Connect with us

ECONOMIE

Proiect de lege pentru scutirea de impozit pe venit pentru românii care se întorc în ţară

Publicat

ministerul de finante

Românii care se întorc în țară ar putea fi scutiți de plata impozitului pe venit, în anumite condiții. Potrivit unui proiect legislativ inițiat de mai mulți parlamentari, scutirea va fi aplicată pentru jumătate din perioada în care foştii rezidenţi au obţinut venituri într-un alt stat şi începe din momentul începerii contractului de muncă în România.

Potrivit proiectului, programul se va desfășura în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2030.

Prin fost rezident se înţelege persoana fizică care a fost rezident pe teritoriul României pentru o perioadă de minim 15 ani consecutivi, calculați potrivit art. 7 pct. 28 lit. c) Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, potrivit documentului, pot beneficia de prevederile prezentei legi cetăţenii români foşti rezidenţi care au realizat venituri şi au achitat contribuţiile obligatorii aferente într-un alt stat pentru o perioadă de minim 36 de luni şi care au fost rezidenţi pe teritoriul unui alt stat pentru o perioadă de minim 4 ani consecutivi, în sensul art. 7 pct. 28 lit. c) Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Solicitanții vor trebui să facă dovada calității de fost rezident, prin prezentarea următoarelor documente:

  • adeverința de salariat sau de încadrare în muncă din partea angajatorului sau, după caz, dovada de lucrător independent sau orice alt document care să ateste orice alt tip de colaborare din care fostul rezident a realizat venituri.
  • documentul de la angajatorul şi/sau de la persoanele juridice cu care a lucrat în regim de independent sau în orice alt regim juridic că a realizat venituri pentru o perioadă de minim 36 de luni sau dovada că a achitat contribuţiile aferente unei perioade lucrate de minim 36 de luni, de la autoritatea competentă a statului în care a fost rezident.
  • documentul sau documentele care să ateste că a fost rezident pentru o perioadă de minim 4 ani consecutiv, conform alin. (2), eliberată de autoritatea competentă a statului în care a fost rezident.
  • dovada că a fost rezident pe teritoriul României.

Proiectul prevede că, prin derogare de la prevederile art. 58 lit. a) Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2030, foştii rezidenţi cărora li se eliberează certificat de fost rezident sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii pe care le obţin pe teritoriul României. Obţinerea veniturilor din salarii pe teritoriul României se dovedeşte prin contractul de muncă.

Astfel, în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2030, pentru foştii rezidenţi cărora li s-a eliberat certificat de fost rezident, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se reduce cu 50%.

Scutirea se aplică pentru jumătate din perioada în care foştii rezidenţi au realizat venituri şi au achitat contribuţiile obligatorii într-un alt stat, perioada minimă de aplicare a scutirii fiind de 18 luni.

Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului de sprijin financiar acordat cetăţenilor români foşti rezidenţi pe teritoriul României, care se întorc în ţară a fost înregistrată la Senat, prima Cameră sesizată.

sursa: legestart.ro

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ACTUALITATE

Ajutor de stat pentru industria de procesare a cerealelor. Dezbatere publică

Publicat

petre daea ministrul agriculturii sursa foto pacebook

Un proiect de Ordonanţă de Urgenţă ce vizează instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de procesare a cerealelor şi fabricarea uleiurilor a fost postat în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Venim în sprijinul producţiei româneşti prin acordarea unui suport financiar de maximum 500.000 euro per întreprindere pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor şi fabricarea uleiurilor. Suma totală pe care o alocăm este de 200 de milioane de euro, sub formă de granturi, pentru procesarea produselor, valorificarea superioară a acestora şi asigurarea stocurilor necesare prelucrării”, a declarat ministrul Petre Daea.

Măsura prevăzută de acest act normativ este parte a răspunsului guvernamental la dificultăţile înregistrate de procesatorii din industria alimentară ca urmare a declanşării războiului din Ucraina. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Dependenţa Germaniei de China creşte într-un ritm ”devastator”

Publicat

steag germania

Economia germană a devenit mult mai dependentă de China în primul semestru din 2022, investiţiile directe şi deficitul său comercial atingând noi valori record, în pofida presiunilor politice asupra Berlinului să se distanţeze de Beijing, conform unui studiu consultat de Reuters.

În acelaşi timp, creşterea exporturilor Germaniei spre China s-a redus, potrivit studiului Institutului economic german (IW), care citează economiştii care indică o tendinţă spre majorarea producţiei pe plan local în China.

„Economia Germaniei este mult mai dependentă de China decât invers”, a apreciat Juergen Matthes, care a elaborat studiul. El a avertizat că această dependenţă reprezintă o problemă politică deoarece poziţia Beijingului în cazul Ucrainei şi poziţia sa militară faţă de Taiwan a plasat sub observaţie afacerile Germaniei cu China.

 

Dependenţa Germaniei de China creşte într-un ritm ”devastator”: investiţiile Germaniei în China s-au ridicat la aproximativ zece miliarde de euro

„Totuşi, în pofida acestor pericole şi probleme, interdependenţele economice cu China s-au îndreptat în direcţia greşită într-un ritm major, în primul semestru din 2022”, susţine economistul.

Conform studiului, investiţiile Germaniei în China s-au ridicat la aproximativ zece miliarde de euro în primele şase luni din 2022, depăşind cu mult precedentul nivel record, de 6,2 miliarde de euro.

Ponderea Chinei în importurile Germaniei a urcat la 12,4% în primul semestru din 2022, faţă de 3,4% în 2000, importurile Germaniei de bunuri chinezeşti în funcţie de valoare înregistrând un avans anual de 45,7%, arată datele IW.

 

Dependenţa Germaniei de China creşte într-un ritm ”devastator”: deficitul comercial al Germaniei pe relaţia cu China a ajuns la aproape 41 miliarde de euro la 30 iunie 2022, decalajul urmând să se adâncească.

IW a cerut Berlinului o schimbare a politicii faţă de China, reducerea subvenţiilor pentru firmele care fac afaceri cu a doua economie mondială, şi mutarea interesului spre alte pieţe emergente, în special din Asia.

Matthes a cerut companiilor din Germania să-şi reducă dependenţa de China, avertizând că orice sancţiuni occidentale contra Beijingului, de exemplu dacă invadează Taiwan, ar provoca în special falimentul firmelor expuse. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

AFM vrea noi fonduri pentru iluminat public. Bugetul a fost rezervat în 7 minute

Publicat

Conducerea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat că va cere suplimentarea cu 500 de milioane de lei a bugetului programului Iluminat public, după ce vineri fondurile alocate au fost rezervate în primele 7 minute.

Preşedintele AFM Laurențiu-Adrian Neculaescu a anunțat că va cere suplimentarea fondurilor la rectificarea bugetară din perioadă următoare.

„Imediat după deschiderea înscrierilor în aplicația informatică dedicată Programului Iluminat Public 2022, fondurile alocate au fost solicitate integral de un număr de 469 de UAT-uri. Acest lucru ne demonstrează că există un interes deosebit la nivel național pentru accesarea proiectelor care vizează eficientizarea consumului de energie. În acest sens, voi face toate demersurile necesare, astfel încât la rectificarea bugetară din perioada imediat următoare, bugetul programului să fie suplimentat cu încă 500 de milioane de lei”, a declarat Neculaescu.

Potrivit acestuia, o nouă sesiune de înscrieri ar putea avea loc la sfârșitul lunii septembrie.

Fondurile disponibile pentru Programul Iluminat Public au fost rezervate vineri integral în 7 minute de la lansare.

