Connect with us

EVENIMENT

Prognoza meteo: Cum va fi vremea în prima lună de toamnă

Publicat



Prima lună de toamnă păstrează multe dintre caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind călduroasă, cel puţin în primele două decade, iar precipitaţiile vor fi mai reduse cantitativ faţă de cele înregistrate în lunile de vară, conform prognozei pe luna septembrie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, august, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a Soarelui şi nopţile mai lungi şi mai răcoroase. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei, a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european, spun specialiştii ANM.

“Din datele înregistrate în perioada 1961-2019 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 grade Celsius doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat, în Delta Dunării şi sud-vestul Banatului. În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul şi sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 grade Celsius. Valori mai moderate, între 12 şi 16 grade Celsius, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, Moldovei şi Subcarpaţilor”, arată prognoza ANM.

În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8 şi 12 grade Celsius, iar în zonele montane mai înalte (peste 1500 de metri) aceste valori coboară până la 4 – 8 grade Celsius, în timp ce Vf. Omu chiar sub 3 grade Celsius.

Potrivit meteorologilor, temperatura maximă absolută lunară din România, înregistrată la staţiile meteorologice, este de 43,5 grade Celsius, la Strehaia, în data 8 septembrie 1946. Maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 grade Celsius, înregistrată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în septembrie 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6 grade Celsius, iar la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută a lunii septembrie este de 37 de grade, înregistrată în data de 1 septembrie 1952.

“De-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă. În anul 2015 a fost înregistrată temperatura maximă absolută la 65 de staţii meteorologice, majoritatea valorilor depăşind 33 de grade Celsius, cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 şi 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 staţii meteo, în zilele de 7,8 şi 9 septembrie, majoritatea depăşind 35 de grade Celsius. Şi în anii 1986 şi 1987 s-au înregistrat maxime absolute la 22, respective 33 de staţii meteorologice”, se arată în analiza meteo realizată de ANM pentru luna septembrie.

Pe de altă parte, temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate staţiile meteorologice sub zero grade Celsius. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni, pe ţară este -15 grade, înregistrată la Vf. Omu, în data de 28 septembrie 1935.

La Bucureşti, temperatura minima absolută este de -3,1 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 30 septembrie 1977. În aceeaşi zi s-a consemnat şi minima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, respectiv -2,4 grade. La staţia meteorologică Bcureşti-Filaret, minima absolută este de -1,6 grade şi a fost înregistrată în 28 septembrie 1906.

Cele mai multe minime absolute au fost înregistrate în anul 1977, în zilele de 29 şi 30 septembrie, la 109 staţii meteorologice. Şi anul 1970 a fost caracterizat de o lună septembrie foarte rece, înregistrându-se minime absolute la 44 staţii meteorologice, in zilele de 29 si 30 septembrie, spun meteorologii.

Din punct de vedere al precipitaţiilor din septembrie, acestea sunt mai reduse cantitativ, în medie, faţă de cele din lunile de vară, instabilitatea fiind însă mai accentuată. Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2019, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că medii lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 mm pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest şi parţial în vestul Transilvaniei, dar şi în depresiunile intramontane. “Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării şi nord-vestul Transilvaniei. Valori între 50 şi 75 mm se înregistrează în Subcarpaţi, în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Dealurile Vestice, Maramureş şi Bucovina, dar şi în centrul Moldovei, peste 75 mm se înregistrează în zona montană, iar acestea pot depăşi 100 mm în zonele montane din în vestul Munţilor Meridionali, dar şi la altitudini de peste 2000 de metri”, se menţionează în raportul ANM.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 mm la Piatra Neamţ, în anul 1912. La Bucureşti, cantitatea totală lunară, maximă absolută, este 316,5 mm şi a fost înregistrată în septembrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În acelaşi an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi (287,1 mm) şi Bucureşti-Băneasa (269,6 mm). 1978, 2001, 2005 sunt exemple de ani în care luna septembrie a fost caracterizată de precipitaţii abundente înregistrându-se valori maxime absolute ale cantităţi lunare de precipitaţii.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice, este 161,4 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005. Tot în aceeaşi zi s-au înregistrat valorile maxime absolute ale cantităţii de precipitaţii căzute în 24 de ore, în septembrie, şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, 152,3 mm, respectiv Bucureşti-Băneasa, 126,4 mm. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

Prezența la urne la alegerile locale: Până la ora 21:00 au votat 46,02% dintre alegători

Publicat

vot

Prezenţa la vot pe ţară la alegerile locale a fost, duminică, până la ora 21,00, de 46,02% – 8.420.737 de alegători prezentându-se la urne, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, şi-au exercitat dreptul de a alege 3.912.345 de cetăţeni şi în rural 4.508.388.

