Connect with us

ACTUALITATE

Record pentru România: Cea mai mare recoltă de grâu, de la aderarea la Uniunea Europeană

Publicat

Producția totală de grâu din acest an este de 11,44 milioane tone, fiind cea mai mare producție înregistrată de la data aderării României la Uniunea Europeană, înregistrând o creștere cu 5,03 milioane tone față de anul 2020 și cu 1,14 milioane tone față de anul 2019, anunță Ministerul Agriculturii.

La orz, producția totală este de cca. 1,88 milioane tone, fiind, de asemenea, cea mai mare producție înregistrată de la data aderării României la Uniunea Europeană, înregistrând o creștere cu 1,06 milioane tone față de anul 2020 și cu cca. 500 mii tone față de anul 2019.

Producția totală de rapiță este de circa 1,34 milioane tone, iar producția medie la hectar obținută în anul 2021 este cea mai mare din 2007 și până în prezent.

La porumb, producția totală este de circa 12,14 milioane tone, suprafața recoltată fiind de 84,9% din suprafața totală cultivată de 2,57 milioane ha.

Producția totală de floarea soarelui este de circa 3,04 milioane tone, suprafața recoltată fiind în procent de 99,8% din suprafața totală cultivată de 1,25 milioane ha, iar la soia boabe producția totală este de cca. 337 mii tone, suprafața recoltată fiind de 94,9% din suprafața totală cultivată de 149 mii ha.

La grâu, din suprafața programată a fi însămânțată de 2.150 milioane hectare s-au însămânțat 1.917 milioane hectare, reprezentând 89,2%, iar la secară din suprafața programată de 10 mii hectare s-au însămânțat 9 mii hectare, reprezentând 85,9%.

(sursa: Mediafax)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Țara în care copiii îl așteaptă pe Moș Nicolae cu un pahar de vin. Tradiția darurilor în țările vecine

Publicat

Seara de 5 decembrie are o semnificaţie aparte pentru toţi copiii. În fiecare an, în această seară, ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele, aşteptând ca Moş Nicolae să le aducă daruri.

Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini vechi – din vremea unui personaj legendar, care a existat cu adevărat.

Acesta era un episcop cu mare credinţă în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea – Nicolae din Myra-Lichia (undeva, pe meleagurile Turciei de astăzi), căruia îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de oamenii săraci ori necăjiţi.

Citește și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. URĂRI, SMS și felicitări frumoase pe care le poți trimite celor dragi de Moș Nicolae

Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinţilor săi, el şi-a dăruit întreaga avere celor nevoiaşi, conform volumului ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

De unde vine obiceiul cu darurile primite în ghetuțe

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este aceea a trei fete sărace – care, neavând zestre, nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi. Dar Sfântul Nicolae, aflându-le necazul, a aruncat prin fereastră, fiecăreia dintre ele – în noaptea de 5 spre 6 decembrie – câte un săculeţ de bani.

Citește și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. Idei de URĂRI și felicitări pe care le poți trimite celor care-și sărbătoresc onomastica

Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghetele fetelor. Probabil, de aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghete, scrie sursa amintită.

Şi tot din acest motiv, copiii au grijă ca ghetele ori cizmele lor să fie foarte curate în această noapte.

Obiceiuri în România

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii). Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor), precizează volumul ”Cartea de Crăciun”.

Mai există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane -, care ar trebui să înflorească de Anul Nou. În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an.

La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.

Ziua Sfântului Nicolae, o zi a darurilor și a activităților caritabile

Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit o zi a darurilor ori a activităţilor cu caracter umanitar, caritabil.

În Germania, imaginea lui Moş Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut ca un bătrân ce poartă un sac în spate şi un mănunchi de nuieluşe în mână. Copiii cuminţi primesc dulciuri din sac, iar copiii care n-au fost cuminţi primesc o nuieluşă, un cartof sau câţiva cărbuni.

Copiii din Franţa, aşteptându-l pe Moş Nicolae, lasă lângă ghetuţe un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui lasă doi-trei morcovi şi puţin zahăr, pentru că în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru. Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, iar Moş Nuieluşă le lasă celor care n-au fost cuminţi câte o nuieluşă.

În Belgia şi Luxemburg, copiii îşi aşează ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul.

Moş Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care îl percep ca pe un bătrân înveşmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici şi ţine în mână o nuia destinată micuţilor care nu au dat ascultare părinţilor.

În Italia, copiii aşează pe o farfurie, în seara de 5 decembrie, bileţele în care-şi scriu dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni. A doua zi, în locul bileţelelor, găsesc dulciurile lor preferate.

Moş Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri în Croaţia după ce, cu o seară înainte, copiii îşi lustruiesc încălţămintea şi o aşează pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri şi fructe de către generosul moş.

În Polonia, Moş Nicolae este perceput ca fiind îmbrăcat în haine episcopale, coborând din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindând întreaga ţară mergând pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb. După ce intră într-o casă, Moş Nicolae ascultă rugăminţile copiilor, îi ceartă – dacă n-au fost cuminţi -, sau îi laudă – dacă au fost buni. Celor buni le dăruieşte icoane, mere roşii, portocale şi ”pierniki” (prăjiturele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii).

În Slovacia, Moş Nicolae (Svaty Mikulas) soseşte într-o trăsură trasă de un cal. În ajun, copiii îşi aşează încălţămintea lustruită pe pervazul ferestrei sau în pragul uşii, sperând să o găsească dimineaţa încărcată cu daruri. În unele şcoli are loc sărbătoarea „Mikul Mail”, în cadrul căreia copiii îşi dăruiesc unul altuia mici cadouri.

În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sântul Nicolae, copiii îşi aşează încălţămintea afară, în faţa uşii, aşteptând să o găsească a doua zi plină cu fructe, bomboane, monede şi mici jucării. Cel care îl însoţeşte pe Moş Nicolae, numit Parkel, pune în încălţămintea copiilor obraznici cărbuni şi cenuşă.

Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Miklós), copiii din Ungaria îşi lustruiesc pantofii sau ghetele şi le aşează pe pervaz pentru a fi umplute de darnicul Moş. Dimineaţa, copiii găsesc în încălţăminte bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată şi mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele sau linguri de lemn. Agerpres

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

În ultimul mesaj video în calitate de cancelar, Angela Merkel le cere germanilor să se vaccineze împotriva coronavirusului

Publicat

Angela Merkel le-a adresat sâmbătă germanilor ultimul mesaj video săptămânal în calitate de cancelar, cerându-le solidaritate în lupta împotriva coronavirusului şi făcând un nou apel la vaccinare, transmite dpa.

„Suntem la mijlocul acestui al patrulea val al pandemiei întro situaţie foarte gravă, care în unele părţi din ţara noastră nu poate fi numită altfel decât dramatică”, a spus ea, adăugând un avertisment: „Luaţi foarte în serios acest virus perfid”.

Merkel s-a referit la „unităţi de terapie intensivă supraaglomerate”, la pacienţi grav bolnavi pentru care a fost necesar transportul aerian în alte părţi din Germania şi la numărul „groaznic de mare” de oameni care şi-au pierdut viaţa din cauza coronavirusului. „Fiecare dintre ei lasă în urmă familii sau prieteni înmărmuriţi, neajutoraţi”, ceea ce este „cu atât mai amar cu cât s-ar putea evita – cu vaccinuri eficiente şi sigure, avem cheia”.

Ajunsă aproape de sfârşitul ultimului mandat de cancelar, Merkel le-a mulţumit celor care „sunt rezonabili şi înţelegători în aceste vremuri grele” şi respectă regulile atât pentru propria protecţie, cât din grijă pentru ceilalţi. „Aceştia formează uriaşa majoritate în ţara noastră. Ei dau dovadă zilnic de spiritul civic care este atât de minunat în ţara noastră şi fără de care niciun cancelar sau guvern nu poate realiza nimic”.

Săptămânile grele care urmează pot fi depăşite printr-un efort comun. „Îmi doresc sincer să reuşim împreună”, a mai transmis ea.

Angela Merkel va fi înlocuită săptămâna viitoare de social-democratul Olaf Scholz, susţinut pentru funcţia de cancelar de o coaliţie tripartită formată cu Verzii şi Partidul Liber Democrat (FDP). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Pedepse DURE pentru cei care îngroapă, ard sau incendiază deșeuri. Persoanele riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani

Publicat

incendiu 1

Persoanele care îngroapă, ard sau incendiează deșeuri ar putea primi amenzi sau chiar pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, potrivit unui proiect de lege depus la Senat.

