EVENIMENT
Prognoza meteo în luna aprilie: Temperaturi pozitive în cea mai mare parte a ţării. Precipitaţiile vor creşte în intensitate
Fenomenele specifice iernii vor fi mai rar resimţite în luna aprilie, iar cele extreme de vară vor avea o frecvenţă foarte redusă, însă precipitaţiile vor creşte în intensitate şi vor fi însoţite uneori de descărcări electrice, conform caracterizării climatice a lunii aprilie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
De asemenea, temperatura medie multianuală a lunii aprilie are valori pozitive în cea mai mare parte a ţării.
„Luna aprilie este o lună reprezentativă de primăvară, mai stabilă decât luna precedentă, martie. Fenomenele specifice iernii sunt rar resimţite, iar fenomenele extreme de vară au o frecvenţă foarte redusă. Sub influenţa dominantă a circulaţiei aerului dinspre vest şi sud-vest şi ca o consecinţă a schimbărilor în distribuţia centrilor barici de pe continentul european, temperatura
medie lunară a aerului înregistrează un salt evident faţă de lunile anterioare”, susţin meteorologii.
Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2020, la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, se constată că temperatura medie multianuală a lunii aprilie are valori pozitive pe cea mai mare parte din suprafaţa ţării. Cele mai ridicate valori medii
de temperatură, peste 12 grade Celsius, se înregistrează în sudul şi sud-vestul ţării.
În Câmpia Română, Câmpia de Vest, în zonele joase de luncă din Transilvania (Culoarul Mureşului) şi din Moldova, dar şi în mare parte din Dobrogea, temperatura medie este cuprinsă între 10 şi 12 grade Celsius. În zonele de podiş din Moldova şi Transilvania, precum şi în dealurile subcarpatice, valorile medii de temperatură se încadrează între 8 şi 10 grade. De la poalele munţilor şi până la altitudini de 1000 de metri, temperatura medie este cuprinsă între 2 şi 6 grade Celsius. La altitudini mai mari de 1.000 de metri, valorile medii de temperatură scad constant, dar menţinându-se pozitive până la aproximativ 1.500 de metri. În masivele înalte din Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Orientali acestea scad sub zero grade, ajungând la -2 grade Celsius pe piscurile cele mai înalte.
Potrivit analizei ANM, temperatura maximă absolută a lunii aprilie în România este 35,5 grade Celsius, înregistrată la Bechet,
în 10 aprilie 1985. În aceeaşi zi, maxima la Bucureşti a fost de 31,6 grade, înregistrată la Bucureşti Filaret. În luna aprilie 1985, mai ales în jumătatea de sud a României, temperaturile maxime absolute au depăşit 30 grade Celsius la peste 20 de staţii meteorologice.
Temperatura maximă absolută a lunii aprilie, la Bucureşti, este de 34,4 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în 26 aprilie 1934. La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în 6 aprilie 1998 şi are valoarea de 32,2 grade, iar la Bucureşti Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 17 aprilie 1956 şi este 31,6 grade Celsius.
Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna aprilie, peste 25 de grade Celsius, au fost: 2013, 2012, 2007, 1998, 1989, 1985, 1950, 1934, etc.
Pe de altă parte, temperatura minimă absolută a lunii aprilie în România este -26 grade Celsius şi a fost înregistrată în
zilele de 1, 3, 4, 8 şi 15 aprilie 1940, la staţia meteorologică Vf. Omu. Temperaturi minime foarte scăzute, în luna aprilie, s-au mai înregistrat în anii: 2003, 1997, 1963, 1957,1954, 1940, 1929. Anul 2003 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 52, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, cu precădere în perioada 7 – 9 aprilie, valorile fiind sub -18 grade Celsius în zona montană (-18,4 grade la Vf. Ţarcu, -16,4 grade la Bâlea-Lac, -16,2 grade la Vlădeasa 1800) şi sub -12 grade Celsius în zonele mai joase (-11,1 grade la Sibiu, -11 grade la Roşia Montană, -9,6 grade la Sânnicolau Mare).
În ceea ce priveşte Capitala, minima absolută a lunii aprilie este -9,5 grade Celsius, înregistrată în data de 6 aprilie 1929,
la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută a fost înregistrată în 2 aprilie 1923 şi are valoarea de -5,5 grade, iar la Bucureşti-Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 4 aprilie 2004 şi este -3,8 grade Celsius.
Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna aprilie se remarcă prin creşterea intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice.
Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din aprilie au valori sub 40 mm în Bărăgan şi Dobrogea, acestea coborând sub 30 mm în Delta Dunării. Precipitaţiile cresc semnificativ, din sud-estul ţării către nord-vestul acesteia, dar şi odată cu creşterea altitudinii. Astfel, în cea mai mare parte a Câmpiei Române, Câmpiei de Vest, Podişului Moldovei şi cel al Transilvaniei, valorile medii multianuale ale cantităţii de precipitaţii ajung la 50 mm. Arealul munţilor şi cel subcarpatic este caracterizat de valori ce pot ajunge la 75 mm. În masivele muntoase înalte, mediile lunare multianuale depăşesc 75 mm.
Potrivit ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din aprilie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 280 mm, la Vf. Omu, în anul 1932.
La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din aprilie este de 160,4 mm, înregistrată la Bucureşti-Băneasa, în anul 1997. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, aceasta fiind 159,7 mm, respectiv 159,2 mm.
