Suma medie plătită în luna septembrie 2020 de statul român beneficiarilor de ajutor social (venit minim garantat) a fost de 263,25 lei, iar suma totală plătită în această lună s-a ridicat la 44,648 de milioane de lei, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

În septembrie, de acest ajutor social au beneficiat 169.605 persoane. Cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în judeţele Dolj – 10.865 persoane, Bacău – 9.259 şi Buzău – 9.201.

La finalul lunii septembrie, erau suspendaţi de la plată 11.527 beneficiari, cei mai mulţi din Botoşani – 974 beneficiari, Dolj – 730 şi Bacău – 660.

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj – 339,64 lei, Covasna – 312,58 lei şi Braşov – 311,61 lei.

Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare.

Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost modificată în luna iulie 2018 prin Legea nr. 192/2018, în principal cu scopul de a facilita integrarea pe piaţa forţei de muncă a membrilor de familie beneficiari ai ajutorului social.

Astfel, în situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, dreptul la ajutorul social încetează. În cazul refuzului unui loc de muncă, se poate solicita un alt drept doar după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului.

A fost prevăzută de asemenea obligaţia primarului de a întocmi planul de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă precum şi stabilirea condiţiilor de efectuare a activităţilor sezoniere de către beneficiarii de ajutor social, inclusiv remunerarea acestor activităţi sezoniere.

În situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză de două ori participarea la aceste activităţi sezoniere, dreptul la ajutorul social încetează, urmând să poată fi solicitat un nou drept doar la un interval de 12 luni, ca şi în cazul refuzului unui loc de muncă. Agerpres

Un număr de 529 de focare de pestă porcină africană (PPA) erau active, vineri, în România, din care 9 focare în exploataţii comerciale şi 5 focare în exploataţii comerciale de tip A, se menţionează într-un comunicat remis de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în noaptea de vineri spre sâmbătă.

În intervalul 15 – 21 octombrie au fost înregistrate 24 de focare noi de pestă porcină africană şi au fost stinse 48 de focare (27 în judeţul Olt, 10 focare în judeţul Satu Mare, 5 focare în judeţul Maramureş, 3 în Argeş, două în Teleorman şi unul în judeţul Dolj).

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 3.941 cazuri la mistreţi, în 38 de judeţe.

Pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.

Pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, însă acest virus are un impact dezastruos la nivel economic şi social. AGERPRES

Peste jumătate dintre IMM-urile din Europa, care împreună asigură locuri de muncă pentru două treimi din angajaţii de pe continent, se tem că nu vor supravieţui în următoarele 12 luni dacă veniturile nu îşi vor reveni, arată un sondaj publicat joi de firma de consultanţă McKinsey, transmite Reuters.

Acest sondaj a fost derulat în luna august, înainte ca explozia cazurilor de infecţie cu coronavirus în Europa să oblige guvernele să impună noi restricţii, arată amploarea pagubelor provocate de criza Covid-19.

Potrivit sondajului derulat de McKinsey & Co în rândul a peste 2.000 de IMM-uri din primele cinci economii europene (Germania, Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie), 55% din aceste companii se aşteaptă să îşi închidă porţile până în luna septembrie a anului următor, dacă veniturile lor vor rămâne la nivelul actual.

Dacă traiectoria actuală se menţine, unul din 10 IMM-uri se aşteaptă să depună cererea de intrare în insolvenţă în decurs de şase luni.

“Aceasta este o povară substanţială asupra sectorului financiar”, subliniază unul din autorii raportului, Zdravko Mladenov, referindu-se la doar una dintre consecinţele unei astfel de evoluţii, care ar putea conduce de asemenea la creşterea şomajului şi la diminuarea nivelului general al investiţiilor în economie.

Economiştii intervievaţi de Reuters luna trecută prognozau că economia zonei euro va înregistra o creştere de doar 5,5% anul viitor, după o cădere de aproape 8% în acest an, dar au avertizat că şi această revenire modestă este în pericol în urma unei noi răspândiri a virusului.

Întreprinderile Mici şi Mijlocii sunt firmele cu până la 250 de angajaţi. În Europa aceste firme au peste 90 de milioane de angajaţi însă talia lor mică le face vulnerabile la crizele de lichidităţi. De exemplu, în Spania 83% dintre cele 85.000 de IMM-uri care au intrat în insolvenţă începând din februarie aveau mai puţin de cinci angajaţi.

Măsurile adoptate de statele din regiune, care variază de la moratorii cu privire la insolvenţe şi vacanţe de la rambursarea împrumuturilor, au reuşit până acum să menţină mii de IMM-uri pe linia de plutire. Însă, în contextul în care o parte dintre aceste măsuri expiră în unele state, băncile centrale din Germania şi Marea Britanie se numără printre instituţiile care au tras un semnal de alarmă asupra creşterii insolvenţelor.

“Decidenţii trebuie să facă orice este nevoie pentru a ţine sub control pandemia şi consecinţele sale economice şi să nu retragă prematur măsurile de sprijin, pentru a evita greşelile făcute în perioada crizei financiare”, a subliniat recent FMI. “Pentru companii, politicile trebuie să meargă dincolo de sprijin de lichiditate şi să se asigure că firmele sănătoase dar care acum sunt insolvente pot rămâne în activitate”, a adăugat FMI, citând măsuri precum facilitarea restructurării datoriilor şi punerea la dispoziţie de capital pentru firmele sănătoase. Agerpres

Aeroportul din Braşov are toate şansele să devină poarta de intrare a turiştilor spre frumuseţile Transilvaniei, a declarat, după o vizită pe şantier, ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga, care a adăugat că, anul trecut, a fost impresionat, când a aflat de acest proiect.

“Este pentru a doua oară în ultima săptămână când sunt prezent la Braşov şi mi-am dorit foarte mult să vizitez aeroportul. Turiştii din Israel sunt pe primul loc din punctul de vedere al numărului oaspeţilor străini care vizitează Braşovul, iar faptul că anul viitor vom avea aici un aeroport va face ca accesul turiştilor israelieni să fie şi mai facil. Cred că aeroportul din Braşov are toate şansele să devină poarta de intrare a turiştilor spre frumuseţile Transilvaniei. Anul trecut, când am aflat despre acest proiect şi despre faptul că într-un an şi jumătate veţi reuşi să aveţi aici un aeroport, am rămas impresionat. Vă felicit”, a spus ambasadorul David Saranga, la finalul vizitei pe şantierul aeroportului, conform unui comunicat de presă remis de CJ Braşov.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a spus, conform sursei citate, că are convingerea că judeţul Braşov va beneficia de toate facilităţile pe care transportul aerian le poate asigura.

“I-am arătat excelenţei sale David Saranga că lucrările avansează extrem de bine la Aeroportul Braşov. Avem toată convingerea că judeţul Braşov, care a devenit cea mai importantă destinaţie turistică a României, va beneficia de toate facilităţile pe care transportul aerian le poate asigura, astfel încât transferul pasagerilor din diverse colţuri ale lumii la Braşov să se realizeze cât mai uşor”, a afirmat Veştea.

Vizita ambasadorului Israelului în România a mai cuprins, miercuri, participarea la evenimentul de inaugurare a noului mall din Centrul Civic al Braşovului, construit de subsidiara din România a unei companii israeliene. AGERPRES