ECONOMIE
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea în anul 2023 un buget de peste 13,3 miliarde de lei, informează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), printr-un comunicat.
Suma va fi utilizată atât pentru finanţarea angajamentelor rezultate din sesiuni anterioare, cât şi pentru continuarea programelor cunoscute şi pentru finanţarea unor programe noi.
Potrivit sursei citate, Guvernul a aprobat în şedinţa de joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).
„În acest an, acordăm o atenţie deosebită zonei de eficienţă energetică, Programul ‘Casa Verde Fotovoltaice’, având un buget de 2 miliarde de lei, dublu faţă de sesiunea precedentă, şi ne adresăm unui număr de cel puţin dublu faţă de anul trecut.
În perioada următoare vom definitiva ghidul de finanţare pentru acest program, astfel încât persoanele fizice şi juridice interesate să se înscrie şi să beneficieze de fondurile alocate pentru a monta panouri fotovoltaice să o poată face în cel mai scurt timp.
În ceea ce priveşte eliminarea poluării din traficul rutier, avem în premieră un buget de peste 1,5 miliarde lei pentru cele trei programe Rabla, prin care ne propunem să eliminăm peste 200.000 de maşini vechi în acest an”, a declarat Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
În ceea ce priveşte programul Rabla Clasic, bugetul din acest an este de 560 de milioane de lei.
De asemenea, persoanele fizice şi juridice interesate să achiziţioneze în acest an un autovehicul electric sau hibrid au la dispoziţie 780 milioane lei, prin intermediul programului Rabla Plus.
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei. Bugete pentru Rabla Clasic si Rabla Plus
Un alt program complementar Programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus este Programul privind casarea autovehiculelor uzate (Rabla Local), care are ca scop eliminarea din circulaţie a maşinilor uzate, cu grad ridicat de poluare.
În cadrul acestui program, suma prevăzută pentru scoaterea din circulaţie a unui autovehicul mai vechi de 15 ani este de 3.000 de lei.
Rabla Local va avea un buget de 240 de milioane de lei, va fi implementat cu ajutorul unităţilor administrativ-teritoriale şi va permite casarea a aproximativ 100.000 de autovehicule uzate.
Totodată, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România s-a angajat că va elimina până în anul 2026 aproximativ 250.000 maşini cu o vechime de peste 15 ani.
În acest an, va fi lansat, în premieră, Programul Microbuze Electrice, prin intermediul căruia vor fi achiziţionate microbuze noi electrice, microbuze noi hibride şi microbuze noi alimentate cu GNC pentru transportul elevilor. Bugetul alocat acestui program este de 300 de milioane de lei.
Programul de realizare a pistelor pentru biciclete va continua şi în 2023, cu un buget de 50 de milioane de lei.
Programul privind creşterea eficienţei energetice în clădiri publice, prin care pot fi modernizate clădirile publice, în special unităţile de învăţământ, creşele, grădiniţele, şcolile gimnaziale şi liceele, va avea în acest an un buget de aproximativ 451 de milioane de lei.
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei. În anul 2023, va fi asigurată suma de 1.5 miliarde de lei pentru lansarea unei sesiuni de finanţare
În acest an, Programul Rabla pentru Electrocasnice, prin care se pot înlocui echipamentele electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic, va beneficia de o sumă de 75 de milioane de lei.
Alt program finanţat de AFM în acest an este Programul privind educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului, cu un buget de 265 de milioane de lei.
Totodată, în anul 2023, va fi asigurată suma de 1.5 miliarde de lei pentru lansarea unei sesiuni de finanţare prin care se va acorda sprijin financiar unităţilor administrativ teritoriale în vederea realizării investiţiilor care au ca scop finanţarea staţiilor de sortare şi de tratare mecano-biologică.
De asemenea, Programul vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare va avea un buget de un miliard de lei.
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei. Programe finanțate de AFM
În anul 2023, va fi asigurat un buget de 500 de milioane de lei necesar lansării unei sesiuni de finanţare şi încheierii contractelor destinate acordării de sprijin financiar pentru UAT-uri sau alte organisme publice, inclusiv structuri subordonate acestora, pentru refacerea siturilor contaminate istoric aflate în proprietate sau puse la dispoziţia acestora de către proprietar – printr-un act juridic – în vederea implementării proiectului.
Pentru Programul privind protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace permise de lege destinate alungării sau împiedicării pătrunderii animalelor în interiorul culturilor sau aşezărilor, este alocat în 2023 un buget de 70 de milioane de lei.
Alte programe finanţate în acest an de AFM sunt: Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin amenajarea de spaţii verzi, Programul „Festivalul Verde” (Single – Use Plastics), Programul „Vinerea Verde”, Programul Prima Conectare (PNRR), Programul Fabrici de reciclare (PNRR). Agerpres
O nouă schemă a României în valoare de 103 milioane euro (512 milioane RON) pentru sprijinirea construirii de instalații de stocare a energiei electrice, a fost aprobată miercuri de Comisia Europeană.
Măsura va fi finanţată parţial prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă („MRR”), în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu.
Scopul acestei scheme este să sprijine investiţiile în instalaţiile de stocare a energiei electrice pe bază de baterii, permiţând o integrare fără probleme a energiei din surse regenerabile eoliene şi solare în sistemul energetic din România.
Ajutoarele din cadrul schemei vor fi sub forma unui grant direct pentru proiecte selectate printr-o procedură de ofertare concurenţială.
Ajutorul acordat fiecărui beneficiar nu va depăşi: 100 % din deficitul de finanţare al proiectului, 167.000 euro per MWh de capacitate de stocare instalată sau o sumă maximă de 15 milioane euro.
Proiectele vor fi selectate până la 31 decembrie 2023 şi trebuie finalizate până la 31 decembrie 2025.
Comisia a constatat că schema propusă de România este necesară şi adecvată pentru a accelera investiţiile în instalaţiile de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde.
În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporţională, deoarece ajutorul va fi limitat la minimul necesar, şi că nu va avea efecte negative nedorite asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale din UE.
Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema României în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
Sursa: MediaFax
În anul 2022, numărul total al turiștilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii. Totodată, cheltuielile acestora au ajuns la 4280,0 milioane lei (în medie, 2709,4 lei / persoană).
În trimestrul patru al anului trecut, numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 412,3 mii, cheltuielile acestora însumând 1122,9 milioane lei (în medie, 2723,8 lei / persoană), arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.
Anul trecut, numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii, cheltuielile acestora însumând 4280,0 milioane lei (în medie, 2709,4 lei / persoană).
Trimestrul 4 2022
Numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 412,3 mii, cheltuielile acestora însumând 1122,9 milioane lei (în medie 2723,8 lei / persoană).
Călătoriile în scop profesional şi de afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de 52,7% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 55,1% din totalul cheltuielilor.
Călătoriile în scop particular au reprezentat al doilea motiv al sejurului petrecut de 47,3% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 44,9% din totalul cheltuielilor.
Din totalul cheltuielilor în scop profesional şi de afaceri se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 49,5%, cheltuielile în restaurante şi baruri 17,8% şi cele pentru cumpărături 16,0%.
Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Cheltuieli
Din totalul cheltuielilor în scop particular se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 46,0%, cheltuielile pentru cumpărături 18,4% şi cele pentru restaurante şi baruri 16,0%.
Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 40,1% şi-au organizat singuri sejurul, 39,1% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, 13,0% au optat pentru alte modalităţi de organizare a călătoriei (de ex. sindicat), în timp ce 7,8% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.
Principalul mijloc de transport utilizat pentru a călători în România a fost avionul, folosit de 76,6% din numărul total de turişti, în timp ce 17,3% au utilizat autoturisme proprii, 4,6% autocare şi autobuze, iar 1,5% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).
Numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată a fost de 25,7 mii, cheltuielile acestora în România fiind de 29,4 milioane de lei. Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată, 84,0% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 16,0% pe cel profesional.
Turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (76,4% din total). Ca mijloc de transport au ales autoturismul propriu (52,1%), avionul (19,0%), autocarul şi autobuzul (3,3%) şi alte mijloace de transport (25,6%).
Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată se evidenţiază cheltuielile făcute pentru cazare (35,8%), în restaurante, baruri, cafenele şi alte servicii similare (35,4%), cheltuielile pentru transport (14,0%) şi cheltuielile în scopul cumpărării de produse pentru folosinţă personală (9,4%).
Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Anul 2022
Numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii, cheltuielile acestora însumând 4280,0 milioane de lei (în medie 2709,4 lei / persoană).
Călătoriile în scop profesional şi de afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 51,8% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 55,3% din totalul cheltuielilor.
Călătoriile în scop particular au reprezentat al doilea motiv al sejurului petrecut de către 48,2% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 44,7% din totalul cheltuielilor.
Din totalul cheltuielilor în scop profesional şi de afaceri se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 49,5%, cheltuielile în restaurante şi baruri 18,5% şi cele pentru cumpărături 14,7%.
Din totalul cheltuielilor în scop particular se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 45,5%, cheltuielile pentru cumpărături 16,6% şi cele în restaurante şi baruri 15,4%.
Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 43,0% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, 35,9% şi-au organizat singuri sejurul, 14,0% au optat pentru alte modalităţi de organizare a călătoriei, în timp ce 7,1% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.
Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Mijloace de transport folosite pentru a călători în România
Principalul mijloc de transport utilizat pentru a călători în România a fost avionul, folosit de 75,2% din numărul total de turişti, în timp ce 16,7% au utilizat autoturisme proprii, 5,1% autocare şi autobuze, iar 3,0% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).
Numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată a fost de 82,7 mii, cheltuielile acestora în România fiind de 76,2 milioane de lei.
Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată, 81,3% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 18,7% pe cel profesional.
Turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (77,3% din total). Ca mijloc de transport au ales autoturismul propriu (51,7%), avionul (19,5%), autocarul şi autobuzul (3,6%) şi alte mijloace de transport (25,2%).
Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată se evidenţiază cheltuielile pentru cazare (34,6%), cheltuielile făcute în restaurante, baruri, cafenele şi alte servicii similare (32,8%), cheltuielile pentru transport (15,6%) şi cheltuielile în scopul cumpărării de produse pentru folosinţă personală (11,4%).
Sursa: MediaFax
ECONOMIE
Ministrul de Finanțe: CEC are o lună să depună documentele de autorizare ca asigurătorător la ASF
Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a afirmat marți că CEC are o lună să depună documentele de autorizare ca asigurătorător la ASF: „ASF va da tot concursul ca autorizațiile, respectând criteriile legale, să vină cât mai rapid și CEC să vină cât mai rapid în piață”.
„Am solicitat şi ieri (luni – n.r.) CEC, o spune şi acum, să se autorizeze, să îşi depună documentele de autorizare la ASF. În momentul în care începe procedura de autorizare, din ce am discutat cu preşedintele Nicu Marcu, ASF va da tot concursul ca autorizaţiile, respectând criteriile legale, să vină cât mai rapid şi CEC să vină cât mai rapid în piaţă”, spune ministrul de Finanţe, Adrian Câciu.
El spune că, întrebat dacă România poate fi supusă unei proceduri de infringement dacă intervine pe piaţa liberă, „este important ca românii să fie protejaţi”.
Câciu afirmă că „preţurile pot fi ţinute sub control, dar ASF trebuie să fie mai puternică”.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, afirma, vineri, că EximBank şi CEC Bank „au obligaţia” să intervină pe piaţa RCA, după decizia ASF privind compania Euroins.
ASF a decis vineri să retragă autorizaţia de funcţionare a societăţii Euroins România, constatând indiciile stării de insolvenţă a companiei. Consiliul a mai hotărât promovarea de către ASF a unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment şi numirea FGA ca administrator interimar al societăţii.
Sursa: MediaFax
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat o schemă românească privind sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice
O schemă în valoare de 103 milioane de euro lansată de România cu scopul de a sprijini investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice (baterii), a fost aprobată marți de Comisia Europeană, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Proiectul prevede punerea în funcţiune a unei capacităţi de minimum 480 MWh de stocare a energiei electrice în baterii, până în 31 decembrie 2025. Bugetul total aferent prezentei scheme este echivalentul în lei a sumei de 103.480.000 euro, compus din 79.600.000 euro fonduri europene asigurate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă în cadrul PNRR şi 23.880.000 euro fonduri naţionale prin aplicarea procentului de supracontractare de 30%.
„Comisia a decis că schema românească este necesară şi adecvată pentru a accelera investiţiile în facilităţile de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE care au legătură cu tranziţia verde.
În plus, Comisia a ajuns la concluzia că schema este proporţională, în condiţiile în care ajutorul va fi limitat la minimumul necesar şi nu va avea efecte negative asupra competiţiei şi comerţului în UE. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat”, a precizat Executivul comunitar într-un comunicat de presă. Agerpres
FOTO: Impact între o motocicletă și o mașină, în Târgu Mureș. O persoană a fost transportată la spital
Percheziţii în Argeș, într-un dosar privind falsuri şi abuz în serviciu în legătură cu atribuirea unui contract
UPDATE FOTO-VIDEO: Grav accident pe A3, în județul Cluj. Două victime, dintre care una decedată
VIDEO. FOTO. Polițiștii din Cluj, PROTEST în stradă. Cer SALARII decente și sporuri corecte: Nu mai avem bani să plătim chiria
UPDATE FOTO: Un autoturism scăpat de sub control s-a răsturnat în afara drumului, într-o localitate din județul Vaslui
Timişenii pot trece graniţa în Serbia pe bicicletă, o dată pe lună
Dosar penal pentru un tânăr de 29 de ani din Botoșani care ar fi furat legume dintr-o mașină parcată în Piața Centrală
