ECONOMIE
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea în anul 2023 un buget de peste 13,3 miliarde de lei, informează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), printr-un comunicat.
Suma va fi utilizată atât pentru finanţarea angajamentelor rezultate din sesiuni anterioare, cât şi pentru continuarea programelor cunoscute şi pentru finanţarea unor programe noi.
Potrivit sursei citate, Guvernul a aprobat în şedinţa de joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).
„În acest an, acordăm o atenţie deosebită zonei de eficienţă energetică, Programul ‘Casa Verde Fotovoltaice’, având un buget de 2 miliarde de lei, dublu faţă de sesiunea precedentă, şi ne adresăm unui număr de cel puţin dublu faţă de anul trecut.
În perioada următoare vom definitiva ghidul de finanţare pentru acest program, astfel încât persoanele fizice şi juridice interesate să se înscrie şi să beneficieze de fondurile alocate pentru a monta panouri fotovoltaice să o poată face în cel mai scurt timp.
În ceea ce priveşte eliminarea poluării din traficul rutier, avem în premieră un buget de peste 1,5 miliarde lei pentru cele trei programe Rabla, prin care ne propunem să eliminăm peste 200.000 de maşini vechi în acest an”, a declarat Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
În ceea ce priveşte programul Rabla Clasic, bugetul din acest an este de 560 de milioane de lei.
De asemenea, persoanele fizice şi juridice interesate să achiziţioneze în acest an un autovehicul electric sau hibrid au la dispoziţie 780 milioane lei, prin intermediul programului Rabla Plus.
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei. Bugete pentru Rabla Clasic si Rabla Plus
Un alt program complementar Programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus este Programul privind casarea autovehiculelor uzate (Rabla Local), care are ca scop eliminarea din circulaţie a maşinilor uzate, cu grad ridicat de poluare.
În cadrul acestui program, suma prevăzută pentru scoaterea din circulaţie a unui autovehicul mai vechi de 15 ani este de 3.000 de lei.
Rabla Local va avea un buget de 240 de milioane de lei, va fi implementat cu ajutorul unităţilor administrativ-teritoriale şi va permite casarea a aproximativ 100.000 de autovehicule uzate.
Totodată, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România s-a angajat că va elimina până în anul 2026 aproximativ 250.000 maşini cu o vechime de peste 15 ani.
În acest an, va fi lansat, în premieră, Programul Microbuze Electrice, prin intermediul căruia vor fi achiziţionate microbuze noi electrice, microbuze noi hibride şi microbuze noi alimentate cu GNC pentru transportul elevilor. Bugetul alocat acestui program este de 300 de milioane de lei.
Programul de realizare a pistelor pentru biciclete va continua şi în 2023, cu un buget de 50 de milioane de lei.
Programul privind creşterea eficienţei energetice în clădiri publice, prin care pot fi modernizate clădirile publice, în special unităţile de învăţământ, creşele, grădiniţele, şcolile gimnaziale şi liceele, va avea în acest an un buget de aproximativ 451 de milioane de lei.
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei. În anul 2023, va fi asigurată suma de 1.5 miliarde de lei pentru lansarea unei sesiuni de finanţare
În acest an, Programul Rabla pentru Electrocasnice, prin care se pot înlocui echipamentele electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic, va beneficia de o sumă de 75 de milioane de lei.
Alt program finanţat de AFM în acest an este Programul privind educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului, cu un buget de 265 de milioane de lei.
Totodată, în anul 2023, va fi asigurată suma de 1.5 miliarde de lei pentru lansarea unei sesiuni de finanţare prin care se va acorda sprijin financiar unităţilor administrativ teritoriale în vederea realizării investiţiilor care au ca scop finanţarea staţiilor de sortare şi de tratare mecano-biologică.
De asemenea, Programul vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare va avea un buget de un miliard de lei.
Programele Administraţiei Fondului de Mediu vor avea anul acesta un buget de peste 13,3 miliarde de lei. Programe finanțate de AFM
În anul 2023, va fi asigurat un buget de 500 de milioane de lei necesar lansării unei sesiuni de finanţare şi încheierii contractelor destinate acordării de sprijin financiar pentru UAT-uri sau alte organisme publice, inclusiv structuri subordonate acestora, pentru refacerea siturilor contaminate istoric aflate în proprietate sau puse la dispoziţia acestora de către proprietar – printr-un act juridic – în vederea implementării proiectului.
Pentru Programul privind protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace permise de lege destinate alungării sau împiedicării pătrunderii animalelor în interiorul culturilor sau aşezărilor, este alocat în 2023 un buget de 70 de milioane de lei.