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere, scrie ziarul Alba24.ro.

Potrivit inițiatorului, senatorul USR Popescu Ion-Dragoş, prin proiect se propune transformarea în infracţiune a acţiunii de îngropare, ardere sau incendiere a deşeurilor.

„La nivelul României, peste 29.000 de oameni mor prematur, anual, din cauze asociate poluării, iar costurile sociale sunt cele mai mari din Uniunea Europeană: peste 1.800 euro/cap de locuitor/an la nivelul României şi 3.002 euro/cap de locuitor/an la nivelul Municipiului Bucureşti, acesta fiind cel mai mare cost calculat la nivelul Uniunii.

Garda Naţională de Mediu a sesizat şi comunicat în numeroase situaţii despre aceste arderi, documentând fenomenul, dar nu are pârghii legale suficiente pentru stoparea lor”, se precizează în expunerea de motive.

Astfel, se propune completarea articolului 98, alineatul (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, care va avea următorul cuprins: 

Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:

a) poluarea prin evacuarea, în atmosferă sau pe sol, a unor deşeuri ori substanţe periculoase;

b) producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea umană;

c) continuarea activităţii după suspendarea acordului de mediu sau a autorizaţiei, respectiv a autorizaţiei integrate de mediu;

d) importul şi exportul unor substanţe şi preparate periculoase interzise sau restricţionate;

e) omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major de către persoane ce au în atribuţii această obligaţie;

f) producerea, livrarea sau utilizarea îngrăşămintelor chimice, precum şi a oricăror produse de protecţie a plantelor neautorizate, pentru culturi destinate comercializării;

g) nerespectarea interdicţiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecţie a plantelor sau îngrăşăminte chimice.

h) producţia, importul, exportul, introducerea pe piaţă sau folosirea de substanţe care diminuează stratul de ozon, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu.

i) îngroparea, arderea sau incendierea deşeuriior, cu excepţia efectuării acestor operaţiuni de către operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru activitatea de valorificare şi eliminare a deşeurilor.

sursa: senat.ro

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Muzeul Băncii Naționale a României se redeschide vizitatorilor cu două noi expoziții temporare

Publicat

bnr
Arhivă foto

Muzeul Băncii Naționale a României se redeschide pentru public începând cu data de 6 decembrie 2021.

Vizitatorii vor descoperi noile amenajări din cadrul expoziției permanente, inclusiv un lingou de aur din rezerva BNR, prezentat după un concept modern, utilizat în cadrul tuturor muzeelor băncilor centrale.

Două noi expoziții temporare sunt deschise pentru vizitare până la sfârșitul lunii mai 2022: 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I (1921-2017) și Ecaterina Teodoroiu – Eroina Primului Război Mondial.

Realizată ca o incursiune imaginară în viața monarhului, de la copilărie la senectute, expoziția 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I (1921-2017) prezintă uniformele de mareșal care i-au aparținut suveranului, costume populare, artefacte militare, monede, medalii, documente, bancnote etc.

Prilejuită de lansarea în circulație, începând cu 1 decembrie 2021, a bancnotei de 20 lei , expoziția dedicată Ecaterinei Teodoroiu reunește o parte din obiectele personale ale eroinei (uniforma militară și pe cea de cercetaș, casca, ochelarii, alte efecte militare), precum și alte exponate printre care tabloul pe care Camil Ressu i l-a dedicat în anul 1917, rochia de soră de caritate a Reginei Maria, fotografii de epocă etc.

Expozițiile temporare sunt realizate în colaborare cu Casa Regală a României, Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, Muzeul Național de Istorie a României și colecția Daniel Obreja.

Tururile sunt ghidate și gratuite și se realizează în baza unei programări prealabile, realizate cu minimum două zile lucrătoare înainte de data vizitei, prin completarea formularului de înregistrare.

Conform reglementărilor în vigoare, pentru a avea acces în incinta BNR vizitatorii au obligația de a prezenta certificatul verde.

(sursa: Mediafax)

 

Citește mai departe