În luna martie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.785 lei, cu 288 lei (+5,2%) mai mare decât în luna februarie 2021, anunță Institutul Național de Statistică. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.547 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 182 lei (+5,4%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8876 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1751 lei).

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,7%.

În luna martie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 46,7% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 23,0% în activităţi de editare; între 10,0% şi 17,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, extracţia minereurilor metalifere, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 5,0% şi 8,0% în captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea altor mijloace de transport, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, extracţia cărbunelui superior şi inferior, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, cercetare-dezvoltare, transporturi aeriene, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice; între 3,0% şi 5,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,
harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi de poştă şi de curier, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea produselor textile, industria alimentară, alte activităţi industriale n.c.a., transporturi terestre şi transporturi prin conducte, construcţii, transporturi pe apă, fabricarea de mobilă, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2021 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Singurele scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (-9,2%), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (-7,3%), respectiv în fabricarea echipamentelor electrice (-0,7%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+4,9% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administraţie publică (+0,9%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,3%).

sursa: mediafax.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte tuturor beneficiarilor că data de 17 mai 2021 reprezintă ultima zi de primire, fără penalităţi, a cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2021, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Până la acest moment, au fost înregistrate în baza de date APIA un număr de 710.720 cereri, pentru o suprafaţă de 6.885.745 ha.

“Asigurăm fermierii de întregul nostru sprijin în parcurgerea cu succes a etapelor necesare şi îi îndemnăm să colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul Centrelor judeţene, respectiv ai Centrelor locale, pentru clarificarea/soluţionarea eventualelor probleme pe care le întâmpină, astfel încât să reuşească să depună cererea în termen şi să evite aplicarea de penalităţi”, spun reprezentanţii agenţiei.

Informaţiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărţile şi listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar şi ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA şi pe site-ul Agenţiei: www.apia.org.ro. Agerpres

România a avut, în trimestul IV al anului trecut, una dintre cele mai mari creșteri a ponderii datoriei publice în PIB, de 4,2 puncte procentuale, într-un clasament condus de Ungaria (+6,5 pp), Spania (+6,0 pp), Grecia (+5,9 pp) și Austria (+5,0 pp), conform Eurostat.

La sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020, încă afectat de răspunsurile politice la măsurile de izolare COVID-19, care s-a concretizat în creșterea nevoilor de finanțare, ponderea datoriei publice în PIB pentru zona euro a urcat la 98,0%, comparativ cu 97,2% la sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului 2020.

În UE, raportul a crescut de la 89,7% la 90,7%. Comparativ cu al patrulea trimestru al anului 2019, raportul datoriei publice la PIB a crescut atât în ​​zona euro (de la 83,9% la 98,0%) și UE (de la 77,5% la 90,7%).

Creșterile sunt urmarea majorărilor datoriei publice în statele membre, precum și scăderii PIB.

Cele mai mari raporturi dintre datoria publică și PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020 au fost înregistrate în Grecia (205,6%), Italia (155,8%), Portugalia (133,6%), Spania (120,0%), Cipru (118,2%), Franța (115,7%) și Belgia
(114,1%), iar cel mai scăzut din Estonia (18,2%), Luxemburg (24,9%) și Bulgaria (25,0%).

Comparativ cu al treilea trimestru al anului 2020, șaptesprezece state membre au înregistrat o creștere a datoriei față de PIB raport la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020 și zece o scădere.

Au fost observate cele mai mari creșteri ale raportului în Ungaria (+6,5 puncte procentuale – pp), Spania (+6,0 pp), Grecia (+5,9 pp), Austria (+5,0 pp), România (+4,2 pp) și Portugalia (+3,1 pp).

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Irlanda (-2,8 pp), Letonia și Luxemburg (ambele -1,2 pp) și Cipru (-1,0 pp).

În comparație cu al patrulea trimestru al anului 2019, toate statele membre au înregistrat o creștere a raportului datoriei față de PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020.

Cele mai mari creșteri ale raportului s-au înregistrat în Grecia (+25,1 pp), Spania (+24,5 pp), Cipru (+24,2 pp), Italia (+21,2 pp) și Franța (+18,1 pp).

sursa: mediafax.ro

Piaţa de fashion online din România va depăşi pragul de un miliard de dolari până la finalul anului 2021, arată estimările incluse într-un raport publicat, recent, de PayU.

Datele cuprinse în cercetarea de specialitate evidenţiază faptul că veniturile de pe segmentul fashion vor înregistra o creştere anuală de 10%, în perioada 2021 – 2025, la un volum de piaţă de 1,6 miliarde de dolari, până la sfârşitul anului 2025.

La nivelul acestui an, raportul PayU relevă faptul că bugetul pentru cumpărăturile online în aceeaşi categorie se va majora cu 75% şi va trece, pentru prima dată, de un miliard de dolari.

Compania precizează că, în prezent, cumpărătorii români beneficiază de opţiuni special dezvoltate pentru o experienţă de plată cât mai plăcută, două dintre acestea fiind: plata printr-un singur click, “Pay by click” – prin care clientul nu trebuie să mai introducă datele de card şi poate efectua plata doar cu un singur click, respectiv “Instant Money Back” – prin intermediul căreia clientul primeşte banii în maximum 30 de minute de la momentul confirmării returului, un beneficiu unic în Europa.

Potrivit PayU, în România, tranzacţiile plătite cu opţiunea “Pay by click” au ajuns să reprezinte 38% din totalul plăţilor efectuate cu cardul, la sfârşitul anului 2020.

Raportul global al comerţului online “The Next Frontier: cele mai promiţătoare pieţe pentru liderii emergenţi ai comerţului electronic în 2021 şi nu numai” a fost realizat de PayU în 19 ţări, de pe cinci continente, pentru patru sectoare de comerţ electronic unde s-au înregistrat cele mai rapide creşteri: frumuseţe şi cosmetice, produse digitale, modă şi galanterie şi educaţie.

Agerpres