 

AFM vrea noi fonduri pentru iluminat public. Bugetul a fost rezervat în 7 minute: Bugetul alocat sesiunii de finanțare de vineri a fost de 500.000.000 lei

 

Programul se adresează unităților administrativ-teritoriale organizate de la nivel de comună, oraș sau municipiu care pot beneficia de fonduri pentru îmbunătățirea sistemului de iluminat public stradal prin folosirea unor tehnologii mai eficiente care să reducă semnificativ consumul de energie și, implicit, factura publică.

Bugetul alocat sesiunii de finanțare de vineri a fost de 500.000.000 lei.

Finanțarea se acordă în procent de maximum 100% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv de investiție și în limita sumelor ce pot fi acordate pentru fiecare categorie de solicitanți. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Absurd. România, al 13-lea cel mai mare producător de vin din lume, dar importă mai mult decât exportă

Publicat

vin bun e1640507571866.jpg

Încă o dovadă că România e o ţară ce se „hrăneşte cu importuri“. România e al 13-lea cel mai mare producător de vin din lume, dar totuşi importă de trei ori mai mult decât exportă.

România produce anual 4-4,5 milioane de hectolitri de vin, valoare ce poziţionează piaţa locală în top 15 cei mai mari jucători din lume, conform datelor de la Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului, citate de Ziarul Financiar.

Spre exemplu, în 2021, România a fost al 13-lea cel mai mare producător de vin din lume.

Cu toate acestea, piaţa locală este aproape invizibilă la export, foarte mulţi consumatori străini fiind surprinşi să audă că România produce vin. La polul opus, importurile de licori ale lui Bacchus cresc constant, ba chiar accelerat în ultimii ani. Astfel, chiar şi într-un domeniu în care este fruntaşă în Europa (locul 6) şi chiar în lume (13), România este pe deficit comercial.

Apre exemplu, anul trecut importurile au fost de aproape trei ori mai mari decât exporturile de vin. Deficitul comercial din acest sector a urcat la un nivel maxim record, în doar doi ani valoarea dublându-se la aproape 60 mil. euro.

 

Absurd. România, al 13-lea cel mai mare producător de vin din lume, dar importă mai mult decât exportă: factori pentru care importurile au crescut accelerat în ultimii ani

 

„Există mai mulţi factori pentru care importurile au crescut accelerat în ultimii ani. Pe de-o parte, vedem un interes mai mare al consumatorilor pentru astfel de produse. În contextul în care puterea de cumpărare a crescut, oamenii au achiziţionat cantităţi mai mari şi bunuri mai scumpe, ei au mers de la spumant la şampanie şi de la vin de 100 de lei sticla la unul de 150-200 de lei. Pe de altă parte, vedem un interes ridicat al investitorilor pentru vin. E vorba de oameni care vor să îşi diversifice portofoliile de investiţii şi care cumpără bunuri de tip refugiu“, spune Cristian Preotu, ce deţine grupul Le Manoir, cu activităţi în domeniul gastronomiei fine.

Unul dintre businessurile sale îl reprezintă importul, distribuţia şi vânzarea de vin de peste hotare pe piaţa din România. Antreprenorul adaugă că în ultimii ani, Le Manoir a vândut cantităţi mai mari de vin pentru investiţii, vin ce urmează a fi păstrat şi nu consumat. El spune că sunt oameni care plătesc 50.000 de euro pentru un bax de 24 de sticle de Petrus, spre exemplu.

Acest tip de mutare vine pe de-o parte ca urmare a maturizării pieţei şi a faptului că în ultimii ani au fost mulţi bani în economie. Pe de altă parte, în contextul economic şi geopolitic actual, marcat de volatilitate crescută, vinul poate fi perceput ca o investiţie mai stabilă.

Aceeaşi volatilitate şi aceleaşi probleme economice pot avea un impact diferit asupra consumului de vin de import (nu a achiziţiilor pentru investiţii), oamenii de rând urmând a fi mai cumpătaţi în procesul de cumpărare.

Absurd. România, al 13-lea cel mai mare producător de vin din lume, dar importă mai mult decât exportă: oamenii au avut bani pe care nu i-au mai cheltuit pe vacanţe

„În ultimii ani, marcaţi de pandemie, oamenii au avut bani pe care nu i-au mai cheltuit pe vacanţe sau pe ieşit în oraş şi, astfel s-au răsfăţat cu vinuri mai scumpe.“

„Dacă inflaţia va rămâne la nivel ridicat o bună vreme, lumea va începe să renunţe la lucruri, mai exact la orice produse ce nu sunt considerate de strictă necesitate“, adaugă Preotu.

Această evoluţie nu se va aplica însă persoanelor cu venituri mari, care nu îşi vor schimba comportamentul. Preotu precizează totodată că un alt motiv pentru care importul de vin a crescut este pentru că şi preţurile au crescut în ultimii ani, nu doar în 2022.

Românii au băut în 2021 vinuri de import în valoare de 92,9 milioane de euro, suma fiind cu peste 30% mai mare decât în anul anterior. În aceeaşi perioadă, exporturile de licori ale lui Bacchus au crescut timid, cu doar 10%, până la puţin peste 34 mil. euro.

„Exportul creşte, dar lent. Semnalele sunt bune, dar ca să ajungi un nume la export, trebuie să construieşti înainte de toate încredere. E nevoie de marketing şi promovare peste hotare, iar comunicarea noastră ca România tinde spre zero. Nu poţi face politică de export fără ajutorul statului. Noi, ca producători sau ca asociaţii, ne promovăm, dar nu e suficient, ce facem noi sunt picături şi e nevoie de o mare“, spune Dan Balaban, cofondatorul Davino, unul dintre cei mai cunoscuţi producători locali de vin, activ pe nişa premium.

Absurd. România, al 13-lea cel mai mare producător de vin din lume, dar importă mai mult decât exportă: e nevoie de advertising

El crede că e nevoie de advertising şi de bugete serioase în promovare pentru ca lumea să audă de România ca producător de vin. Omul de afaceri dă exemplul unui târg de profil de la Londra, unde bugetul României a fost de doar 80.000 de lire sterline, iar cel al Turciei de 2 milioane de lire. Standul a avut acelaşi preţ, aşa că diferenţa au făcut-o activităţile adiacente.

„Nimic nu se poate face fără sprijinul statului la nivelul acesta. Chiar dacă nu ne dă bani, măcar să ne sprijine. Să fii locul 13 în lume ca producţie, dar ajungi pe poziţia 35 ca export, înseamnă că ai o problemă“, adaugă el.

Exportul de vin al României abia s-a dublat în aproape 15 ani, pe când importul a crescut de 5,5 ori în perioada 2009-2021, conform datelor APEV – Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vin – care citează INS şi MAT-DCE.

„România nu are şanse să devină un mare exportator de vin pentru că e o concurenţă acerbă afară. Ne-am bate cu nume mari, cu ţări care şi-au construit deja o imagine în domeniu, aşa că dacă noi am merge acum cu renumele actual, am fi mâncaţi“, completează Ştefan Ionescu, fondatorul producătorului de vin 1.000 de chipuri din judeţul Prahova. El consideră totodată că pe pieţele externe sunt multe ţări care vând foarte ieftin, motiv pentru care distribuitorii şi retailerii cer preţuri mici.

Astfel, de multe ori, local, un producător poate obţine un preţ câteva ori mai bun decât la export.

„Noi exportăm doar 4% din producţie şi doar vinuri de top, iar asta pentru că partenerii din alte pieţe caută şi cer preţuri mici. România nu are o imagine bună ca ţară producătoare de vin. Totuşi, noi avem norocul că piaţa locală e suficient de matură şi de mare cât să ne înghită toate vinurile“, conchide el.

Mai mult, deşi importul de vin creşte, el reprezintă foarte puţin – 10-15% – din consumul total, excluzând achiziţiile pentru investiţii. MEDIAFAX

Citește mai departe