Connect with us

EVENIMENT

Prognoza meteo în luna aprilie: Temperaturi pozitive în cea mai mare parte a ţării. Precipitaţiile vor creşte în intensitate

Publicat

Fenomenele specifice iernii vor fi mai rar resimţite în luna aprilie, iar cele extreme de vară vor avea o frecvenţă foarte redusă, însă precipitaţiile vor creşte în intensitate şi vor fi însoţite uneori de descărcări electrice, conform caracterizării climatice a lunii aprilie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

De asemenea, temperatura medie multianuală a lunii aprilie are valori pozitive în cea mai mare parte a ţării.

„Luna aprilie este o lună reprezentativă de primăvară, mai stabilă decât luna precedentă, martie. Fenomenele specifice iernii sunt rar resimţite, iar fenomenele extreme de vară au o frecvenţă foarte redusă. Sub influenţa dominantă a circulaţiei aerului dinspre vest şi sud-vest şi ca o consecinţă a schimbărilor în distribuţia centrilor barici de pe continentul european, temperatura
medie lunară a aerului înregistrează un salt evident faţă de lunile anterioare”, susţin meteorologii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2020, la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, se constată că temperatura medie multianuală a lunii aprilie are valori pozitive pe cea mai mare parte din suprafaţa ţării. Cele mai ridicate valori medii
de temperatură, peste 12 grade Celsius, se înregistrează în sudul şi sud-vestul ţării.

În Câmpia Română, Câmpia de Vest, în zonele joase de luncă din Transilvania (Culoarul Mureşului) şi din Moldova, dar şi în mare parte din Dobrogea, temperatura medie este cuprinsă între 10 şi 12 grade Celsius. În zonele de podiş din Moldova şi Transilvania, precum şi în dealurile subcarpatice, valorile medii de temperatură se încadrează între 8 şi 10 grade. De la poalele munţilor şi până la altitudini de 1000 de metri, temperatura medie este cuprinsă între 2 şi 6 grade Celsius. La altitudini mai mari de 1.000 de metri, valorile medii de temperatură scad constant, dar menţinându-se pozitive până la aproximativ 1.500 de metri. În masivele înalte din Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Orientali acestea scad sub zero grade, ajungând la -2 grade Celsius pe piscurile cele mai înalte.

Potrivit analizei ANM, temperatura maximă absolută a lunii aprilie în România este 35,5 grade Celsius, înregistrată la Bechet,
în 10 aprilie 1985. În aceeaşi zi, maxima la Bucureşti a fost de 31,6 grade, înregistrată la Bucureşti Filaret. În luna aprilie 1985, mai ales în jumătatea de sud a României, temperaturile maxime absolute au depăşit 30 grade Celsius la peste 20 de staţii meteorologice.

Temperatura maximă absolută a lunii aprilie, la Bucureşti, este de 34,4 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în 26 aprilie 1934. La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în 6 aprilie 1998 şi are valoarea de 32,2 grade, iar la Bucureşti Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 17 aprilie 1956 şi este 31,6 grade Celsius.

Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna aprilie, peste 25 de grade Celsius, au fost: 2013, 2012, 2007, 1998, 1989, 1985, 1950, 1934, etc.

Pe de altă parte, temperatura minimă absolută a lunii aprilie în România este -26 grade Celsius şi a fost înregistrată în
zilele de 1, 3, 4, 8 şi 15 aprilie 1940, la staţia meteorologică Vf. Omu. Temperaturi minime foarte scăzute, în luna aprilie, s-au mai înregistrat în anii: 2003, 1997, 1963, 1957,1954, 1940, 1929. Anul 2003 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 52, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, cu precădere în perioada 7 – 9 aprilie, valorile fiind sub -18 grade Celsius în zona montană (-18,4 grade la Vf. Ţarcu, -16,4 grade la Bâlea-Lac, -16,2 grade la Vlădeasa 1800) şi sub -12 grade Celsius în zonele mai joase (-11,1 grade la Sibiu, -11 grade la Roşia Montană, -9,6 grade la Sânnicolau Mare).

