Panourile fotovoltaice au fost responsabile în această vară pentru 12% din electricitatea produsă în Uniunea Europeană, un nivel record care a permis continentului să evite importul a 20 de miliarde de metri cubi de gaze la un preţ potenţial de 29 de miliarde de euro, arată un raport publicat joi de think-tank-ul Ember, preluat de AFP.

În intervalul mai – august, producţia de energie fotovoltaică a atins 99,4 Terawaţi oră (TWh), cu un sfert mai mult decât în aceeaşi perioadă a lui 2021, când ponderea energiei fotovoltaice în producţia de electricitate europeană a fost de 9% la o producţie de 77,7 TWh, arată organismul specializat în energie.

Potrivit raportului, 18 dintre cele 27 de state membre UE au înregistrat în vară o producţie de energie fotovoltaică record, în special Ţările de Jos (pondere de 23% din producţia de electricitate), Germania (19%) şi Spania (17%). În schimb, Franţa se situează sub media europeană, în condiţiile în care doar 7,7% din producţia de electricitate a venit în vară din partea panourilor fotovoltaice.

Producţia de energie fotovoltaică a atins un nivel record în UE: Cel mai mare avans al energiei fotovoltaice începând din 2018 a avut loc în Polonia

Cel mai mare avans al energiei fotovoltaice începând din 2018 a avut loc în Polonia, unde producţia de energie fotovoltaică a crescut de 26 de ori, urmată de Finlanda şi Ungaria (unde producţia panourilor fotovoltaice a crescut de cinci ori), susţine Ember pe baza datelor furnizate de Asociaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa (ENTSO-E).

Fără energia fotovoltaică, Uniunea Europeană ar fi fost nevoită să achiziţioneze 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în plus, au calculat analiştii, la o notă de plată de 29 de miliarde de euro, pe baza preţului de pe piaţă în perioada mai-august.

Cu toate acestea, chiar dacă extinderea instalaţiilor fotovoltaice s-a accelerat, progresele nu sunt suficiente. Conform estimărilor Ember, şi în următorii ani continentul european va avea o producţie de energie fotovoltaică cu aproximativ 50% mai mică faţă de ceea ce ar fi nevoie pentru a atinge obiectivele energetice şi climatice ale UE la orizontul anului 2030. Agerpres