EVENIMENT
Prognoza meteo în luna aprilie: Temperaturi pozitive în cea mai mare parte a ţării. Precipitaţiile vor creşte în intensitate
Fenomenele specifice iernii vor fi mai rar resimţite în luna aprilie, iar cele extreme de vară vor avea o frecvenţă foarte redusă, însă precipitaţiile vor creşte în intensitate şi vor fi însoţite uneori de descărcări electrice, conform caracterizării climatice a lunii aprilie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
De asemenea, temperatura medie multianuală a lunii aprilie are valori pozitive în cea mai mare parte a ţării.
"Luna aprilie este o lună reprezentativă de primăvară, mai stabilă decât luna precedentă, martie. Fenomenele specifice iernii sunt rar resimţite, iar fenomenele extreme de vară au o frecvenţă foarte redusă. Sub influenţa dominantă a circulaţiei aerului dinspre vest şi sud-vest şi ca o consecinţă a schimbărilor în distribuţia centrilor barici de pe continentul european, temperatura
medie lunară a aerului înregistrează un salt evident faţă de lunile anterioare", susţin meteorologii.
Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2020, la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, se constată că temperatura medie multianuală a lunii aprilie are valori pozitive pe cea mai mare parte din suprafaţa ţării. Cele mai ridicate valori medii
de temperatură, peste 12 grade Celsius, se înregistrează în sudul şi sud-vestul ţării.
În Câmpia Română, Câmpia de Vest, în zonele joase de luncă din Transilvania (Culoarul Mureşului) şi din Moldova, dar şi în mare parte din Dobrogea, temperatura medie este cuprinsă între 10 şi 12 grade Celsius. În zonele de podiş din Moldova şi Transilvania, precum şi în dealurile subcarpatice, valorile medii de temperatură se încadrează între 8 şi 10 grade. De la poalele munţilor şi până la altitudini de 1000 de metri, temperatura medie este cuprinsă între 2 şi 6 grade Celsius. La altitudini mai mari de 1.000 de metri, valorile medii de temperatură scad constant, dar menţinându-se pozitive până la aproximativ 1.500 de metri. În masivele înalte din Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Orientali acestea scad sub zero grade, ajungând la -2 grade Celsius pe piscurile cele mai înalte.
Potrivit analizei ANM, temperatura maximă absolută a lunii aprilie în România este 35,5 grade Celsius, înregistrată la Bechet,
în 10 aprilie 1985. În aceeaşi zi, maxima la Bucureşti a fost de 31,6 grade, înregistrată la Bucureşti Filaret. În luna aprilie 1985, mai ales în jumătatea de sud a României, temperaturile maxime absolute au depăşit 30 grade Celsius la peste 20 de staţii meteorologice.
Temperatura maximă absolută a lunii aprilie, la Bucureşti, este de 34,4 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în 26 aprilie 1934. La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în 6 aprilie 1998 şi are valoarea de 32,2 grade, iar la Bucureşti Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 17 aprilie 1956 şi este 31,6 grade Celsius.
Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna aprilie, peste 25 de grade Celsius, au fost: 2013, 2012, 2007, 1998, 1989, 1985, 1950, 1934, etc.
Pe de altă parte, temperatura minimă absolută a lunii aprilie în România este -26 grade Celsius şi a fost înregistrată în
zilele de 1, 3, 4, 8 şi 15 aprilie 1940, la staţia meteorologică Vf. Omu. Temperaturi minime foarte scăzute, în luna aprilie, s-au mai înregistrat în anii: 2003, 1997, 1963, 1957,1954, 1940, 1929. Anul 2003 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 52, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, cu precădere în perioada 7 - 9 aprilie, valorile fiind sub -18 grade Celsius în zona montană (-18,4 grade la Vf. Ţarcu, -16,4 grade la Bâlea-Lac, -16,2 grade la Vlădeasa 1800) şi sub -12 grade Celsius în zonele mai joase (-11,1 grade la Sibiu, -11 grade la Roşia Montană, -9,6 grade la Sânnicolau Mare).
