Cultivatorii de usturoi vor putea primi în 2020 un sprijin financiar de 14.248,8 lei/hectar (maximum 3.000 euro/hectar) prin schema de ajutor de minimis privind susţinerea producţiei de usturoi, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Resursele financiare alocate în acest sens de la bugetul de stat depăşesc 7,5 milioane de lei, respectiv 1,58 milioane de euro.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro, echivalent în lei, pe durata a trei exerciţii financiare, adică exerciţiul financiar în cauză şi două exerciţii financiare precedente.

Astfel, cei care vor să beneficieze de aceste ajutoare de minimis pentru cultura de usturoi trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu usturoi de minimum 3.000 de metri pătraţi, să valorifice o cantitate de usturoi de minimum 3.000 de kilograme/hectar dovedită cu documente justificative, să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu usturoi la data depunerii cererii şi să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, conform modelului prevăzut în anexe, completat cu tratamentele aplicate culturii şi o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ teritorială se află terenul utilizat în anul de cerere, din care să rezulte suprafeţele cultivate cu usturoi.

MADR, prin direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, efectuează inspecţii în teren, pe parcursul perioadei de vegetaţie a culturilor de usturoi şi verifică permanent modul de respectare a prevederilor prezentei hotărâri de către beneficiarii sumelor reprezentând sprijin financiar prevăzut de schema de ajutor de minimis.

„Reprezentanţii direcţiilor pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, având în vedere cererea de înscriere în program şi declaraţia pe propria răspundere prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. e) şi în baza notificării scrise a solicitanţilor, transmisă prin email, fax sau poşta, verifică existenţa culturii şi evaluează producţia înainte de recoltare, potrivit fişelor prevăzute în anexa nr. 4 şi sunt direct răspunzători de veridicitatea datelor”, se arată în document.

În anul de cerere 2020, valorificarea producţiei de usturoi se face în perioada 1 iulie – 20 noiembrie, iar documentele justificative care să ateste valorificarea producţiei se depun la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti până la data de 27 noiembrie.

În situaţia în care, după centralizarea tuturor situaţiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depăşirea sumei maxime prevăzute, valoarea ajutorului de minimis care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget.

Cursul de schimb pentru acordarea acestui sprijin este de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019.

În ultimii ani, România a înregistrat un declin cu aproape 20% la producţia de usturoi, de la circa 67.000 de tone în 2010, la numai 55.000 de tone în 2017, în timp ce importurile au crescut semnificativ pentru a asigura consumul intern.

Suprafaţa cultivată cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.974 hectare, de pe care s-a obţinut o producţie de 55.673 tone. Comparativ cu anul 2010, în anul 2017 producţia de usturoi a scăzut cu 11.500 tone, arătau anul trecut datele statistice ale MADR prezentate în momentul lansării acestui program de sprijin.

Judeţele cu cele mai mari suprafeţe cultivate cu usturoi sunt: Botoşani, Dolj, Iaşi, Mehedinţi, Suceava, Teleorman şi Timiş. În urma analizei datelor comunicate de direcţiile pentru agricultură judeţene a rezultat o suprafaţă medie a exploataţiei de 0,22 ha. Circa 62% din totalul exploataţiilor cultivate cu usturoi au dimensiuni cuprinse între 0,004 ha şi 1 ha.

La nivelul României, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kg, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezintă 2,2 kg, respectiv 1,41% din consumul total de legume.

„Deficitul de producţie la cultura de usturoi cultivat în câmp se datorează costurilor mari de producţie, deficitului de sămânţă din soiuri autohtone, lipsa gamei de maşini şi utilaje necesare aplicării tehnologiei precum şi slaba asociere a producătorilor agricoli. Lipsa spaţiilor destinate condiţionării (sortare, ambalare etc.) şi păstrării corespunzătoare a usturoiului a creat dificultăţi în valorificarea producţiei către piaţă, ceea ce a condus la creşterea importului de usturoi”, se spunea în nota de fundamentare a proiectului iniţial.

În anul 2017, România a importat 6.095,26 tone usturoi. Având în vedere consumul de usturoi de 43.603 tone/an se constată un deficit de usturoi de 14.435 tone. Principalele ţări din UE de unde România aduce usturoi sunt: Olanda, R. Cehă, Spania, Ungaria, Germania, Grecia, Franţa, Polonia, Bulgaria, iar din ţările terţe: Turcia, China, Egipt şi Moldova. Ponderea importurilor din ţări terţe este de 3% din totalul schimburilor comerciale pentru anul 2017.AGERPRES