Un adolescent român de 17 ani a fost condamnat în Italia la 10 ani de închisoare pentru crimă. Tânărul a omorât în bătaie un bărbat fără adăpost și i-a furat banii.

Crima s-a petrecut în luna decembrie a anului trecut, iar tânărul infractor și-a recunoscut fapta, însă și-a motivat gestul prin faptul că doar a vrut să-i fure victimei banii, deși acesta avea asupra lui doar 25 de euro. Doar că tâlhăria s-a transformat în crimă. Băiatul și-a lovit victima cu un baston, provocându-i răni incompatibile cu viața, apoi i-a furat puţinii bani pe care îi avea, 25 de euro, şi telefonul mobil.

Poliţiştii au declanşat ancheta pentru prinderea criminalului, pe care l-au idetnficat rapid cu ajutorul camerelor de supraveghere din zonă.

Pus în fața probelor, tânărul de 17 ani a și-a recunoscut faptele, însă a spus că nu a vrut să-l omoare, ci doar să-i fure banii.

Acum, tânărul își va petrece următorii 10 ani în spatele gratiilor.

sursa: gazetaromaneasca.com

În cursul zilei de ieri, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova au acţionat pentru combaterea punerii în circulaţie de bancnote contrafăcute din cupiura de 50 de euro.

Astfel, poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate au desfăşurat 6 percheziţii domiciliare, în localităţile Piscu Vechi, Ghidici şi Poiana Mare din județul Dolj, la locuinţele folosite de trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 27 de ani, bănuiţi de comiterea infracţiunilor de punerea în circulaţie de valori falsificate şi înşelăciune.

În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au ridicat în vederea continuării cercetărilor 23 de bancnote din cupiura de 50 de euro, toate având aceeaşi serie, 2 laptopuri, un telefon mobil, 4 carduri bancare, precum şi 32.000 de lei şi 4.110 euro.

În baza probatoriului administrat, poliţiştii i-au reţinut pe cei 3 bărbaţi, faţă de care instanţa de judecată a dispus apoi măsura arestării preventive pentru 30 de zile.

Activităţile s-au desfăşurat sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat, iar la acestea au participat şi luptători din cadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale, precum şi poliţişti din cadrul Poliţiei Municipiului Calafat şi Secţiei 10 Poliţie Rurală Poiana Mare.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va pune în funcţiune, începând de vineri, 13 noi puncte fixe de control valabilitate rovinietă, prin intermediul cărora vor fi înregistrate vehiculele care circulă fără achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare (rovinieta), conform unui comunicat remis AGERPRES.

Punctele de control ce urmează a fi puse în funcţiune sunt amplasate în zona punctelor de trecere a frontierei Vărşand, Salonta, Borş, Urziceni, Petea, Halmeu, Galaţi, Oancea, Albiţa, Sculeni, Stânca, Rădăuţi Prut şi Siret.

Astfel, de vineri, vor fi 106 de puncte fixe de control valabilitate rovinietă pe întreaga reţea de drumuri naţionale şi autostrăzi. Punctele de control fac parte din SIEGMCR, sistemul informatic deţinut de CNAIR. AGERPRES

Fostul director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bihor, Ovidiu Constantin Dăescu, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru fraudă cu fonduri europene.

Potrivit unui comunicat al DNA, transmis joi AGERPRES, procurorii din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Ovidiu Constantin Dăescu, la data faptelor director executiv al APM Bihor, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente sau declaraţii false, incomplete sau inexacte, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, şi obţinere ilegală de fonduri, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

În acelaşi dosar, au fost deferiţi justiţiei şi Farkas Szodoray-Paradi, la data faptelor funcţionar public, angajat al APM Bihor pe postul de manager de proiect, şi Cornelia Sim, consilier superior I în cadrul APM, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente sau declaraţii false, incomplete sau inexacte, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, obţinere ilegală de fonduri, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, şi fals intelectual, în formă continuată.

Totodată, în faţa judecătorilor va ajunge şi un administrator al unei societăţi comerciale, pentru participaţie improprie la fals intelectual, în formă continuată, şi participaţie improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente sau declaraţii false, incomplete sau inexacte, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, reprezentată de Ovidiu Constantin Dăescu, ar fi încheiat un acord de finanţare cu fonduri europene având ca obiect proiectul intitulat “Conservarea liliecilor în Pădurea Craiului, Bihor şi Munţii Trascău”.

“În acest context, în perioada 2010 – 2013, inculpaţii Dăescu Ovidiu Constantin, Farkas Szodoray – Paradi şi Cornelia Sim, director, respectiv angajaţi la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, ar fi întocmit, semnat şi înaintat Comisiei Europene şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului mai multe documente (cereri, adrese, state de plată estimative, necesar de credite bugetare, etc.) ce conţineau date nereale. Aceste date se refereau la situaţia angajaţilor în proiect, societatea care ar fi executat lucrările de închidere a peşterilor şi utilizarea unui autovehicul achiziţionat din fonduri nerambursabile (în realitate, autovehiculul mai sus menţionat a fost utilizat de inculpatul Ovidiu Constantin Dăescu în interes personal)”, spun anchetatorii.

O parte din documentele respective, arată DNA, ar fi fost semnate şi de reprezentantul unei societăţi comerciale, în calitate de executant al proiectului, deşi acesta ar fi ascuns faptul că, în realitate, lucrările ar fi fost executate de o societate subcontractantă, iar în cazul a trei peşteri – Tăşad, Fânaţe şi Ţiclului – s-ar fi schimbat soluţia tehnică convenită de părţile contractante (grilajele de închidere a acestor peşteri nefiind umplute cu beton).

“Prin aceste demersuri, beneficiarul fondurilor nerambursabile ar fi intrat, pe nedrept, în posesia sumelor de 2.919.498 lei şi 497.576 euro (2.133.003 lei)”, menţionează procurorii.

În cauză, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a comunicat faptul că solicită obligarea inculpaţilor la acoperirea prejudiciului, urmând să precizeze cuantumul exact al acestuia până la terminarea cercetării judecătoreşti.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bihor cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză. AGERPRES