ECONOMIE
Programul Rabla va începe în 4 februarie

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunţă că programul Rabla 2022 va începe în 4 februarie, săptămâna aceasta fiind pusă la punct varianta finală. Tanczos afirmă că autorităţile îşi iau angajamentul că vor majora anual, pentru următorii trei ani, cu 10% bugetul alocat acestui program.
ECONOMIE
Un restaurant italian din Sectorul 4 al Capitalei, închis temporar de inspectorii ANPC. Ce nereguli au fost găsite

Un restaurant italian din sectorul 4 al Capitalei a fost amendat și închis temporar de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Motivul a constat în faptul că acesta utiliza produse alimentare fără a avea trecută data limită de consum, în plus frigiderele erau murdare.
Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti (CPCMB) a desfăşurat o acţiune de control la operatorul economic To Go Pronto e Via SRL (La Marilù), cu denumirea comercială, pe site, La Italianu, din sectorul 4 al Capitalei, care activează în domeniul alimentaţiei publice, informează ANPC.
Echipa de comisari CPCMB a constatat că o sesizare se confirmă şi, pentru neregulile identificate, au fost aplicate următoarele sancţiuni:
– amendă contravenţională în valoare de 7.000 lei
– un avertisment
– oprirea definitivă de la comercializare a produselor alimentare neconforme
– oprirea temporară a prestării de servicii, până la remedierea deficienţelor.
Principalele abateri constatate au fost:
– utilizarea unor materii prime/semipreparate fără etichete cu elemente de identificare şi caracterizare şi fără data limită de consum
– folosirea unor agregate frigorifice deteriorate şi neigienizate, cu grătare cu vopsea exfoliată, ventilaţie ce prezenta depuneri de praf şi impurităţi, chedere depreciate
– utilizarea unor vase de bucătărie cu arsuri şi aspect de uzură, precum şi a unor ustensile de bucătărie neprofesionale
– lipsa menţionării ingredientelor cu potenţial alergen şi a valorilor nutriţionale
– lipsă verificării metrologice a cântarului din unitate
– desfăşurarea activităţii într-un spaţiu deteriorate (tavan cu infiltraţii şi placi lipsă, pereţi cu bucăţi de faianţă spartă)
– depozitarea pastelor deja fierte în agregatul frigorific
– colectarea reziduală în coşuri fără capac.
Sursa Mediafax.ro
ECONOMIE
Facturi de regularizare cu minus pentru peste 200.000 de clienți în urma reducerii consumului de energie în perioada de criză

Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, a declarat joi, într-o conferință specializată, că peste 200.000 de clienți casnici vor primi facturi de regularizare cu sume negative. Aceasta se datorează faptului că acești clienți și-au redus consumul de energie în această perioadă de criză.
„Recent am finalizat şi acele machete care vor viza acele regularizări care se fac în baza ordonanţei de urgenţă pentru clienţii care şi-au redus consumul în 2022, faţă de consumul mediu din 2021 – cei care nu au beneficiat de niciun plafon.
Este un număr considerabil de clienţi. Am primit de la unii furnizori nişte cifre, încă nu am primit de la toţi.
Cred că am cifrele de la furnizorii care acoperă cam 70% din consumul casnic – şi vorbim de peste 150.000 de clienţi la acest 70%.
Probabil că şi dacă ultimul furnizor mare va face aceste calcule, vom depăşi cifra de 200.000. E o cifră impresionantă.
Facturi de regularizare cu minus pentru peste 200.000 de clienți în urma reducerii consumului de energie în perioada de criză. Ce susține vicepreşedintele ANRE
Clienţii casnici chiar s-au preocupat să-şi reducă consumul în această perioadă critică de criză, chiar în condiţiile în care foarte mulţi au beneficiat de preţ plafonat şi nu le-a păsat, dar cei care nu au beneficiat se pare că s-au mobilizat şi au luat măsuri”, a menţionat Zoltan Nagy-Bege, la conferinţa „Criza şi tranziţia energetică: provocări curente pe piaţa de energie”, organizată de Asociaţia Furnizorilor de Energie din România (AFEER).
În ceea ce priveşte noile modele de facturi, vicepreşedintele ANRE a menţionat că toate acele elemente care apar ca informaţii obligatorii a fi cuprinse în facturile de gaz, respectiv de energie electrică, apar în directivele europene.
„Toate acele elemente care apar ca informaţii obligatorii a fi cuprinse în facturile de gaz, respectiv de energie electrică, nu sunt invenţiile noastre.
Toate apar în directivele europene şi directiva spune că sunt obligatorii să fie incluse în factură.
Noi am făcut doar o selecţie şi ne-am străduit ca prima pagină a facturii să fie simplificată.
Ne-am străduit să simplificăm prima pagină a facturii şi să obligăm furnizorii să pună pe prima pagină strict nişte elemente necesare pentru client pentru a se identifica, pentru a şti cât are de plătit, când are de plătit şi pentru ce plăteşte – şi unde se poate adresa în momentul în care are vreo problemă cu factura, unde contestă factura.
Facturi de regularizare cu minus pentru peste 200.000 de clienți în urma reducerii consumului de energie în perioada de criză. Din aprilie 2023 se vor folosi noile modele de factură
De altfel, prin lege s-a stabilit că începând cu consumul lunii aprilie se va folosi o nouă factură”, a adăugat Zoltan Nagy-Bege.
El a subliniat că din aprilie 2023 se vor folosi noile modele de factură.
„Am avut controale atât la energie electrică, la furnizare, cât şi la distribuţie.
Chiar dacă uneori pare că nu ne ocupăm cu altceva decât cu controale, vă asigur că avem şi alte preocupări – şi nu facem controale de dragul de a da de lucru colegilor mei sau angajaţilor ANRE.
Nu cred că vreun furnizor, distribuitor, transportator, trader a fost sancţionat pe nedrept de către ANRE.
Dacă s-a întâmplat, de obicei se câştigă în instanţă, foarte rar se întâmplă.
Trebuie să vă străduiţi: furnizori, distribuitori, transportatori, traderi, să respectaţi legislaţia, chiar dacă uneori pare absurdă.
Noi tot timpul am fost deschişi şi vom fi şi în continuare deschişi să purtăm dialog, să înţelegem nevoile pieţei şi, în limita legislaţiei europene şi naţionale, să găsim cele mai bune soluţii. Agerpres
ECONOMIE
Numărul beneficiarilor de ajutor social a crescut cu 529 persoane în luna februarie a acestui an

În luna februarie a anului 2023, numărul beneficiarilor de ajutor social (venit minim garantat) a fost de 165.425 persoane, cu 529 mai multe faţă de luna ianuarie, conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).
Cei mai mulţi beneficiari au fost înregistraţi în judeţele Dolj (10.382), Bacău (9.299), Teleorman (7.788), Buzău (7.723), Teleorman (7.715) şi Vaslui (7.350), iar cei mai puţini în Bucureşti (254) şi în judeţele Ilfov (858) şi Timiş (1.345).
Suma medie plătită în a doua lună a acestui an de statul român beneficiarilor de ajutor social a fost de 268,95 lei, în timp ce suma totală plătită s-a ridicat la 44,49 milioane de lei.
Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj (354,76 lei), Braşov (324,98 lei) şi Mureş (324,23 lei).
Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare.
Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Agerpres
ECONOMIE
Analiză: România are de 2,5 ori mai multe firme care cultivă cereale decât cele care fac zootehnie

În România sunt de 2,5 ori mai multe firme care cultivă cereale decât cele care fac zootehnie. În Brăila raportul este de 11 la 1, iar în Teleorman de 10 la 1, arată o analiză a Ziarului Financiar.
Aproape 8.500 de companii cultivă cereale în România şi doar 3.300 care fac zootehnie, de 2,5 ori mai puţine, arată o analiză a ZF pe baza datelor platformei Termene.ro.
În Brăila raportul este de 11 la 1, în Teleorman de 10 la 1, iar în Ialomiţa de 9 la 1, acestea fiind şi cele mai puternice judeţe agricole în ceea ce priveşte producţia de cereale.
România este unul dintre principalii producători de porumb, floarea-soarelui şi grâu din UE, dar şi un exportator important sau mai precis: un simplu exportator.
Primul pas spre valoare adăugată în agricultură este creşterea animalelor, însă în ultimii ani efectivele de porcine şi bovine, de exemplu, au scăzut, şi odată cu ele procentul de satisfacere a autoconsumului.
„Procesarea producţiei vegetale, din punctul meu de vedere, o face zootehnia, unde România nu este nici măcar repetentă, ci aproape inexistentă în Europa.
Nu suntem în stare să ne acoperim la carnea de porc nici măcar 30% din consum, iar la lapte nici măcar 50%.
Practic, nu reuşim să avem siguranţa alimentului care poate să fie valorificat de noi“, a spus Călin Muscă, proprietarul Pork Prod.
Sursa: MediaFax