Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, marţi, că nu este ofiţer, subofiţer, agent sau colaborator al fostei Securităţi sau al vreunui serviciu de informaţii.

El a afirmat, într-o conferinţă de presă, că doreşte să facă o serie de precizări din respect pentru colegii săi şi pentru adevăr, valoare care i-a „ghidat întotdeauna paşii în viaţă şi în profesie”.

Lazăr a susţinut că nu are niciun fel de emoţie pentru orice verificare s-ar realiza în arhivele CNSAS.

„În ultimele zile, câteva instituţii de presă mi-au atribuit fapte pe care nu le-am făcut, mi-au pus etichete de natură să mă decredibilizeze ca om, ca magistrat, ca român. Este prima dată în viaţă când mi se întâmplă aşa ceva şi este suprinzător şi pentru un procuror foarte experimentat cu o carieră foarte îndelungată. În acest context, fac următoarele precizări: nu sunt ofiţer, subofiţer, agent sau colaborator al fostei Securităţi sau al vreunui serviciu de informaţii. Am făcut şi eu armata (…) şi sunt rezervist al Armatei Române la arma geniu”, a spus procurorul general.

El a adăugat că, în perioada 1982 – 1989, a îndeplinit funcţia de procuror stagiar, respectiv procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia, fără a exercita vreo funcţie de conducere şi fără a instrumenta dosare care vizau fapte împotriva regimului comunist.

„Am lucrat mereu în cadrul legal, iar activitatea mea principală a constat în investigarea infracţiunilor de violenţă. Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist. Episodul la care fac referire unele instituţii de presă, respectiv calitatea de preşedinte al Comisiei de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, a fost prezentat în mod deformat şi tendenţios, cu ignorarea explicaţiilor pe care le-am dat. Din acest motiv, sunt obligat să reiau precizarea conform căreia atribuţia acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnaţi. Aceasta era, ca şi acum, atributul exclusiv al instanţei de judecată. Comisia avea doar rolul de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice: realizarea unei fracţii minime obligatorii din pedeapsă şi inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară. Important de precizat este că legea aflată în vigoare la data respectivă avea aceleaşi prevederi pentru toate categoriile de deţinuţi. Instituţia liberării condiţionate este reglementată relativ similar şi în prezent, cu menţiunea că acum verificările sunt efectuate de către judecător”, a explicat Lazăr.

Procurorul general consideră că atacurile la adresa lui din ultima vreme sunt determinate de faptul că şi-a depus candidatura pentru încă un mandat.

„Aceste atacuri nefondate la adresa mea sunt, în mod evident, determinate de depunerea candidaturii pentru un al doilea mandat de procuror general. Atacurile mi-au dat însă prilejul de a reflecta asupra parcursului post 1989 al Ministerului Public. Rememorând dosarele importante soluţionate de către instituţie de-a lungul timpului, precum şi analizele pozitive ale activităţii procurorilor din rapoartele Comisiei Europene, am ajuns la o concluzie pe care doresc să o exprim public: imediat după Revoluţie, justiţia în general şi procurorii în special au făcut paşi rapizi spre modernizare instituţională şi profesionalizare la cele mai înalte standarde impuse de o societate democratică. Practicile anterioare anului 1990 – dintre care unele discutabile, bazate pe o etică deficitară impusă de legislaţia vremii – au fost abandonate chiar din primii ani de democraţie. Acest fapt este demonstrat, în primul rând, de soluţionarea dosarelor istorice, care au contribuit la stabilirea adevărului referitor la regimul comunist şi la Revoluţia din decembrie 1989. (…) Anul acesta, marcăm 30 de ani de la prăbuşirea comunismului în România şi cred că este momentul unei delimitări explicite, categorice şi neechivoce”, a menţionat Augustin Lazăr. AGERPRES