În ceea ce priveşte Capitala, minima absolută a lunii aprilie este -9,5 grade Celsius, înregistrată în data de 6 aprilie 1929,
la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută a fost înregistrată în 2 aprilie 1923 şi are valoarea de -5,5 grade, iar la Bucureşti-Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 4 aprilie 2004 şi este -3,8 grade Celsius.
Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna aprilie se remarcă prin creşterea intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice.
Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din aprilie au valori sub 40 mm în Bărăgan şi Dobrogea, acestea coborând sub 30 mm în Delta Dunării. Precipitaţiile cresc semnificativ, din sud-estul ţării către nord-vestul acesteia, dar şi odată cu creşterea altitudinii. Astfel, în cea mai mare parte a Câmpiei Române, Câmpiei de Vest, Podişului Moldovei şi cel al Transilvaniei, valorile medii multianuale ale cantităţii de precipitaţii ajung la 50 mm. Arealul munţilor şi cel subcarpatic este caracterizat de valori ce pot ajunge la 75 mm. În masivele muntoase înalte, mediile lunare multianuale depăşesc 75 mm.
Potrivit ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din aprilie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 280 mm, la Vf. Omu, în anul 1932.
La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din aprilie este de 160,4 mm, înregistrată la Bucureşti-Băneasa, în anul 1997. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, aceasta fiind 159,7 mm, respectiv 159,2 mm.
De asemenea, au mai fost câţiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna aprilie, multe dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor: 2014, 2005, 1997, 1984, 1977.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 110,4 mm, înregistrată la Păltiniş, în 24 aprilie 1933. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii cazută în 24 de ore este de
60 mm, înregistrată în 18 aprilie 1988, la Bucureşti-Afumaţi. AGERPRES
EVENIMENT
Condamnare într-un accident mortal de muncă la Aiud: Tub de oxigen, transformat în proiectil după ce a fost tăiat cu autogenul
La cinci ani distanță de la momentul în care un muncitor a murit într-un accident de muncă, magistrații Judecătoriei Aiud au dat o decizie în primă instanță.
Este vorba despre un accident mortal de muncă, produs în sediul unei firme din Aiud. Un muncitor atunci în vârstă de 64 de ani a decedat după ce a fost lovit direct de un tub de oxigen.
În data de 16 ianuarie 2026, cel care a tăiat tubul de oxigen cu autogenul și a provocat accidentul mortal de muncă a fost...
Citește mai mult pe Alba24.ro
EVENIMENT
FOTO. Accident pe strada Horea, între două mașini. Traficul, paralizat o oră, tramvaiele au fost total blocate
Un accident rutier petrecut în această dimineață pe strada Horea din municipiul Cluj-Napoca a dat peste cap traficul rutier și transportul public, blocând circulația tramvaielor, troleibuzelor și autobuzelor timp de aproape o oră.
Trei persoane au ajuns la spital după coliziunea dintre două mașini
Accident pe strada Horea. Trei persoane au fost duse la spital
Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca...
Citește mai mult pe Cluj24.ro
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a convocat pentru luni Comandamentul Energetic Național, având în vedere avertizările de ger ale meteorologilor.
Comandamentul se va reuni luni de la ora 14.00 la sediul Dispecerului Energetic Național, a anunțat Ministerul Energiei.
Convocarea are loc în contextul avertizărilor de ger emise de meteorologi, potrivit...
Citește mai mult pe Alba24.ro
EVENIMENT
Garanție de 200.000 de euro: Firmele de recrutare din România trebuie să garanteze cu bani pentru muncitorii din Asia și Africa
Garanție de 200.000 de euro: Firmele de recrutare din România trebuie să garanteze cu 200.000 de euro pentru muncitorii din Asia și Africa.
Proiectul de ordonanță privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străinilor, dar și autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România a fost dezbătut la Guvern.
La discuțiile dintre autorități și mediul privat/societatea civilă au fost prezente mai multe patronate, inclusiv...
Citește mai mult pe Alba24.ro
