Connect with us

EVENIMENT

Prognoza meteo în octombrie. Vreme însorită și puține ploi. Se așteaptă temperaturi de 38 de grade Celsius

Publicat

Vremea se va menţine însorită zile în şir în luna octombrie, deşi temperaturile medii lunare vor fi mai mici cu 5 – 7 grade Celsius decât în septembrie, iar nopţile vor deveni tot mai reci, se arată în caracterizarea climatică a lunii octombrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Uneori, din cauza pătrunderii unor mase de aer tropical pe teritoriul ţării noastre, se mai pot înregistra temperaturi maxime „estivale” ce depăşesc 35 – 38 de grade Celsius chiar şi în luna octombrie, susţin meteorologii.

Deși nopțile devin tot mai reci, vremea se menține însorită

„Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, când zile în şir vremea se menţine însorită, deşi nopţile devin tot mai reci. În majoritatea zonelor ţării apare fenomenul de brumă.

Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului. Din cauza modificării distribuţiei centrilor barici pe continent, dar şi reducerii duratei de strălucire a soarelui, temperaturile medii lunare din această lună sunt, în general, cu 5 – 7 grade Celsius mai mici decât cele din luna septembrie”, precizează specialiştii ANM.

Tempteratura medie a lunii, între 10 și 12 grade Celsius

Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie şi deal din Oltenia, Muntenia, Banat, Crişana, Dobrogea şi pe areale mai restrânse din Moldova.

Pe litoral, în Delta Dunării şi, izolat, în sud-vestul ţării, mediile depăşesc 12 grade Celsius. Valori între 8 şi 10 grade Celsius sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor.

În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 4 şi 8 grade Celsius. În zona montană înaltă (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 2 – 4 grade Celsius, iar la Vf. Omu chiar sub zero grade Celsius.

Record de temperatură de 39 de grade

Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade Celsius şi s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (judeţul Ialomiţa).

Potrivit ANM, maxima absolută a lunii octombrie la Bucureşti este de 35,5 grade, înregistrată pe 2 octombrie 1952, la staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi s-a înregistrat şi temperatura maximă absolută a staţiei meteorologice Bucureşti-Băneasa, 35,2 grade Celsius.

„Este de menţionat că în luna octombrie 1952, temperatura maximă absolută a fost depăşită la 52 de staţii meteorologice, în 2 octombrie, majoritatea valorilor fiind mai mari de 30 de grade Celsius”, spun meteorologii.

Alte exemple de ani în care în luna octombrie a fost depăşită temperatura maximă absolută la un număr mare de staţii, sunt: 2012 (la 51 staţii meteo, majoritatea fiind înregistrate în ziua de 1 octombrie), 1993 (la 32 de staţii meteo, în perioada 13 – 17 octombrie), 1991 (la 33 de staţii meteo, în ziua de 1 octombrie).

Top ani cu cele mai calde luni octombrie

În topul anilor cu cele mai calde luni octombrie la nivelul României se regăsesc 1984, 1966, 2001, 2012, 2018, 2019 şi 2020.

Tot în această lună, invaziile de aer arctic produc adesea răciri bruşte şi intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar şi sub -15 grade Celsius. Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade Celsius şi a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988.

La Bucureşti, minima absolută este de -10,7 grade Celsius, înregistrată în 31 octombrie 1920, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţiile meteo Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti – Băneasa, temperatura minimă absolută este -7,2 grade Celsius (27, 29 octombrie 1988), respectiv -8 grade Celsius (30 octombrie 1997). În anul 1988, în zilele de 27 şi 28 octombrie, la 69 staţii meteorologice s-au înregistrat temperaturi minime mai mici decât minimele absolute ale staţiilor, iar în anul 1997, la 75 de staţii meteorologice, minima lunii octombrie a fost mai mică decât minima absolută, aceste valori înregistrându-se în perioada 27 – 30 octombrie.

Ani cu luni octombrie foarte reci au fost: 1970, 1971, 1972, 1979, 1988, 1997, 2003 şi 2010, spun specialiştii ANM.

Potrivit meteorologilor, luna octombrie este una dintre lunile caracterizate de cele mai mici valori ale cantităţii totale lunare de precipitaţii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2019, la staţiile meteorologice din reţea, cantităţile lunare de precipitaţii, medii multianuale, din această lună, sunt cuprinse între 30 şi 50 mm în cea mai mare parte a ţării. Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice mai ales Deltei Dunării şi unor areale restrânse din Dobrogea. Între 50 şi 75 mm se înregistrează în Carpaţii Meridionali, Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Carpaţii Occidentali şi nordul Carpaţilor Orientali. Valori ale mediilor lunare multianuale de precipitaţii ce depăşesc 75 mm se regăsesc, în special, la staţiile meteorologice situate la altitudini mai mari de 1800 de metri.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din octombrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 318,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1992.

În Capitală, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 143,3 mm, înregistrată la staţia Bucureşti – Filaret, în anul 1972 . La staţiile meteorologice Bucureşti – Băneasa şi Bucureşti – Afumaţi, cantităţile lunare maxime absolute de precipitaţii din octombrie s-au înregistrat în anul 1972 şi sunt de 131,8 mm, respectiv 130,4 mm.

Exemple de ani în care au fost înregistrate maxime absolute de precipitaţii la un număr mare de staţii sunt: 1972 (42 staţii meteorologice) şi 2016 (30 staţii meteorologice). Ani cu luni octombrie foarte ploioase au fost: 1972, 1974, 2003, 2007, 2016, iar cu luni octombrie foarte secetoase au fost: 1965, 1969, 1985, 1995, 2000.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 128,2 mm, la Cernavodă, în data de 4 octombrie 1945. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 76,6 mm, înregistrată în 2 octombrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa. La staţiile meteorologice Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Filaret, maximele absolute ale cantităţii de precipitaţii căzută în 24 de ore, în octombrie, s-au înregistrat în data de 1 octombrie 2013, fiind 71,2 mm, respectiv 64,6 mm.

Potrivit estimărilor meteorologice emise pentru intervalul 4 octombrie – 1 noiembrie 2021 de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), valorile termice vor fi apropiate de normalul perioadei, uşor mai coborâte în zonele estice, iar cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi, în general, apropiate de cele normale, cu un uşor deficit în sud-vestul ţării sau excedent în jumătatea nord-vestică a ţării.

Astfel, în săptămâna 4 – 11 octombrie, valorile termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această perioadă, în toate regiunile, posibil uşor mai coborâte în extremitatea de est a ţării, iar regimul pluviometric va fi excedentar în jumătatea nord-vestică a ţării, dar mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice. În rest va fi în general apropiat de regimul normal pentru acest interval.

În perioada 11 – 18 octombrie 2021, estimările arată o temperatură medie a aerului la valori uşor mai coborâte decât cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României şi cantităţi de precipitaţii, în general, apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

În săptămâna 18 – 25 octombrie 2021, temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, iar regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă, dar cu posibilitatea unui uşor deficit local în sud-vestul ţării.

În ultima săptămână de prognoză, 25 octombrie – 1 noiembrie 2021, mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile României, arată ANM. AGERPRES

Sursa foto: Pixobay


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


EVENIMENT

FOTO: Coliziune puternică între un autoturism și o autoutilitară, pe DN 73, în județul Argeș

Publicat

arges 2

Un accident rutier a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe DN 73, în localitatea Micești, județul Argeș. O autoutilitară și un autoturism s-au ciocnit. În urma impactului din fericire nicio persoană nu a fost rănită.

Potrivit ISU Argeș, pompierii de la Detașamentul Mioveni au intervenit la un accident rutier produs pe DN 73, în localitatea Micești. În urma incidentului a rezultat avarierea unui autoturism și o autoutilitară.

aarges

Pompierii au asigurat zona împotriva izbucnirii unui posibil incendiu, iar paramedicii SMURD au preluat șoferul cu vârsta 62 de ani din autoturism.

Acesta prezenta zgârieturi la nivelul feței, iar ulterior acordării primului ajutor nu a avut nevoie de transport la spital.

Citește mai departe

EVENIMENT

Cardinalul Lucian Mureşan: Biserica îi îndeamnă pe fiii săi la vaccinare şi la respectarea măsurilor necesare

Publicat

safe image

Cardinalul Lucian Mureşan, arhiepiscopul major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, transmite un mesaj de încurajare a credincioşilor de a se vaccina împotriva COVID-19 şi de a respecta cu stricteţe măsurile necesare pentru ameliorarea situaţiei pandemice şi pentru a preveni agravarea acesteia.

„Misiunea dificilă de a pune capăt acestei pandemii îi revine autorităţilor Statului, pe care Biserica le susţine prin rugăciune şi prin îndemnarea fiilor Săi la vaccinare şi la respectarea cu stricteţe a tuturor măsurilor necesare, pentru a se ameliora situaţia actuală şi a preveni agravarea acesteia”, arată cardinalul Lucian Mureşan, într-o circulară trimisă bisericilor greco-catolice din România, potrivit unui comunicat remis sâmbătă de Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla.

Potrivit sursei citate, cardinalul Lucian Mureşan îşi exprimă compasiunea pentru cei aflaţi în suferinţă şi face referire şi la un mesaj similar al Papei Francisc.

„Preafericitul Lucian Cardinal Mureşan a transmis Bisericii Greco-Catolice o Scrisoare circulară ‘referitoare la prezenta situaţie sanitară’. În situaţia critică şi criza sanitară prin care trece ţara noastră, Preafericitul Lucian Cardinal Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, exprimă compasiunea Bisericii pentru cei aflaţi în suferinţă şi transmite tuturor un mesaj de încurajare şi de speranţă. Printr-o Scrisoare circulară adresată Ierarhilor Eparhiilor Bisericii Greco-Catolice din România, preoţilor, călugărilor, călugăriţelor şi credincioşilor, Întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma reia cuvintele Sfântul Părinte Francisc, prin care Suveranul Pontif numeşte vaccinarea şi contribuţia la vaccinarea populaţiei în majoritatea ei, ‘un act de iubire. Iubire faţă de noi înşine, iubire faţă de rude şi prieteni, iubire faţă de toate popoarele’ „, se arată în comunicatul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.

În scrisoarea cardinalului Lucian Mureşan, ataşată comunicatului Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, acesta face şi un apel la rugăciune.

„Clipele de mare suferinţă prin care trecem ne îndeamnă să ne dedicăm şi mai mult rugăciunii. În ziua de duminică, 24 octombrie, se vor face în toate bisericile noastre rugăciuni pentru ca Bunul Dumnezeu să oprească încercarea şi să se îndure de noi. Maicii Preacurate îi încredinţăm soarta lumii şi a omenirii, rugând-o să ne fie mijlocitoare la Fiul său şi Mântuitorul nostru pentru ca să reverse peste noi şi lume harurile sale. Recomandăm tuturor să-i aibă prezenţi în rugăciunea zilnică pe cei suferinzi, dar şi pe cei care, prin misiunea lor, îşi expun sănătatea cu devotament şi compasiune faţă de semeni”, se mai arată în scrisoarea circulară a cardinalului Lucian Mureşan, conform comunicatului amintit. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Trafic ilegal de medicamente împotriva COVID-19

Publicat

42 de site-uri au fost blocate în Italia, după ce au făcut publicitate sau au vândut ilegal diferite tipuri de medicamente, inclusiv împotriva COVID-19.

Pe lângă o serie de medicamente care pot fi vândute pe bază de reţetă doar în farmacii, carabinierii au identificat şi oferta spre vânzare de medicamente care conţin ingrediente active supuse unor restricţii speciale de utilizare. Mai exact, conţin indicaţii specifice de utilizare clinică sau experimentală pentru tratarea COVID-19.

Pe 35 din cele 42 de site-uri s-a vândut ivermectina, un pesticid folosit în domeniul veterinar şi pentru care EMA, în martie 2021, a recomandat să nu se folosească pentru prevenirea sau tratarea COVID-19 în afara studiilor clinice.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru antibioticul azitromicina şi colchicina antiinflamatoare, utilizate pentru ameliorarea durerii din crizele acute de gută, pentru care Aifa, în aprilie 2020, a autorizat un studiu pentru unicul studiu clinic în tratamentul COVID-19.

Printre produsele prezentate pe site-urile ascunse, pe lângă medicamentele care conţin substanţe dopante precum clenbuterolul, furosemidul, testosteronul şi somatropina, se numără şi produsele pe bază de indometacin, un antiinflamator utilizat în tratamentul bolilor degenerative ale articulaţiilor. MEDIAFAX

Citește mai departe

EVENIMENT

Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, a fost înmormântat

Publicat

episcopul devei gurie

Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, a fost înmormântat sâmbătă în Catedrala Episcopală din Deva, după ce înaltul prelat bisericesc, grav bolnav de COVID-19, a suferit un stop cardio-respirator.

La slujba de înhumare au luat parte mitropoliţii Moldovei, Ardealului şi Banatului, peste 300 de preoţi din ţară şi mai bine de o mie de credincioşi, care au urmărit serviciul religios din catedrală sau pe ecranele montate în faţa Catedralei Episcopale.

„Bine ar fi dacă, la sfârşitul vieţii, fiecare dintre noi ar putea spune: ‘Doamne, acum m-am odihnit, m-ai luat la Tine şi Te slăvesc pentru tot ce mi-ai dat şi mi-ai făcut în viaţa aceasta!’ Dumnezeu să-l odihnească, împreună cu ierarhii mari ai bisericii noastre, în Ceruri. După cum vedeţi, este înveşmântat în veşminte de ierarh. Nu pleacă altfel, din lumea aceasta! Şi-a păstrat, până în ultima clipă arhieria cu care a fost încununat şi cu ea pleacă, ca arhiereu al lui Hristos, în Cer. Dumnezeu să-i trimită îngeri să-l călăuzească, iar la apusul Soarelui să ajungă la Poarta Cerului şi când va bate toaca în Cer, de vecernie, să intre în prima lui slujbă în Împărăţia lui Dumnezeu”, a spus, în cuvântul său, unul dintre înalţii prelaţi prezenţi la slujba de înhumare.

Părintele episcop Gurie a fost înmormântat în Catedrala Episcopală din Deva, la mormântul său venind, sâmbătă, zeci de credincioşi pentru a se reculege.

Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a hotărât ca sâmbătă să fie declarată zi de doliu în judeţ, în memoria Episcopului Devei şi Hunedoarei, Gurie, în semn de respect faţă de contribuţia pe care acesta a avut-o la revigorarea vieţii creştine din judeţ.

„Declararea zilei de 23 octombrie ca zi de doliu în judeţul Hunedoara este un semn de adâncă recunoştinţă şi preţuire pentru întreaga contribuţie adusă de înaltul prelat bisericesc, Cetăţean de Onoare al Judeţului Hunedoara din anul 2010, la revigorarea vieţii creştine din judeţul nostru, pentru munca sa neobosită în folosul Bisericii şi al oamenilor. Dezvoltarea vieţii clericale, crearea reţelei de aşezăminte de protecţie socială pentru sărmani şi copiii orfani, susţinerea vieţii culturale din judeţul Hunedoara şi promovarea elitelor reprezintă doar a parte misiunii Sale aici, pe aceste locuri”, a informat CJ Hunedoara.

Preasfinţia Sa Părintele Gurie a condus Episcopia Devei şi Hunedoarei timp de 12 ani, fiind primul episcop al judeţului Hunedoara după anul 1990.

Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, grav bolnav de COVID-19, a murit joi, la Deva, în urma unui stop cardio-respirator, înaltul prelat bisericesc având plămânii afectaţi în proporţie de 85% din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2.

Decesul a survenit în timpul procedurilor de transfer al bolnavului la un elicopter care ar fi urmat să-l transporte la spitalul judeţean din Târgu Mureş.

Părintele episcop Gurie a fost internat vineri, 8 octombrie, la spitalul judeţean din Deva, fiind transferat ulterior la secţia ATI. Starea sa de sănătate s-a agravat în cursul acestei săptămâni, motiv pentru care a fost intubat în urmă cu câteva zile.

La ultima evaluare la tomograf s-a concluzionat că plămânii bolnavului au fost afectaţi în proporţie de 85%, a precizat directorul medical al SJU Deva, dr. Lucian Miron.

Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, ar fi urmat să împlinească 53 de ani în luna decembrie a acestui an. AGERPRES

Citește mai departe