Procesul de retrocedare a Palatului Bánffy din Cluj-Napoca ar putea fi reluat, pentru că au fost descoperite documente care pun sub semnul întrebării legalitatea retrocedării anterioare, scrie portalul maghiar de ştiri Maszol.ro, miercuri.

În 1999, mare pare din clădirea monument istoric aflată în centrul oraşului Cluj-Napoca a fost restituită de instanţă moştenitorilor antreprenorului român Nicolae Roşca, care au recuperat trei sferturi dintre încăperile palatului în baza testamentului scris şi a declaraţiilor de donaţie ale ultimului proprietar al edificiului, Dénes Bánffy. Potrivit acestora antreprenorul sibian l-a împrumutat adesea pe Dénes Bánffy care a avut probleme financiare, iar baronul şi-a rambursat datoriile prin transmiterea dreptului de proprietate asupra câte unui apartament din palat, prin testament lăsându-şi averea tot antreprenorului român.

În luna ianuarie, după ce a pierdut mai multe procese în instanţă, Consiliului Judeţean Cluj – administratorul Muzeului de Artă din Cluj, care funcţionează în acest edificiu – a decis să solicite o evaluare a imobilului, astfel încât documentaţia ce urma să fie întocmită să servească drept bază pentru retrocedare.

Recent, istoricul Lucian Nastasă-Kovács, directorul Muzeului de Artă încă din 2014, a descoperit documente de arhivă care ar indica ilegalitatea retrocedării. Şi asta întrucât legea retrocedării din România prevede restituirea proprietăţilor care au fost naţionalizate în timpul dictaturii comuniste, însă potrivit datelor din arhivă, imobilul a ajuns în proprietatea statului român mai devreme.

România a înfiinţat Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI) după 23…

Vezi mai mult pe Cluj24.ro