Potrivit BEC, în Bucureşti au votat 36,93%, adică 671.741 alegători.

În Sectorul 1 au votat 42,85% din totalul alegătorilor înscrişi în liste, în Sectorul 2 – 37,95%, în Sectorul 3 – 30,78%, în Sectorul 4 – 37,92%, în Sectorul 5 – 38,35% şi în Sectorul 6 – 38,54%.

Cea mai mare prezenţă la vot se înregistrează în judeţele Giurgiu – 59,43%, Olt – 58,48% şi Teleorman – 58,12%, iar cea mai redusă în Bucureşti – 36,93%, Iaşi – 37,28%, Vaslui – 37,40%.

Prezenţa la urne la nivelul judeţelor ţării a fost:

* Alba – 50,12%

* Arad – 45,08%

* Argeş – 49,84%

* Bacău – 41,56%

* Bihor – 52,23%

* Bistriţa-Năsăud – 51,80%

* Botoşani – 44,65%

* Braşov – 42%

* Brăila – 41,50%

* Buzău – 52,78%

* Caraş-Severin – 48,57%

* Călăraşi – 55,05%

* Cluj – 42,90%

* Constanţa – 46,28%

* Covasna – 40,66%

* Dâmboviţa – 53,34%

* Dolj – 50,25%

* Galaţi – 40,22%

* Giurgiu – 59,43%

* Gorj – 54%

* Harghita – 42,29%

* Hunedoara – 45,80%

* Ialomiţa – 50,44%

* Iaşi – 37,28%

* Ilfov – 52,54%

* Maramureş – 46,13%

* Mehedinţi – 55,40%

* Mureş – 49,39%

* Neamţ – 43,21%

* Olt – 58,48%

* Prahova – 48,04%

* Satu Mare – 45,02%

* Sălaj – 52,67%

* Sibiu – 42,57%

* Suceava – 45,08%

* Teleorman – 58,12%

* Timiş – 43,20%

* Tulcea – 48,12%

* Vaslui – 37,40%

* Vâlcea – 52,61%

* Vrancea – 50,13%.

În 2016, prezenţa la urne până la ora 21,00 a fost de 48,4%. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Patru din cele șase primării din București, câștigate de candidații susținuți de PNL și Alianţa USR PLUS. Exit-poll CURS-Avangarde

Publicat

urna

Patru din cele şase primării din Bucureşti au fost câştigate, duminică, de candidaţii susţinuţi de PNL şi Alianţa USR PLUS, respectiv sectoarele 1, 2, 5 şi 6, iar la celelalte două sectoare – 3 şi 4 – şi-au păstrat mandatele primarii în funcţie, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS – Avangarde.

În Sectorul 5, doi candidaţi au obţinut acelaşi scor.

La Sectorul 1, Clotilde Armand, candidatul PNL – USR PLUS a obţinut 47% din opţiunile bucureştenilor, în timp ce Daniel Tudorache, candidatul PSD, a luat 37,7%, urmat de Ioana Constantin (PMP) cu 7,5%, Adina Magdalena Alberts (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – 1,8% şi Amalia Nenovici (ALDE) şi Daniel Bucura (independent) cu câte 1,5%.

La Sectorul 2, Radu Mihaiu, candidatul PNL – USR PLUS, a obţinut 42% din opţiunile bucureştenilor, în timp ce Dan Cristian Popescu, candidatul PSD, a obţinut 31%, urmat de Neculai Onţanu (Alianţa ADER PPU-SL) cu 12,9%.

La Sectorul 3, Robert Negoiţă (Alianţa Pro Bucureşti 2020) a obţinut 39% din preferinţele bucureştenilor, urmat de Adrian Moraru (candidatul PNL – USR PLUS) cu 34%, Aurelian Bădulescu (PSD) cu 14,1% şi Mihail Neamţu (PMP) cu 8,1%.