În ceea ce priveşte Capitala, minima absolută a lunii aprilie este -9,5 grade Celsius, înregistrată în data de 6 aprilie 1929,
la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută a fost înregistrată în 2 aprilie 1923 şi are valoarea de -5,5 grade, iar la Bucureşti-Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 4 aprilie 2004 şi este -3,8 grade Celsius.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna aprilie se remarcă prin creşterea intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din aprilie au valori sub 40 mm în Bărăgan şi Dobrogea, acestea coborând sub 30 mm în Delta Dunării. Precipitaţiile cresc semnificativ, din sud-estul ţării către nord-vestul acesteia, dar şi odată cu creşterea altitudinii. Astfel, în cea mai mare parte a Câmpiei Române, Câmpiei de Vest, Podişului Moldovei şi cel al Transilvaniei, valorile medii multianuale ale cantităţii de precipitaţii ajung la 50 mm. Arealul munţilor şi cel subcarpatic este caracterizat de valori ce pot ajunge la 75 mm. În masivele muntoase înalte, mediile lunare multianuale depăşesc 75 mm.

Potrivit ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din aprilie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 280 mm, la Vf. Omu, în anul 1932.

La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din aprilie este de 160,4 mm, înregistrată la Bucureşti-Băneasa, în anul 1997. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, aceasta fiind 159,7 mm, respectiv 159,2 mm.

De asemenea, au mai fost câţiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna aprilie, multe dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor: 2014, 2005, 1997, 1984, 1977.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 110,4 mm, înregistrată la Păltiniş, în 24 aprilie 1933. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii cazută în 24 de ore este de
60 mm, înregistrată în 18 aprilie 1988, la Bucureşti-Afumaţi. AGERPRES

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


EVENIMENT

Comisia Europeană cere din nou admiterea Croaţiei, României şi Bulgariei în Spațiul Schengen

Publicat

comisia europeana

Comisia Europeană şi-a reiterat marţi recomandarea ca trei state membre ale UE – Croaţia, Bulgaria şi România – să fie admise în Spaţiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022, publicat marţi pe site-ul Executivului UE.

Este prima dată când Comisia prezintă un astfel de raport, în urma Strategiei privind spaţiul Schengen adoptată anul trecut.

Documentul reiterează ”importanţa finalizării spaţiului Schengen şi invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croaţiei, precum şi României şi Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spaţiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile. Acelaşi lucru este valabil în cazul Ciprului odată ce această ţară finalizează cu succes procesul de evaluare Schengen”.

Raportul privind starea spaţiului Schengen va constitui baza pentru discuţiile dintre deputaţii Parlamentului European şi miniştrii afacerilor interne care vor avea loc cu ocazia Forumului Schengen din 2 iunie şi a viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

Comisia Europeană cere din nou admiterea Croaţiei, României şi Bulgariei în Spațiul Schengen: Ce stabilește raportul

Raportul stabileşte o listă de acţiuni prioritare pentru perioada 2022-2023 care urmează să fie abordate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, cum ar fi punerea în aplicare a noii arhitecturi informatice şi a noului cadru de interoperabilitate pentru gestionarea frontierelor; valorificarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră; asigurarea efectuării de verificări sistematice la frontierele externe în cazul tuturor călătorilor; asigurarea faptului că Frontex îşi atinge întregul potenţial al mandatului său; eliminarea tuturor controalelor efectuate pe o perioadă îndelungată la frontierele interne şi adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne este o realizare istorică a integrării europene. De la crearea sa, în 1985, spaţiul Schengen a adus o schimbare în viaţa de zi cu zi a milioane de oameni. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen şi lucrează în altul. Oamenii şi-au organizat viaţa în funcţie de libertăţile oferite de spaţiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul. Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Procuratura Anticorupție din Republica Moldova, detalii despre reținerea fostului președinte Igor Dodon

Publicat

igor dodon sursa facebook

Procuratura Anticorupție a făcut publice marți mai multe detalii despre perchezițiile efectuate în dosarul fostului președinte Igor Dodon. Procurorii au anunțat că în urma descinderilor au fost reținute două persoane, printre care și fostul președinte, potrivit Moldpres.

Procurorul-șef interimar al Procuraturii Anticorupție, Elena Cazacov, a spus, în cadrul unui briefing, că de dimineață oamenii legii au făcut percheziții în 10 imobile și trei automobile, unde au depistat sume impunătoare de bani în lei și valută străină, contracte și recipise, dar și mai multe bunuri de lux care au fost ridicate pentru verificări.

Potrivit sursei citate, unul din cei doi reținuți a fost depistat chiar în timp ce încerca să înghită un document.

