ECONOMIE
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea în anul 2023 un buget de peste 13,3 miliarde de lei, informează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), printr-un comunicat.
Suma va fi utilizată atât pentru finanţarea angajamentelor rezultate din sesiuni anterioare, cât şi pentru continuarea programelor cunoscute şi pentru finanţarea unor programe noi.
Potrivit sursei citate, Guvernul a aprobat în şedinţa de joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).
„În acest an, acordăm o atenţie deosebită zonei de eficienţă energetică, Programul ‘Casa Verde Fotovoltaice’, având un buget de 2 miliarde de lei, dublu faţă de sesiunea precedentă, şi ne adresăm unui număr de cel puţin dublu faţă de anul trecut.
În perioada următoare vom definitiva ghidul de finanţare pentru acest program, astfel încât persoanele fizice şi juridice interesate să se înscrie şi să beneficieze de fondurile alocate pentru a monta panouri fotovoltaice să o poată face în cel mai scurt timp.
În ceea ce priveşte eliminarea poluării din traficul rutier, avem în premieră un buget de peste 1,5 miliarde lei pentru cele trei programe Rabla, prin care ne propunem să eliminăm peste 200.000 de maşini vechi în acest an”, a declarat Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
În ceea ce priveşte programul Rabla Clasic, bugetul din acest an este de 560 de milioane de lei.
De asemenea, persoanele fizice şi juridice interesate să achiziţioneze în acest an un autovehicul electric sau hibrid au la dispoziţie 780 milioane lei, prin intermediul programului Rabla Plus.
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei. Bugete pentru Rabla Clasic si Rabla Plus
Un alt program complementar Programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus este Programul privind casarea autovehiculelor uzate (Rabla Local), care are ca scop eliminarea din circulaţie a maşinilor uzate, cu grad ridicat de poluare.
În cadrul acestui program, suma prevăzută pentru scoaterea din circulaţie a unui autovehicul mai vechi de 15 ani este de 3.000 de lei.
Rabla Local va avea un buget de 240 de milioane de lei, va fi implementat cu ajutorul unităţilor administrativ-teritoriale şi va permite casarea a aproximativ 100.000 de autovehicule uzate.
Totodată, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România s-a angajat că va elimina până în anul 2026 aproximativ 250.000 maşini cu o vechime de peste 15 ani.
În acest an, va fi lansat, în premieră, Programul Microbuze Electrice, prin intermediul căruia vor fi achiziţionate microbuze noi electrice, microbuze noi hibride şi microbuze noi alimentate cu GNC pentru transportul elevilor. Bugetul alocat acestui program este de 300 de milioane de lei.
Programul de realizare a pistelor pentru biciclete va continua şi în 2023, cu un buget de 50 de milioane de lei.
Programul privind creşterea eficienţei energetice în clădiri publice, prin care pot fi modernizate clădirile publice, în special unităţile de învăţământ, creşele, grădiniţele, şcolile gimnaziale şi liceele, va avea în acest an un buget de aproximativ 451 de milioane de lei.
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei. În anul 2023, va fi asigurată suma de 1.5 miliarde de lei pentru lansarea unei sesiuni de finanţare
În acest an, Programul Rabla pentru Electrocasnice, prin care se pot înlocui echipamentele electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic, va beneficia de o sumă de 75 de milioane de lei.
Alt program finanţat de AFM în acest an este Programul privind educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului, cu un buget de 265 de milioane de lei.
Totodată, în anul 2023, va fi asigurată suma de 1.5 miliarde de lei pentru lansarea unei sesiuni de finanţare prin care se va acorda sprijin financiar unităţilor administrativ teritoriale în vederea realizării investiţiilor care au ca scop finanţarea staţiilor de sortare şi de tratare mecano-biologică.
De asemenea, Programul vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare va avea un buget de un miliard de lei.
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei. Programe finanțate de AFM
În anul 2023, va fi asigurat un buget de 500 de milioane de lei necesar lansării unei sesiuni de finanţare şi încheierii contractelor destinate acordării de sprijin financiar pentru UAT-uri sau alte organisme publice, inclusiv structuri subordonate acestora, pentru refacerea siturilor contaminate istoric aflate în proprietate sau puse la dispoziţia acestora de către proprietar – printr-un act juridic – în vederea implementării proiectului.
Pentru Programul privind protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace permise de lege destinate alungării sau împiedicării pătrunderii animalelor în interiorul culturilor sau aşezărilor, este alocat în 2023 un buget de 70 de milioane de lei.
Alte programe finanţate în acest an de AFM sunt: Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin amenajarea de spaţii verzi, Programul „Festivalul Verde” (Single – Use Plastics), Programul „Vinerea Verde”, Programul Prima Conectare (PNRR), Programul Fabrici de reciclare (PNRR). Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Bătăi între suporterii U și CFR după derby-ul Clujului. Jandarmii au dat amenzi de 2.800 de lei
Consiliul Județean Cluj și stadionul Cluj Arena, iluminate în albastru, de Ziua Internațională a Conștientizării Autismului
Cimitir de mașini pe strada Năsăud din Cluj-Napoca? Locuitorii cer ridicarea vehiculelor abandonate
Campionatul Mondial al Măcelarilor de la Paris, câștigat de Franța.Au participat, în premieră, și măcelarii de elită ai României
„Invazie” de ploșnițe urât mirositoare, în cartierul Mănăștur din Cluj-Napoca. Locuitorii cer dezinsecție
CSM Alba Iulia versus Farul Constanța, în Cupa României: Elevii lui Alexandru Pelici au făcut un meci frumos dar au pierdut cu 3-0
Categoriile de pensii care se acordă în sistemul public. NU mai trebuie depuse copii după documente
