară – în Transilvania şi Moş Nicolae – în Muntenia. În tradiţiile româneşti, el ajută văduvele, orfanii şi aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie, dar îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători.

Moş Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide şirul sărbătorilor de iarnă, care se desfăşoară pe parcursul a 12 zile şi se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie), potrivit volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” de Ion Ghinoiu, Editura Pro, 2000.

Revelionul – ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstiţiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franţa, până în 1564; în Rusia, până în vremea ţarului Petru cel Mare; în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Timpul obiectiv este „oprit” după 365 de zile, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou (1 ianuarie).

Sursa Alba24.ro

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

EVENIMENT

ATENȚIE, ȘOFERI! Restricții de circulație pe Centura Capitalei

Publicat

masina politia 1 590x354 1
Arhivă foto

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că de sâmbătă vor fi instituite restricții de circulație pe Centura Capitalei în zona lucrărilor la pasajul Olteniței – Popești Leordeni.

Potrivit CNAIR, sâmbătă, începând cu ora 10:00, se vor institui restricții de circulație pe Centura București în zona lucrărilor la pasajul Olteniței – Popești Leordeni.

Restricțiile vor fi instituite până în 1 decembrie 2022.

Șoferii care doresc să tranziteze Centura Bucureștiului și DN4 sunt sfătuiți să circule cu atenție sporită, având în vedere că traficul va fi deviat în totalitate, pe toate sensurile de mers, și să urmărească și să respecte cu atenție semnalizarea rutieră din zona lucrărilor.

Restricțiile de circulație se impun pe fondul lucrărilor care se desfășoară pe șantier, respectiv asamblarea tablierului metalic. Până în prezent, au fost montate grinzile de beton pe 5 deschideri, aferente rampelor de urcare dinspre Berceni și coborâre spre Glina.

„Se lucrează, în continuare, la cofrarea, armarea și turnarea riglelor peste pilele deja executate și se continuă cofrarea, armarea și turnarea radierelor și elevațiilor pilelor rampei de urcare-coborâre dinspre București. De asemenea, se avansează cu devierea utilităților și realizarea canalizării pluviale aferente pasajului”, a transmis CNAIR.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe