Conform unui studiu recent, 70% dintre români vizitează cel puțin o dată pe săptămână un centru comercial, în timp ce media de timp petrecută acolo este de aproximativ două ore.

7 din 10 români merg la mall de câteva ori pe săptămână, potrivit celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru Brand Management. Dintre aceştia, 3 sunt femei şi 4 bărbaţi.

73% dintre bărbaţi sunt prezenţi la mall de câteva ori pe săptămână, 23% merg între o dată şi trei ori pe lună, iar 4% mai rar de o dată la trei luni. Femeile, în schimb, vizitează des centrele comerciale în proporţie de 67%, fac 1-3 vizite pe lună în proporţie de 29% şi doar 4% au declarat că se duc la mall mai rar de o dată pe sezon.

Timpul mediu pe care îl petrec românii într-o vizită la mall este de puţin peste 2 ore (130 minute), Generaţia Z (14-25 ani) fiind cea care se remarcă în acest caz, cu peste 150 de minute petrecute într-o singură sesiune de shopping.

La polul opus se află Generaţia X (43-58 de ani), cu doar 116 ore.

Cel mai des românii se duc în centrele comerciale pentru cumpărături (55%), în topul preferinţelor urmând socializarea la o cafea (29%), masa în zona de food court (29%), o vizită la hypermarket (18%), mersul la cinematograf (4%) şi plata utilităţilor & sport (2%).

Studiu: 7 din 10 români merg la mall cel puţin o dată pe săptămână. Ce cumpără persoanele care merg la shopping

Cei care merg la shopping cumpără mai degrabă haine de damă (18%) sau pentru bărbaţi (12%) şi cosmetice sau parfumuri (10%).

„În prezent, mall-urile joacă un rol important în stilul de viaţă al consumatorilor, succesul acestora pe piaţa românească fiind de necontestat. Avem din ce în ce mai multe astfel de centre comerciale în oraşe, iar aglomeraţia din acestea reflectă foarte clar plăcerea românilor de a face cumparaturi, dorinţa de a socializa şi de a se distra.

Vizitatorii mall-urilor se remarcă prin diversitatea lor de gen, vârsta, venit şi nivel de educaţie întrucât aceste destinaţii oferă un mediu atractiv şi adaptat unei game largi de nevoi individuale, atât de ordin emoţional cât şi raţional”, a declarat Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research

Femeile sunt cele care merg la mall pentru a face cumpărături (61%), în timp ce bărbaţii, deşi cheltuie mai mult per sesiune, îşi planifică vizitele şi în scop utilitar şi numai în proporţie de 48% pentru cumpărături.

Suma cheltuită în medie de către români la o vizită în mall este de aproape 300 de lei.

Studiu: 7 din 10 români merg la mall cel puţin o dată pe săptămână. Eşantionul a cuprins 826 de respondenţi

Cei mai cheltuitori sunt cei din segmentul de vârstă 36-45 de ani (Millenials), cu aproape 370 lei, urmaţi îndeaproape de Generaţia X, care cumpără în valoare de circa 330 lei într-o vizită la mall. Cel mai puţin cheltuie într-o sesiune de cumpărături Generaţia Z – numai 200 lei.

Interesant de observat este şi tendinţa consumatorilor care, deşi achiziţionează mai ales din magazine online, merg totuşi în shop-urile de tip showroom aflate în mall-uri pentru a testa produsele înainte de a le cumpăra efectiv.

Dintre aceştia, se remarcă mai ales Generaţia Z (46%).

Eşantionul a cuprins 826 de respondenţi aflaţi în categoria de vârstă 14-60 de ani, cu educaţie preponderent medie şi superioară şi venituri variate, aflaţi în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa şi Iaşi.

Sursa: MediaFax

Prețul gazelor a suferit o prăbușire dramatică, înregistrând o scădere semnificativă. După ce a atins nivelul de peste 340 de euro pe megawatt/oră imediat după izbucnirea războiului și amenințarea cu o iarnă geroasă în Europa, prețul a coborât acum la 25 de euro pe megawatt/oră. În plus, țările europene se confruntă cu depozitele de gaze pline la capacitate maximă.

Preţul gazelor naturale a scăzut puternic pe bursă, ajungând la nivelul din 2021, dinaintea începerii războiului din Ucraina.

După izbucnirea războiului din Ucraina şi apariţia sancţiunilor la adresa Rusiei, preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat cu întreruperea livrărilor de gaze, susţinând că Europa va îngheţa de frig, anunță ZF.

Europa, în frunte cu Germania, a găsit alte resurse, în ciuda ameninţărilor şi întreruperilor de livrări de gaze din partea Rusiei.

Acum, după un an şi trei luni de la începerea războiului, preţul gazului a ajuns la 25 mwh, faţă de 340 mwh, cât a fost în perioada de vârf.

(sursa: Mediafax)

Conform unui sondaj recent, aproximativ 63% dintre cetățenii români au cunoștințe detaliate despre vecinii lor sau se vizitează ocazional. De asemenea, peste 80% dintre respondenți ar fi dispuși să ofere ajutor vecinilor în situații de urgență.

Potrivit unui sondaj realizat de Storia.ro cu ocazia Zilei Europene a Vecinilor, marcată anual în ultima zi de vineri din luna mai, 55% dintre români cunosc informaţii detaliate despre vecinii lor, inclusiv numele acestora, iar 8% se vizitează ocazional, în timp ce 32% îşi cunosc vecinii doar din vedere sau deloc (6%).

Conform chestionarului, atunci când îşi doresc să comunice, 75% discută faţă în faţă, 27% preferă să vorbească la telefon, iar 12% au grup comun pe reţelele sociale.

În topul acţiunilor care creează o percepţie bună despre vecini se află menţinerea curăţeniei spaţiilor comune (68%), salutarea vecinilor (64%), atitudinea liniştită (57%), participarea la activităţile comune (54%), dar şi ajutorul oferit vecinilor (49%).

Întrebaţi pentru ce ar cere ajutor vecinilor, 69% au menţionat situaţiile în care locuinţa lor ar fi în pericol imediat din cauza unui incendiu sau a unei inundaţii, 59% ar cere ajutor dacă ar fi ei înşişi în pericol din cauza unei urgenţe medicale, iar 39% ar apela la vecini pentru a le prelua coletele de la curier atunci când nu sunt acasă.

Sondaj: Peste 80% dintre români ar fi dispuşi să-şi ajute vecinii în cazul unor urgenţe. 62% ar fi de acord să preia coletele vecinilor în lipsa lor

Pe de altă parte, dacă ar fi în situaţia de a-şi ajuta la rândul lor vecinii, respondenţii se arată şi mai deschişi. 84% ar oferi ajutor în cazul unor urgenţe medicale, 81% în cazul unor pericole imediate ce vizează locuinţa vecinului.

În acelaşi timp, 62% ar fi de acord să preia coletele vecinilor în lipsa lor, iar 44% ar fi dispuşi să meargă la cumpărături în locul vecinilor atunci când aceştia nu s-ar putea deplasa.

Printre cele mai deranjante comportamente ale vecinilor se menţionează: comportamentul agresiv (74%), zgomotul excesiv (73%), atitudinea nepoliticoasă (68%) şi nerespectarea curăţeniei din spaţiile comune (65%).

Sondaj: Peste 80% dintre români ar fi dispuşi să-şi ajute vecinii în cazul unor urgenţe. O medie de 39% dintre respondenţi şi-ar căuta o altă locuinţă dacă ar avea constant vecini foarte zgomotoşi

De asemenea, printre cele mai neplăcute zgomote cu care pot deranja vecinii se regăsesc: muzica la volum ridicat (34%), bormaşina şi alte reparaţii (26%), dar şi certurile (22%).

Când vine vorba despre alegerea unei locuinţe, 53% dintre respondenţi consideră că este esenţial să ceară mai multe informaţii despre vecini atunci când merg la vizionări.

O medie de 39% dintre respondenţi şi-ar căuta o altă locuinţă dacă ar avea constant vecini foarte zgomotoşi, dar şi dacă ar fi intruzivi în legătură cu viaţa şi locuinţa lor, în timp ce 34% s-ar muta dacă ar avea vecini de care să le fie teamă.

Sursa: MediaFax

În ultimele 24 de ore au trecut prin ultimele 24 de ore prin punctele de frontieră din țară peste 230.000 de persoane.

Potrivit Poliției de Frontieră, în data de 28.05.2023, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 233.500 de persoane, cetățeni români și străini și peste 54.060 de mijloace de transport, pe ambele sensuri.

Pe sensul de intrare în România, au fost 113.085 de persoane, dintre care 9.619 de cetăţeni ucraineni.

Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 28.05.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 4.359.820 cetăţeni ucraineni.

În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.