Modelele de subiecte cu cerințe tip grilă pe care Ministerul Educației vrea să le introducă anul acesta la Bacalaureat “sunt făcute în așa fel făcute încât să crească în mod artificial procentul celor promovați”. “Au mărit ponderea Subiectului 1, care oricum era cel mai ușor, de la 3 la 4 puncte în economia tezei, deci cu un punct din oficiu înseamnă deja nota 5. Nivelul de dificultate aferent problemelor de la nivelul 1 este absolut jenant”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul Bogdan Enescu.

Citește și: BACALAUREAT 2019: MODELE de SUBIECTE cu teste-grilă PUBLICATE de Ministerul Educaţiei

“Dacă fac comparație cu nivelul din 2003 când a fost prima dată grilă, e jale. Atunci erau într-adevăr probleme ca lumea, nu era deloc simplu să dai răspunsuri. Deși și atunci notele au fost foarte mari, pentru că se întâmplă ca într-o clasă de examen să fie un copil foarte bun și asta e suficient”, a explicat profesorul.

Acesta a adăugată că după părerea sa, subiectele sunt făcute în așa fel făcute încât să crească în mod artificial procentul celor promovați. Mărind ponderea Subiectului 1, care oricum era cel mai ușor, de la 3 la 4 puncte în economia tezei, deci cu un punct din oficiu înseamnă deja nota 5. ”Nivelul de dificultate aferent problemelor de la nivelul 1 este absolut jenant, adică practic îi întreabă cât face 1+2+4 pot să zic. Și evident că fiind grilă este absolut imposibil să asiguri corectitudinea probei, cu toate camerele, cu toți supraveghetorii, este absolut imposibil să eviți ca informația să circule” a adăugat profesorul.

Nici la limba română, profesorii nu sunt mulțumiți de cum arată testele. Luminița Corneanu este unul dintre ei. ”Așa arată un test grilă la literatură. Nu este o glumă, este cum vor da copiii dvs. bacul la vară (40% din subiecte).

Am studiat, predat, scris & scris despre literatură toată viața mea. Am dat zeci de examene la literatură dintre care unul, unul singur, a fost grilă, la titularizarea din 2003.

Depun așadar mărturie în cunoștință de cauză că nu există tâmpenie mai mare în evaluarea la literatură decât testul grilă.

Examenele la literatură vizează cu totul altceva decât cunoștințele, iar a-ți imagina că verifici capacitatea unui om de a înțelege literatura și de a se exprima punându-l să faca niște bife înseamnă să negi calitatea formatoare a literaturii, care e de altfel și motivul principal pentru care ea se studiază în toți anii de școală.

O la fel de mare prostie este, de altfel, să verifici cu bife toate disciplinele umaniste, căci psihologia, istoria, sociologia, filozofia sunt mult mai mult despre nuanțe decât despre alb și negru.

Mă întreb ce legătură este între testul-grilă (a.k.a. "cu itemi obiectivi) și competențele pe baza cărora este structurat curriculumul national la literatura română. Din punctul meu de vedere, zero” a scris aceasta pe contul ei de facebook.

Sursă: Edupedu.ro