Procuratura Anticorupție din Republica Moldova, detalii despre reținerea fostului președinte Igor Dodon: Ce susțin procurorii

De asemenea, procurorii susțin că mai multe bunuri dobândite ilegal au fost ascunse, iar în una dintre locații într-un plic cu simbolul unui partid politic, au fost depistați 17 mii de euro, 1000 de dolari, dar și 600 mii de lei.

Printre probele ridicate de oamenii legii se numără și mai multe foi turistice achiziționate în valută rusească.

Perchezițiile au fost efectuate în cadrul dosarului penal pornit pe numele lui Igor Dodon, în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art.324 (coruperea pasivă) art.181/2 (acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală), art.337 (trădare de patrie) și art.330/2 (îmbogățire ilicită).

(sursa: Mediafax)

sursa foto: Facebook / Igor Dodon 

Citește mai departe

EVENIMENT

Secţia pentru judecători a CSM îl critică pe ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode. Ce a declarat ministrul

Publicat

Secţia pentru judecători a CSM a transmis, marţi, că afirmaţia ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, în sensul că deciziile definitive ale instanţelor de judecată subminează munca poliţiştilor este „inacceptabilă” şi „reprezintă o imixtiune nepermisă în actul de justiţie”.

„Secţia pentru judecători îşi exprimă îngrijorarea şi dezacordul profund faţă de poziţia publică exprimată de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, în sensul că deciziile definitive ale instanţelor de judecată subminează munca poliţiştilor. Critica hotărârilor judecătoreşti de o asemenea manieră din partea unui înalt oficial al statului român este, fără îndoială, inacceptabilă şi nesocoteşte principiul separaţiei puterilor în stat”, se arată într-un comunicat al Secţiei transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, poziţia publică menţionată exprimă o lipsă de încredere nejustificată în ceea ce priveşte modul în care puterea judecătorească îşi exercită competenţele prevăzute de Constituţie şi de lege şi „reprezintă o imixtiune nepermisă în actul de justiţie, prin ignorarea completă a împrejurării că soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti au la bază probatoriul administrat în cauză şi sunt rezultatul procesului deliberativ, inerent actului de judecată, care nu poate fi decât atributul exclusiv al judecătorului”.

În egală măsură, spun judecătorii din CSM, o astfel de poziţie ignoră şi cadrul normativ în vigoare referitor la atribuţiile organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare, ale căror acte sunt, în conformitate cu legea, supuse controlului judecătoresc.

„În acest context, abordările de natura celei în discuţie nu pot fi acceptate, cu atât mai mult cu cât acestea emană de la ministrul Afacerilor Interne, care are îndatorirea de a veghea la respectarea legii, inclusiv din perspectiva exercitării atribuţiilor care revin organelor de poliţie”, se menţionează în comunicat.

Secţia pentru judecători, reiterând apelul la echilibru în declaraţiile publice, subliniază că nu va abdica de la susţinerea necondiţionată a independenţei justiţiei, ca valoare fundamentală a statului de drept. Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Botoşani: Peste 1,3 milioane de lei, decontaţi de stat pentru cazarea şi hrana refugiaţilor din Ucraina

Publicat

bani lei

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani a făcut plăţi de peste 1,3 milioane de lei către persoanele fizice şi cele juridice care au cerut decontarea hranei şi cazării oferite, în lunile martie şi aprilie, refugiaţilor din Ucraina, potrivit unor date transmise, marţi, de ISU.

Situaţia centralizată de ISU arată că, din suma totală de 1.338.953 lei, 795.960 lei au reprezentat plăţi către persoane fizice, în timp ce 642.993 lei au însemnat deconturile persoanelor juridice.

„Pentru martie şi aprilie, 85 de persoane fizice care au găzduit 404 cetăţeni ucraineni au încasat 661.380 lei, dintre care 484.100 lei pentru cazare pentru lunile martie şi aprilie şi 177.280 pentru hrană în aprilie”, precizează ISU.

Potrivit OUG nr. 15/2022, statul acordă 20 de lei pe zi pentru hrană şi 50 de lei pe zi pentru cazare, în cazul fiecărei persoane din Ucraina care a fugit din calea războiului.

Cererile se depun în primele trei zile lucrătoare ale fiecărei luni, pentru luna precedentă. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate