ECONOMIE
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea în anul 2023 un buget de peste 13,3 miliarde de lei, informează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), printr-un comunicat.
Suma va fi utilizată atât pentru finanţarea angajamentelor rezultate din sesiuni anterioare, cât şi pentru continuarea programelor cunoscute şi pentru finanţarea unor programe noi.
Potrivit sursei citate, Guvernul a aprobat în şedinţa de joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).
„În acest an, acordăm o atenţie deosebită zonei de eficienţă energetică, Programul ‘Casa Verde Fotovoltaice’, având un buget de 2 miliarde de lei, dublu faţă de sesiunea precedentă, şi ne adresăm unui număr de cel puţin dublu faţă de anul trecut.
În perioada următoare vom definitiva ghidul de finanţare pentru acest program, astfel încât persoanele fizice şi juridice interesate să se înscrie şi să beneficieze de fondurile alocate pentru a monta panouri fotovoltaice să o poată face în cel mai scurt timp.
În ceea ce priveşte eliminarea poluării din traficul rutier, avem în premieră un buget de peste 1,5 miliarde lei pentru cele trei programe Rabla, prin care ne propunem să eliminăm peste 200.000 de maşini vechi în acest an”, a declarat Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
În ceea ce priveşte programul Rabla Clasic, bugetul din acest an este de 560 de milioane de lei.
De asemenea, persoanele fizice şi juridice interesate să achiziţioneze în acest an un autovehicul electric sau hibrid au la dispoziţie 780 milioane lei, prin intermediul programului Rabla Plus.
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei. Bugete pentru Rabla Clasic si Rabla Plus
Un alt program complementar Programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus este Programul privind casarea autovehiculelor uzate (Rabla Local), care are ca scop eliminarea din circulaţie a maşinilor uzate, cu grad ridicat de poluare.
În cadrul acestui program, suma prevăzută pentru scoaterea din circulaţie a unui autovehicul mai vechi de 15 ani este de 3.000 de lei.
Rabla Local va avea un buget de 240 de milioane de lei, va fi implementat cu ajutorul unităţilor administrativ-teritoriale şi va permite casarea a aproximativ 100.000 de autovehicule uzate.
Totodată, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România s-a angajat că va elimina până în anul 2026 aproximativ 250.000 maşini cu o vechime de peste 15 ani.
În acest an, va fi lansat, în premieră, Programul Microbuze Electrice, prin intermediul căruia vor fi achiziţionate microbuze noi electrice, microbuze noi hibride şi microbuze noi alimentate cu GNC pentru transportul elevilor. Bugetul alocat acestui program este de 300 de milioane de lei.
Programul de realizare a pistelor pentru biciclete va continua şi în 2023, cu un buget de 50 de milioane de lei.
Programul privind creşterea eficienţei energetice în clădiri publice, prin care pot fi modernizate clădirile publice, în special unităţile de învăţământ, creşele, grădiniţele, şcolile gimnaziale şi liceele, va avea în acest an un buget de aproximativ 451 de milioane de lei.
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei. În anul 2023, va fi asigurată suma de 1.5 miliarde de lei pentru lansarea unei sesiuni de finanţare
În acest an, Programul Rabla pentru Electrocasnice, prin care se pot înlocui echipamentele electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic, va beneficia de o sumă de 75 de milioane de lei.
Alt program finanţat de AFM în acest an este Programul privind educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului, cu un buget de 265 de milioane de lei.
Totodată, în anul 2023, va fi asigurată suma de 1.5 miliarde de lei pentru lansarea unei sesiuni de finanţare prin care se va acorda sprijin financiar unităţilor administrativ teritoriale în vederea realizării investiţiilor care au ca scop finanţarea staţiilor de sortare şi de tratare mecano-biologică.
De asemenea, Programul vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare va avea un buget de un miliard de lei.
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei. Programe finanțate de AFM
În anul 2023, va fi asigurat un buget de 500 de milioane de lei necesar lansării unei sesiuni de finanţare şi încheierii contractelor destinate acordării de sprijin financiar pentru UAT-uri sau alte organisme publice, inclusiv structuri subordonate acestora, pentru refacerea siturilor contaminate istoric aflate în proprietate sau puse la dispoziţia acestora de către proprietar – printr-un act juridic – în vederea implementării proiectului.
Pentru Programul privind protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace permise de lege destinate alungării sau împiedicării pătrunderii animalelor în interiorul culturilor sau aşezărilor, este alocat în 2023 un buget de 70 de milioane de lei.
Alte programe finanţate în acest an de AFM sunt: Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin amenajarea de spaţii verzi, Programul „Festivalul Verde” (Single – Use Plastics), Programul „Vinerea Verde”, Programul Prima Conectare (PNRR), Programul Fabrici de reciclare (PNRR). Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Oțelul Galați – „U” Cluj, 2-1. Clujenii sunt învinși în deplasare și ratează calificarea în finala Cupei României
Procurorii din Blaj au transferat un dosar de înșelătorie la nivel european, magistraților din Germania. Escrocherii cu utilaje
Polițiștii clujeni au ieșit pe străzi. Amenzi pentru zeci de pietoni, bicicliști și trotinetiști
TOP salarii pe județe. Cele mai mari și cele mai mici salarii medii din România. Pe ce loc se află Alba. HARTĂ
4 copii și o femeie din Cluj, intoxicați cu dioxid de carbon. Toți au fost duși la spital
FOTO: La Sebeș se construiesc două noi creșe moderne, în cartierul Aleea Parc și în Parcul Arini
Modernizarea unor drumuri în comuna Roșia Montană. Acord de mediu, solicitat la APM Alba
