Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat în dezbatere publică, joi, proiectul Legii privind căutarea persoanelor dispărute, care prevede, printre altele, constituirea, în cadrul Poliţiei Române, a unei structuri specializate care se va numi Unitatea centrală pentru persoane dispărute.

"Unitatea centrală pentru persoane dispărute îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii: desfăşoară activităţi de îndrumare, sprijin şi control la structurile specializate pentru căutarea persoanelor dispărute constituite la nivel teritorial,
desfăşoară activităţi de îndrumare şi sprijin la celelalte structuri ale Poliţiei Române, privind organizarea şi realizarea activităţilor de căutare a persoanelor dispărute din competenţa acestora, elaborează ghiduri, formulare standardizate şi manuale de bune practici, destinate a fi utilizate în activitatea de căutare a persoanelor dispărute, cooperează cu structuri similare din străinătate, iar în cazurile preluate spre soluţionare, organizează şi coordonează întreaga activitate de căutare a persoanei dispărute, efectuează sau, după caz, solicită personalului de ordine publică să efectueze activităţi de căutare a unei persoane dispărute şi gestionează dosarele de dispariţie", se arată în proiectul de lege.

La nivelul inspectoratelor judeţene de poliţie, respectiv al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, se vor constitui structuri specializate pentru căutarea persoanelor dispărute, denumite unităţi teritoriale pentru persoane dispărute.

Acestea vor organiza şi coordona întreaga activitate de căutare a unei persoane dispărute, vor solicita personalului de ordine publică să efectueze activităţi de căutare a unei persoane dispărute, vor constitui şi gestiona dosarele de dispariţie a persoanelor, vor coopera cu structuri similare din străinătate sau vor colabora cu persoane fizice şi persoane juridice, române sau străine.

De asemenea, persoanele care vor să participe, voluntar şi gratuit, la găsirea celor dispăruţi o vor putea face printr-un mecanism de înregistrare online pus la dispoziţie de Poliţia Română.

"În cazul în care persoana nu a fost găsită, şeful unităţii teritoriale competente are obligaţia de a evalua periodic, cel puţin o dată la 3 luni începând cu momentul sesizării dispariţiei, datele şi informaţiile din dosarul dispariţiei şi de a stabili activităţile ce urmează a fi desfăşurate în continuare", se prevede într-un articol al noii legi.

Dacă persoana dispărută nu a fost găsită în termen de 7 ani de la momentul sesizării dispariţiei, iar metodele specifice activităţii de căutare a persoanelor dispărute adecvate circumstanţelor cazului au fost epuizate, dosarul dispariţiei se trece în evidenţa pasivă. În cazul în care persoana dispărută este minor, trecerea în evidenţa pasivă se face doar după trecerea unui termen de 7 ani de la împlinirea de către aceasta a vârstei de 18 ani.

În situaţia trecerii dosarului dispariţiei în evidenţa pasivă, semnalările din bazele de date create în scopul găsirii persoanei dispărute rămân active.

"Şeful unităţii teritoriale competente dispune redeschiderea dosarului dispariţiei, atunci când sunt obţinute noi date şi informaţii care pot conduce la găsirea persoanei dispărute. Se poate dispune redeschiderea dosarului dispariţiei chiar dacă persoana dispărută a fost declarată moartă prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă", se mai arată în proiectul de lege.

Grupul de coordonare central se constituie la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, atunci când activitatea de căutare sistematică în teren se desfăşoară într-un dosar de dispariţie preluat spre soluţionare de către Unitatea centrală pentru persoane dispărute şi este declanşat mecanismul "Alertă dispariţie copil". Grupul de coordonare central este condus de un adjunct al inspectorului general al Poliţiei Române.

Printre metodele speciale de căutare a unei persoane dispărute se numără, potrivit proiectului de lege, localizarea mijloacelor de comunicaţii electronice, obţinerea datelor de trafic şi localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane, accesul la un sistem informatic, interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă, reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale, obţinerea datelor privind situaţia medicală a unei persoane şi percheziţia locuinţei sau sediului unor persoane.

Textul proiectului de act normativ este afişat şi poate fi consultat pe pagina de internet a MAI, www.mai.gov.ro, la secţiunea Transparenţă decizională, precum şi la Centrul de Relaţii cu Publicul al MAI.

Propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării anunţului, respectiv 5 decembrie, pe adresa de e-mail: dgj_transparenta@mai.gov.ro. AGERPRES