Alte programe finanţate în acest an de AFM sunt: Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin amenajarea de spaţii verzi, Programul „Festivalul Verde” (Single – Use Plastics), Programul „Vinerea Verde”, Programul Prima Conectare (PNRR), Programul Fabrici de reciclare (PNRR). Agerpres
ECONOMIE
VIDEO: Retter construiește eficient și sustenabil. Pasajul suprateran peste DN1, la Therme București, aproape de finalizare
Retter construiește eficient și sustenabil. Pasajul suprateran peste DN1, la Therme București, aproape de finalizare. Tehnologie de ultimă generație pentru un proiect modern, curat și rapid.
La km 19+757 pe DN1, în zona Balotești–Corbeanca, compania Retter derulează lucrările pentru construirea pasajului suprateran (Pod Therme), un proiect de infrastructură rutieră major, realizat în beneficial Therme Nord București.
Acest pasaj va asigura conectivitate eficientă și trafic fluent într-o zonă cu dezvoltare accelerată și cerințe stricte privind protecția mediului.
Lucrările sunt realizate cu un nivel ridicat de eficiență, grație investițiilor în echipamente performante și metodologii moderne de lucru, orientate atât spre reducerea duratei de execuție, cât și spre minimizarea impactului asupra mediului.
Înlocuirea metodei clasice de hidroizolație – reducerea timpului de execuție de la 28 la 7 zile
Un element esențial al eficienței în această etapă a proiectului este optimizarea procesului de pregătire a betonului pentru aplicarea hidroizolației.
În locul metodei clasice, care presupune timpi de așteptare de până la 28 de zile pentru uscarea și tratarea corespunzătoare a stratului suport, Retter utilizează un ansamblu de echipamente Husqvarna, format din mașina de sablat Blastrac 2-20DT și un sistem de aspirare performant.
Această tehnologie permite curățarea și deschiderea porilor suprafeței din beton într-un mod rapid și uniform, fără apă, fără contaminanți, cu o aderență crescută.
Prin urmare, hidroizolația poate fi aplicată mult mai devreme, scurtând întregul proces la doar 7 zile – o reducere de peste 75% a timpului față de metodele tradiționale.
Zero praf – un avantaj esențial într-o zonă cu restricții de mediu
Zona Therme este supusă unor restricții stricte privind generarea de praf care rezultă și din traficul intens al Drumului Național 1 în timpul lucrărilor de execuție.
Echipamentele utilizate de Retter sunt special alese pentru a lucre curat, fără emisii de praf, datorită sistemului integrat de aspirare, conectat la mașina de sablat.
Acesta absoarbe complet praful generat în timpul sablării, chiar în momentul impactului, prevenind dispersarea în aer sau pe șantier.
Astfel, nu doar că se respectă legislația și standardele de mediu din zonă, dar se asigură și un mediu de lucru sigur pentru personal, fără riscuri de contaminarea altor procese sau zone învecinate.
Protecție suplimentară pentru rosturile de dilatație și aparatele de reazem, component sensibile ale lucrării de artă
Un alt avantaj-cheie al sablării fără praf este protejarea componentelor critice, cum sunt rosturile de dilatație si aparatele de reazem.
În metodele clasice, praful se poate infiltra în aceste zone greu accesibile, afectând calitatea lucrării sau funcționarea optimă a rosturilor și reazemelor.
Prin utilizarea echipamentelor moderne, păstrarea curățeniei este totală, ceea ce contribuie la durabilitatea și siguranța structurii.
Concluzie
Prin aplicarea acestor tehnologii moderne, Retter demonstrează angajamentul său față de eficiență, inovație și responsabilitate. Nu este vorba doar despre construire rapidă, ci despre construire inteligentă și sustenabilă, cu un impact minim asupra mediului și cu rezultate de calitate superioară.
Pasajul suprateran peste DN1 – Podul Therme – devine astfel un exemplu de bună practică în domeniul infrastructurii rutiere moderne, în care tehnologia contribuie activ la atingerea obiectivelor de performanță, mediu și siguranță.
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
După caniculă, vin furtunile. Clujul intră sub cod galben de ploi torențiale, descărcări electrice și grindină
Vine “MARELE VAL” al scumpirilor: Ce alimente de bază se vor scumpi și cât vor crește prețurile de la 1 iulie
AUR cere Guvernului Bolojan să oprească risipa de miliarde pentru rachetele Mistral și să respecte legea transparenței
Proiectil exploziv găsit în pădurea Rediu. Intervenție URGENTĂ a pirotehniștilor ISU Botoșani
Tichet electronic de energie pentru persoanele vulnerabile. Care este valoarea ajutorului lunar pentru plata facturilor
Veggie Fest începe vineri, 27 iunie, în Iulius Parc – un weekend dedicat stilului de viață sănătos și bucuriei de a fi împreună.
Proiect: Tichet electronic de energie de 50 lei/lună pentru persoanele vulnerabile, după 1 iulie. Vizează 2,1 milioane de gospodării