De asemenea, au mai fost câţiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna aprilie, multe dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor: 2014, 2005, 1997, 1984, 1977.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 110,4 mm, înregistrată la Păltiniş, în 24 aprilie 1933. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii cazută în 24 de ore este de
60 mm, înregistrată în 18 aprilie 1988, la Bucureşti-Afumaţi. AGERPRES
EVENIMENT
14 sportivi de la Destiny Cheer Florești, selectați să reprezinte România la Campionatul European de Cheerleading din Slovenia
Un număr de 14 sportivi din echipa Destiny Cheer din comuna clujeană Florești au fost selectați să reprezinte România la Campionatul European de Cheerleading din Slovenia care va avea loc anul viitor în luna iunie.
”Cheerleadingul este un sport nou în România, ce a prins rădăcini puternice în ultimii ani. Acesta se caracterizează prin executarea de elemente acrobatice ce presupun ridicări de piramide sau lansări în aer de peste 3 metri…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Amenajarea unor hidrocentrale de mică putere, în Munții Apuseni. Proiect de peste 32 de milioane de euro
Amenajarea unor hidrocentrale de mică putere, în Munții Apuseni. Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Alba a anunțat, pe 20 noiembrie, depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Centrale hidroelectrice de mică putere – Valea Mare, comuna Bistra, județul Alba”.
Titularul proiectului este firma Casito Transimpex SRL, iar valoarea investiției este estimată la peste 161,5 milioane de lei, cu…
Citește mai mult pe Alba24.ro
Pompierii din cadrul Detașamentelor Dej, respectiv 1 Cluj-Napoca, intervin în aceste momente pentru a stinge un incendiu care a distrus o casă situată în localitatea Pălatca.
Incendiul s-a manifestat generalizat atât la acoperișul casei, cât și la interior, pe o suprafață de aproximativ 75 de metri pătrați.
Casă distrusă într-un incendiu la Pălatca. Un bărbat de 70 de ani a suferit arsuri
Până la sosirea forțelor ISU Cluj, un bărbat care încerca…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Proiectul Autostrada A7, Lot 1 Dumbrava-Mizil: Perseverența și eficiența, două noțiuni de bază ale constructorului RETTER
Finalizare montaj tabliere
Construit într-un ritm intens, alert și susținut, Lotul 1 al Autostrăzii A7 Dumbrava-Mizil cu o lungime de 21 km se apropie în câteva zile de final.
Astăzi, 23 noiembrie, s-a atins o etapă extrem de importantă pentru constructorul RETTER: montajul tuturor tablierelor din cadrul proiectului a fost finalizat cu succes, milestone atins printr-o coordonare eficientă a tuturor resurselor și implicarea exemplară a echipei.
Ultima grindă de pe A7 Lot 1!
Progres și detalii tehnice
Lotul include un total de 15 de poduri și pasaje, din care se evidențiază două structuri de o complexitate tehnică ridicată, un pasaj superior în lungime de 550 m peste DJ101F și CF804, respectiv un pod peste A3 cu o lungime de 370 m.
Cele 15 structuri cumulează un număr total de 501 grinzi, dintre care:
- 478 grinzi de beton, prefabricate, precomprimate, cu diverse lungimi, simplu rezemate continuizate cu placa monolit;
- 23 grinzi metalice, parte din structuri mixte oțel-beton, cu lungimi de până la 145 de metri, pentru care s-a utilizat un total de peste 5000 tone de oțel.
Acest progres marchează o realizare remarcabilă în contextul unui proiect complex, cu un buget de peste 1,5 miliarde lei, care a necesitat o sincronizare atentă a resurselor și a echipelor de lucru.
Eficiența și colaborarea au asigurat un progres constant al proiectului iar, în mare parte, succesul este datorat:
- Suplimentării resurselor pe toate planurile, incluzând echipamente de montaj performante printre care macarale de tonaj ridicat de 650 to sau macarale cu care s-a efectuat montajul in tandem pentru un plus de eficienta, precum și personal calificat.
- Muncii în echipă, care a asigurat un flux de lucru continuu, reducând timpii de așteptare și optimizând procesele, cu o coordonare impecabila de catre sefii de echipa.
- Perseverenței, fiecare provocare tehnică fiind abordată rapid și eficient.
Structurile realizate, precum podurile peste Cricovul Sărat (grinzi metalice) și cel peste DN1D (grinzi metalice) dar, mai ales, structura 3, pun în evidență utilizarea tehnologiilor moderne de construcție.
Structura metalică a celui mai mare pod de pe pe lotul 1, podul care trece atât peste drumul județean 101 F, cât și peste calea ferată, având o lungime impresionantă de 550 de metri și o lățime totală de 42,4 metri, a reprezentat o lucrare amplă și dificilă, fiind o reală provocare din punct de vedere tehnic pentru constructorul RETTER.
Este vorba despre un pasaj cu 14 deschideri compus din 8 grinzi metalice tip VTR® (ger. VerbundTrägerRost – rețea de grinzi compusă), fiecare grinda avand o lungime de 140 de metri liniari, la care se adauga alte 20 de grinzi din beton precomprimat pe deschiderile laterale. Sistemul modular VTR®, al cărui concept a fost dezvoltat la München de partenerii RETTER – SSF Germania si SSF RO, reprezintă o inovatie tehnica fiind aplicată cu succes de RETTER Projectmanagement în cadrul proiectelor de infrastructură mare de pe Autostrazile din Romania (ex. Autostrazile Sebes-Turda Lot 2, A7 Lot 1)
În concluzie, finalizarea montajului tuturor tablierelor demonstrează dedicarea echipei RETTER și dorința de a livra un proiect de înaltă calitate, esențial pentru infrastructura României. Lotul 1 al Autostrăzii A7 reprezintă un model de eficiență și implicare, punând bazele conectivității rapide și sigure între Ploiești și Buzău. Următoarele etape se concentrează pe finisaje și verificări, asigurând respectarea termenelor și standardelor de calitate.