ANAF face angajări pentru prima dată din 2016. Instituția urmează să scoată la concurs un număr de 260 de posturi din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a anunțat  președintele instituției la o conferință de presă.

Acesta a subliniat că scopul principal este întinerirea personalului, din moment ce majoritatea angajaților actuali au peste 40 sau 50 de ani.

Vor fi scoase la concurs un număr de 79 de posturi de execuție, inclusiv posturi de debutanți, pentru aparatul central, dar și alte 130 de posturi pentru DGRFP București

Se caută angajați pentru diverse servicii ale ANAF, printre care Direcția generală juridică, Unitatea de management al informației și Direcția generală de management al riscurilor.

La DGRFP București, cele mai multe posturi disponibile sunt pentru inspectori și referenți. De asemenea, urmează să fie anunțate angajări pe 50 de posturi și la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), scrie dcnews.ro

Președinte ANAF, Lucian Heiuș, a declarat că în toamnă ar urma să fie lansată o a doua etapă, cu recrutări pe posturi și la alte regionale, în special la județele în care sunt contribuabili importanți.

Document: Lista posturilor scoase la concurs de ANAF

„Am constatat că avem o medie lunară de posturi neocupate cam de 2.500, deci undeva peste 10% din posturile care sunt alocate sunt neocupate.

La fel, un lucru care m-a pus pe gânduri… Structura pe vârstă – 40% din angajații ANAF sunt în vârstă de peste 50 de ani (și nu trebuie să uităm că majoritatea celor care lucrează în ANAF sunt femei), 45% sunt cu vârsta între 41 și 50 de ani și doar 15% sunt cu vârsta între 20 și 40 de ani.

De cinci ani nu s-au mai organizat concursuri. În luna iunie vom demara primul concurs, sunt 260 de posturi, pornind de la o realitate – ANAF are o structură de personal îmbătrânită. Eu îmi doresc ca, alături de noi, să vină în perioada următoare tineri (economiști, juriști) care să lucreze și să își facă o carieră în această instituție importantă a statului.

Pentru a asigura o recrutare cât mai corectă, pentru a ajunge cei mai buni oameni să lucreze în ANAF, pentru prima dată în istoria ANAF subiectele la care vor trebui să răspundă cei care vor dori să se angajeze la Fisc vor fi extrase de un program informatic înaintea examenului”, a declarat azi Lucian Heiuș, noul președinte al ANAF.

Potrivit avocatnet.ro, anunțurile despre concursurile de angajare derulate de ANAF pot fi urmărite în secțiunea specială de pe site-ul instituției, acolo unde deja există două pentru concursuri ce se vor derula în iunie 2022 și care vizează ocuparea a peste 200 de posturi.

Document: Anunt recrutare funcții publice ANAF și condiții specifice

Unul este pentru ocuparea de funcții publice de execuție la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București (vezi aici coordonatele și posturile vacante), iar celălalt este pentru ocuparea de funcții publice de execuție în cadrul aparatului central al ANAF

Document: anunț Concurs ANAF angajări – 16 iunie

Ce salariu câștigă un inspector ANAF?

Potrivit informaţiilor publice, cel mai bine plătit angajat al ANAF este preşedintele instituţiei. Lucian Heiuș încasează un salariu brut de 16.640 lei. Pe următoarele locuri în topul celor salariilor la ANAF se află vicepreşedintele instituţiei –  cu un salariu de 14.560 lei şi secretarul general care e plătit cu 14.283 lei.

În cazul funcţiilor de execuţie salariile pot ajunge şi la aproape 10.000 de lei, scrie RomâniaTv.net. Salariile pentru alte funcții sunt:

• * auditor superior – 9803 lei
• * consilier / consilier juridic / expert inspector / consilier achiziţii publice – 9604 lei,  la care se pot adăuga sporuri de condiţii periculoase în valoare de 1.383 de lei.inspector
• * asistent  – 5.384 lei
• * referent de specialitate – 5.208 lei
• * muncitor calificat  – 4.410 lei
• * şofer  – 4.368 lei

Potrivit avocatnet.ro, șeful ANAF a oferit și câteva informații legate de salarizarea personalului, precizând că inspectorii primesc în prezent salarii nete între 3.600 și 6.200 de lei, care includ atât salariul de bază, cât și eventualele sume suplimentare:

„Știți care-i salariul net maxim pe care poate să-l ia în ANAF un inspector astăzi? 6.200 de lei. Atât primesc toți cei care ajung consilier superior la ultima treaptă. Și acești oameni stabilesc decizii de impunere poate de milioane de euro, luptându-se cu avocați foarte bine plătiți. (…) Un asistent are 3.600 de lei net, iar un director ANAF are vreo 9.600 de lei net.”

Tot legat de subiectul salarizării, acesta a spus că se gândește la un sistem care ar putea fi implementat în viitorul apropiat pentru a recompensa suplimentar inspectorii care aduc sume „spectaculoase” la bugetul de stat.

ANAF anunță controale ample în domeniile cu risc de evaziune fiscală

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va începe zilele următoare controale ample în toate domeniile cu risc ridicat de evaziune, pentru combaterea acestui flagel fiind necesare acţiuni ferme şi decisive, a declarat ieri preşedintele ANAF, Lucian Ovidiu Haiuş.

„Îmi asum misiunea de a demonstra că ANAF-ul este un partener al contribuabililor oneşti, că această instituţie merită încrederea şi respectul cetăţenilor, dar şi că vom lupta cu determinare împotriva evaziunii fiscale.

În acest sens, vreau să vă anunţ că în următoarele zile vor începe controale ample în toate domeniile cu risc ridicat de evaziune.

Combaterea evaziunii este unul dintre principalele obiective ale ANAF, precum şi parte din misiunea mea personală la conducerea acestei instituţii.

Acţiuni ferme şi decisive sunt necesare pentru eradicarea acestui flagel al economiei pentru a asigura resursele necesare îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei”, a spus Heiuş într-un mesaj transmis duminică.

Angajări la ANAF: O a doua etapă de recrutare ar putea avea loc la toamnă

Șeful ANAF, Lucian Heiuş a declarat că dorește să lanseze o a două etapă de recrutare, în toamnă, iar aceasta să fie cu recrutări pe posturi şi la alte regionale, în special la judeţele în care sunt contribuabili importanţi.

“Este prima etapă de recrutare pe posturi vacante la ANAF, pentru aparatul central, DGAMC şi DGRFP Bucureşti. Spre toamnă îmi doresc să avem o a doua etapă de recrutare de personal, pentru direcţiile regionale, în special pentru judeţele mari, unde sunt contribuabili importanţi”, a declarat acesta.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a finanţat până în prezent 5.495 de apicultori prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), valoarea proiectelor de investiţii finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) depăşind 109 milioane de euro, informează AFIR.

Beneficiarii au primit sprijin nerambursabil pentru achiziţia de stupi, familii de albine sau pentru procesarea mierii.

Apicultorii au accesat fonduri europene nerambursabile acordate prin submăsurile 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole”, 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” şi 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Totodată, proiecte ce privesc domeniul apicol au primit finanţare şi prin submăsurile 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol” şi 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol”.

Peste 109 milioane de euro fonduri europene nerambursabile pentru apicultori: Cum au fost finanțate cele mai multe proiecte pentru apicultură

Potrivit sursei citate, cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanţate prin intermediul submăsurii 6.3. Astfel, prin această submăsură s-au finanţat 4.667 de proiecte cu o valoare publică contractată de aproape 70 milioane euro. Aceste proiecte au vizat achiziţia de familie de albine sau instrumentar apicol.

Proiectele dedicate apiculturii finanţate prin submăsura 6.1 sunt în număr de 801, cu o valoare publică contractată de 33,1 milioane euro şi au prevăzut atât achiziţii, cât şi mică procesare la nivelul exploataţiei apicole.

De asemenea, prin submăsura 4.1 au fost finanţate 6 proiecte pe apicultură, cu o valoarea publică contractată de peste 2,4 milioane euro. Tipurile de investiţii vizează înfiinţarea/ modernizarea stupinelor prin achiziţie echipamente apicole şi amenajare spaţii pentru procesare, condiţionare produse apicole.

Prin submăsura 4.2 beneficiarii au primit finanţare pentru 5 proiecte de investiţii în domeniul apicol cu o valoare publică contractată de peste 2,3 milioane de euro, finanţarea fiind acordată pentru unităţile de procesare, ambalare şi comercializare produse apicole.

AFIR precizează că prin submăsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol” a fost finanţat un proiect privind promovarea şi comercializarea în comun a producţiei de miere şi produse apicole realizate de membrii unui grup de producători. Valoarea publică contractată a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte nouă exploataţii agricole.

Mai mult, submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol” a finanţat 15 proiecte care vizează cooperarea actorilor locali în vederea susţinerii lanţurilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele 15 proiecte au primit finanţare pentru 74 membri, din care 43 sunt fermieri (exploataţii care participă în proiectele de cooperare). Valoarea publică contractată a acestor proiecte este de 1,27 milioane euro.

Peste 109 milioane de euro fonduri europene nerambursabile pentru apicultori: Investiții

AFIR oferă şi câteva exemple de investiţii în acest domeniu. Astfel, SC Filia Three SRL din localitatea Crasna, judeţul Sălaj, a depus în 2016 un proiect de finanţare prin submăsura 4.2 (Investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole), prin care a solicitat şi primit fonduri europene nerambursabile în valoare de 189.895 euro. Valoarea eligibilă totală a proiectului a fost de 379.790 euro.

Beneficiarul a solicitat finanţare pentru a dezvolta partea de procesare a mierii, prin construirea unei unităţi de procesare, ambalare şi comercializare a produselor apicole. Totodată, proiectul a vizat dotarea cu utilajele şi echipamentele necesare procesării şi ambalării mierii, în vederea realizării unui lanţ integrat de colectare, depozitare, procesare, ambalare şi comercializare a produse apicole.

Apicultorul Deneş-Zsolt PAP a construit o hală cu funcţiuni de depozitare, procesare, ambalare, precum şi un magazin de prezentare produse apicole. Printre achiziţiile realizare prin implementarea proiectului, se numără: o maşină de ambalat miere în caserole şi una pentru ambalat la plic, omogenizator şi pompă de miere, cameră pentru decristalizare dar şi laptop-uri, birouri sau altă aparatură necesară funcţionării.

Un alt exemplu de investiţie din domeniul apicol, finanţat prin FEADR şi finalizat în 2019, este cel realizat de Stoica Ion, în Porumbacu de Jos, din judeţul Sibiu. În anul 2017 acesta a solicitat finanţare în valoare de 15.000 euro pentru dezvoltarea fermei apicole de mici dimensiuni pe care o deţine. Proiectul a fost finanţat în proporţie de 100% prin submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici.

Peste 109 milioane de euro fonduri europene nerambursabile pentru apicultori: Alt exemplu de investiție

Beneficiarul are ca obiect de activitate apicultura. De la 20 de stupi, în 2020 – anul înfiinţării, acesta şi-a crescut treptat exploataţia, ajungând la momentul depunerii proiectului la 130 de familii de albine. Prin implementarea proiectului, apicultorul Stoica şi-a propus dezvoltarea şi modernizarea capacităţii de producţie, îmbunătăţirea managementului exploataţiei şi promovarea activităţii desfăşurate, implicit a produsului finit.

În perioada 2018 – 2019, beneficiarul a comercializat o cantitate de 3.471 kg miere, în valoare de 14.873 euro. Aceasta reprezintă o creştere de 132,21% faţă de cât a fost estimat în cadrul planului de afaceri, respectiv 1.500 kg. Din cele 28 de echipamente achiziţionate prin proiect, pentru dotarea exploataţiei şi îndeplinirea planului de afaceri, amintim un compresor, o maşină de găurit şi înşurubat, un polizor unghiular, un pistol pentru vopsit rame, un capsator pneumatic etc. Agerpres

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează vineri Bursa Generală a Locurilor de Muncă, la care vor fi oferite 31.230 de locuri de muncă.

Conform unui comunicat al ANOFM, evenimentul se va organiza în 76 de locuri şi se adresează tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă care doresc să se angajeze sau să îşi schimbe locul de muncă, după caz, asigurând interacţionarea directă dintre angajatori şi solicitanţii de loc de muncă. În judeţul Cluj, evenimentul a avut loc joi.

Peste 31.000 de locuri de muncă sunt oferite vineri la Bursa Generală a Locurilor de Muncă: au fost contactaţi 18.512 agenţi economici

Până pe 18 mai 2022 şi-au anunţat prezenţa 1.841 de participanţi, fiind oferite 31.230 locuri de muncă.

Din totalul locurilor de muncă ofertate, 1.615 sunt adresate persoanelor cu studii superioare (de lungă şi scurtă durată), iar 15 vizează persoanele marginalizate social.

Peste 31.000 de locuri de muncă sunt oferite vineri la Bursa Generală a Locurilor de Muncă: Judeţele cu cele mai multe locuri de muncă

Judeţele cu cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt: Bucureşti – 4.425, Cluj – 2.352, Braşov – 1.602, Bihor – 1.368, Iaşi – 1.110.

Meseriile în care sunt oferite cele mai multe locuri de muncă pentru persoanele fără studii superioare sunt: muncitor necalificat – 5.006 locuri de muncă, confecţioner asamblor articole textile – 1.324 locuri de muncă, manipulant mărfuri – 972 locuri de muncă, lucrător comercial – 968 locuri de muncă, casier – 963 locuri de muncă, lăcătuş mecanic – 883 locuri de muncă, agent securitate – 786 locuri de muncă, electrician – 744 locuri de muncă.

Pentru persoanele cu studii superioare, cele mai multe locuri de muncă vacante sunt disponibile în următoarele profesii: inginer – 778 locuri de muncă, economist – 70 locuri de muncă, tehnician electronică – 57 locuri de muncă, manager – 44 locuri de muncă, programator – 31 locuri de muncă.

De asemenea, la Bursa Generală a Locurilor de Muncă, cele 15 locuri de muncă destinate persoanelor marginalizate social sunt pentru meseriile de confecţioner textile – cinci şi câte un loc de muncă pentru electrician, director de creaţie, lucrător comercial, manipulant mărfuri, agent securitate, motostivuitorist, operator pompă beton, ambalator manual, barman, vânzător.

Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti organizează Bursa generală a locurilor de muncă începând cu ora 9:00, la Tipografia Real, în Şoseaua Progresului nr.134-138. AGERPRES

Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, a afirmat joi că au fost evaluate peste 2,6 milioane de dosare de pensii, din 4,8 milioane de dosare, la un eveniment de specialitate.

Întrebat dacă ar putea creşte pensiile mai mici, el a răspuns că această discuţie este neconstituţională.

Citește și Modificări în PNRR: pensiile speciale vor fi raționalizate. O nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pentru cele în plată

„Această discuţie cu creşterea pensiilor mai mici este o discuţie neconstituţională şi am spus-o de mai multe ori. Noi vorbim de contributivitate şi vorbim de o valoare a punctului de pensie. Se majorează valoarea punctului de pensie, noi acceptăm această discuţie cu majorarea pensiilor în procent, dar pensia se majorează prin valoarea punctului de pensie.

Ministrul Muncii, despre stadiul recalculării pensiilor: Suntem la peste 2,6 milioane de dosare deja evaluate: Voucherele vor fi acordate începând cu 1 iunie

Putem face în schimb altceva pentru pensiile mici – ceea ce am făcut în primul pachet social, de la 1.600 până la 2.200 (de lei – n. r.) şi ceea ce facem acum cu acest voucher de 50 de euro o dată la două luni, dar să creştem discreţionar numai pensiile mici nu se poate”, a menţionat Marius Budăi, la o conferinţă organizată de Blocul Naţional Sindical (BNS), împreună cu reţeaua Faire Mobilitaet, confederaţia sindicală DGB şi Friedrich Ebert Stiftung.

Totodată, el a precizat că voucherele vor fi acordate începând cu 1 iunie, anul acesta.

„Este o activitate care este în dinamică şi în continuitate şi se va desfăşura până la sfârşitul anului, 31 decembrie. Dacă va fi o singură persoană în România care nu va primi cardul acasă în luna iunie şi îl va primi pe 1 sau pe 2 iulie nu înseamnă ca banii aferenţi lunii iunie vor fi pierduţi”, a adăugat ministrul. Agerpres