La Sectorul 4, Daniel Băluţă, candidatul PSD, a obţinut 55% din opţiunile bucureştenilor, în timp ce Simona Elena Spătaru, candidatul susţinut de PNL şi USR PLUS a avut 37%.

La Sectorul 5, Cristian Băcanu, candidatul PNL – USR PLUS, a obţinut 27,3% din preferinţele electoratului, la egalitate cu Cristian Popescu Piedone (Partidul Puterii Umaniste), în timp ce Daniel Florea, candidatul PSD, a avut 24,3%, iar Marian Vanghelie (Partidul Democrat Social Independent) – 14,2%, Cătălin Iliescu (PMP) – 4%, Ion Voicu (ALDE) – 1,3%.

La Sectorul 6, Ciprian Ciucu, candidatul susţinut de PNL – USR PLUS, a fost votat de 48,2% dintre alegători, în timp ce Gabriel Mutu, candidatul PSD, a obţinut 35,2%, urmat de Ştefan Florescu (PMP) cu 7,4%. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Doi bărbaţi dintr-o localitate din Alba, reţinuţi după ce au ameninţat cu moartea un primar

Publicat

politie

Doi bărbaţi din Roşia Montană au fost reţinuţi de poliţişti după ce primarul comunei a reclamat faptul că a fost ameninţat cu moartea de aceştia prin intermediul unui videoclip postat pe o reţea de socializare, în care au folosit şi un pistol.

Poliţiştii din Abrud au fost sesizaţi, prin plângere, de către un primar din zonă cu privire la faptul că a fost ameninţat cu moartea de doi cetăţeni, prin intermediul unui videoclip postat pe o reţea de socializare, în care aceştia au folosit şi un pistol.

S-a înregistrat dosar penal, pentru comiterea faptei de ameninţare, iar in urma activităţilor desfăşurate au fost identificaţi cei doi autori, precum şi pistolul air soft folosit în filmarea postată pe reţeaua de socializare, au transmis, duminică seara, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba.

Cei doi bărbaţi, de 40, respectiv 22 de ani, au fost reţinuţi pentru 24 de ore, urmând ca luni să fie prezentaţi Parchetului cu propuneri legale. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Germania a înregistrat 1.411 cazuri noi de COVID-19 în 24 de ore, cu aproape 1.000 mai puține decât cu o zi înainte

Publicat

Germania a înregistrat în ultimele 24 de ore 1.411 noi contagieri cu coronavirus – departe de cele 2.507 de cazuri contabilizate sâmbătă – atribuite, în parte, faptului că nu toate statele federale comunică datele la sfârşit de săptămână, relatează duminică AFP.

Potrivit cifrelor Institutului Robert Koch (RKI) actualizate sâmbătă la miezul nopţii, numărul total al contagierilor declarate de la sfârşitul lunii ianuarie a ajuns la 284.140 de cazuri şi la 9.457 de decese, dintre care cinci survenite în ultimele 24 de ore.

Aproximativ 250.800 de persoane au fost declarate vindecate.

Vârful contagierilor s-a înregistrat între sfârşitul lunii martie şi începutul lui aprilie, cu peste 6.000 de noi infecţii raportate zilnic.

Cifrele au continuat apoi să scadă, iar de la sfârşitul lunii iulie au început din nou să crească, astfel că în luna august au depăşit pentru prima dată 2.000 noi contagieri zilnice.

Sâmbătă s-a înregistrat un nou record, care nu a mai avusese loc din aprilie, cu 2.507 noi contagieri în 24 de ore.

Săptămâna trecută, ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, s-a arătat îngrijorat de creşterea numărului de cazuri la nivel naţional, dar şi de situaţia din ţările vecine, subliniind că în Spania situaţia “nu se află sub control”.

El a precizat că majoritatea contagierilor sunt acum locale – faţă de procentul semnificativ al cazurilor importate în perioada de vacanţă – şi a avertizat că, deşi majoritatea celor afectaţi sunt tineri care prezintă puţine simptome, în scurt timp boala ar putea trece la persoanele în vârstă şi la alte grupuri de risc. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate