Connect with us

ACTUALITATE

Proiect: Ministerul Agriculturii alocă 7,5 milioane de lei în 2020 pentru susţinerea producţiei de usturoi

Publicat


Cultivatorii de usturoi vor putea primi în 2020 un sprijin financiar de 14.248,8 lei/hectar (maximum 3.000 euro/hectar) prin schema de ajutor de minimis privind susţinerea producţiei de usturoi, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Resursele financiare alocate în acest sens de la bugetul de stat depăşesc 7,5 milioane de lei, respectiv 1,58 milioane de euro.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro, echivalent în lei, pe durata a trei exerciţii financiare, adică exerciţiul financiar în cauză şi două exerciţii financiare precedente.

Astfel, cei care vor să beneficieze de aceste ajutoare de minimis pentru cultura de usturoi trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu usturoi de minimum 3.000 de metri pătraţi, să valorifice o cantitate de usturoi de minimum 3.000 de kilograme/hectar dovedită cu documente justificative, să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu usturoi la data depunerii cererii şi să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, conform modelului prevăzut în anexe, completat cu tratamentele aplicate culturii şi o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ teritorială se află terenul utilizat în anul de cerere, din care să rezulte suprafeţele cultivate cu usturoi.

MADR, prin direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, efectuează inspecţii în teren, pe parcursul perioadei de vegetaţie a culturilor de usturoi şi verifică permanent modul de respectare a prevederilor prezentei hotărâri de către beneficiarii sumelor reprezentând sprijin financiar prevăzut de schema de ajutor de minimis.

“Reprezentanţii direcţiilor pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, având în vedere cererea de înscriere în program şi declaraţia pe propria răspundere prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. e) şi în baza notificării scrise a solicitanţilor, transmisă prin email, fax sau poşta, verifică existenţa culturii şi evaluează producţia înainte de recoltare, potrivit fişelor prevăzute în anexa nr. 4 şi sunt direct răspunzători de veridicitatea datelor”, se arată în document.

În anul de cerere 2020, valorificarea producţiei de usturoi se face în perioada 1 iulie – 20 noiembrie, iar documentele justificative care să ateste valorificarea producţiei se depun la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti până la data de 27 noiembrie.

În situaţia în care, după centralizarea tuturor situaţiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depăşirea sumei maxime prevăzute, valoarea ajutorului de minimis care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget.

Cursul de schimb pentru acordarea acestui sprijin este de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019.

În ultimii ani, România a înregistrat un declin cu aproape 20% la producţia de usturoi, de la circa 67.000 de tone în 2010, la numai 55.000 de tone în 2017, în timp ce importurile au crescut semnificativ pentru a asigura consumul intern.

Suprafaţa cultivată cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.974 hectare, de pe care s-a obţinut o producţie de 55.673 tone. Comparativ cu anul 2010, în anul 2017 producţia de usturoi a scăzut cu 11.500 tone, arătau anul trecut datele statistice ale MADR prezentate în momentul lansării acestui program de sprijin.

Judeţele cu cele mai mari suprafeţe cultivate cu usturoi sunt: Botoşani, Dolj, Iaşi, Mehedinţi, Suceava, Teleorman şi Timiş. În urma analizei datelor comunicate de direcţiile pentru agricultură judeţene a rezultat o suprafaţă medie a exploataţiei de 0,22 ha. Circa 62% din totalul exploataţiilor cultivate cu usturoi au dimensiuni cuprinse între 0,004 ha şi 1 ha.

La nivelul României, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kg, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezintă 2,2 kg, respectiv 1,41% din consumul total de legume.

“Deficitul de producţie la cultura de usturoi cultivat în câmp se datorează costurilor mari de producţie, deficitului de sămânţă din soiuri autohtone, lipsa gamei de maşini şi utilaje necesare aplicării tehnologiei precum şi slaba asociere a producătorilor agricoli. Lipsa spaţiilor destinate condiţionării (sortare, ambalare etc.) şi păstrării corespunzătoare a usturoiului a creat dificultăţi în valorificarea producţiei către piaţă, ceea ce a condus la creşterea importului de usturoi”, se spunea în nota de fundamentare a proiectului iniţial.

În anul 2017, România a importat 6.095,26 tone usturoi. Având în vedere consumul de usturoi de 43.603 tone/an se constată un deficit de usturoi de 14.435 tone. Principalele ţări din UE de unde România aduce usturoi sunt: Olanda, R. Cehă, Spania, Ungaria, Germania, Grecia, Franţa, Polonia, Bulgaria, iar din ţările terţe: Turcia, China, Egipt şi Moldova. Ponderea importurilor din ţări terţe este de 3% din totalul schimburilor comerciale pentru anul 2017.AGERPRES

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Copiii şi adolescenţii, victime ale reclamelor online pentru produse dăunătoare. Sunt necesare reglementări

Publicat

food

Copiii şi adolescenţii sunt bombardaţi cu reclame pe reţelele de socializare care promovează produse dăunătoare, de la alimente de tip fast-food la tutun şi alcool, potrivit unui raport susţinut de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi dat miercuri publicităţii, care subliniază necesitatea adoptării unor reglementări în acest domeniu, informează Reuters.

Agenţiile de publicitate vând giganţilor tehnologici informaţii despre copii obţinute prin intermediul jocurilor electronice, a precizat autorul principal al raportului, Anthony Costello.

“Copiii au dreptul să nu fie bombardaţi în fiecare zi cu reclame pe telefoanele mobile sau să fie victimele furtului de date…”, a precizat Costello, profesor de sănătate globală şi sustenabilitate la University College London.

“La nivel global, publicitatea dăunătoare este îndreptată spre copii, în special cea asociată cu lucruri care le vor afecta dezvoltarea şi sănătatea – cum ar fi încurajarea consumului de zahăr, de alimente fast-food, tutun, alcool, jocuri pe calculator şi jocuri de noroc”, a declarat Costello în cadrul unei conferinţe de presă.

Raportul, intitulat “Un viitor pentru copiii lumii?”, identifică şi schimbările climatice drept o ameninţare iminentă pentru populaţia tânără.

Documentul a fost realizat de o comisie formată din peste 40 de experţi întrunită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi revista din domeniul medical The Lancet.

Este necesară adoptarea unor reglementări pentru protejarea tinerilor de ”utilizarea necorespunzătoare a datelor personale”, se mai spune în raport.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 8.000 în ultimul trimestru din 2019

Publicat

Numărul locurilor de muncă vacante a fost, în trimestrul IV din 2019, de 47.000, în scădere cu aproape 8.000 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Rata locurilor de muncă vacante (raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă) a fost 0,95%, în scădere cu 0,16 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,25 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 11.700.

În ultimul trimestru din 2019, rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,73%), sănătate şi asistenţă socială (1,69%), respectiv în administraţia publică (1,68%). Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (2,39%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat 23,4% din numărul total al locurilor de muncă vacante (11.000 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,95%.

Sectorul bugetar a însumat puţin peste 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Astfel, 5.800 locuri vacante se regăseau în sănătate şi asistenţă socială, 4.600 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 900 locuri vacante în învăţământ.

Rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai mică valoare în învăţământ (0,27%), iar numărul total al locurilor de muncă vacante în tranzacţii imobiliare (100 locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în administraţia publică (-0,54 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut cea mai relevantă diminuare în industria prelucrătoare (-2.600 locuri vacante).

La polul opus, cele mai semnificative creşteri atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (+0,27 puncte procentuale, respectiv +600 locuri vacante), urmate de agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,21 puncte procentuale, respectiv +200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (-1,18 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,96 puncte procentuale). Cea mai relevantă creştere a aceluiaşi indicator s-a evidenţiat în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,29 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-3.900 locuri vacante), respectiv în administraţia publică (-3.300 locuri vacante). Creşterea cea mai relevantă s-a regăsit în comerţ (+1.000 locuri vacante).

În trimestrul IV 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (10.400 locuri vacante).

Rata locurilor de muncă vacante a avut cea mai relevantă creştere pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (1,20%).

Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,56%, respectiv 100 locuri vacante), în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori (0,54%, respectiv 1.900 locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,36 puncte procentuale, respectiv -3.800 locuri vacante), respectiv în cele de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (-0,17 puncte procentuale, respectiv -1.200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai semnificativă scădere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,53 puncte procentuale, respectiv -5.600 locuri vacante).

Cea mai mare creştere a numărului locurilor de muncă vacante faţă de perioada analizată a fost pentru ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (900 locuri vacante, respectiv +0,09 puncte procentuale). AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Prima aeronavă ATR 72-600 a intrat în flota TAROM

Publicat

Compania TAROM a recepţionat prima aeronavă din seria celor 9 de tip ATR 72-600, în prezent fiind singura companie aeriană din România care cuprinde în flotă aeronave de acest tip, cu această configuraţie, conform unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Acest model de avion european este capabil să aterizare cu mijloace de bord independente şi de mare precizie în condiţii de vizibilitate redusă (LPV-200).

Aeronava prezintă o capacitate de transport crescută faţă de aeronavele ATR existente în flota TAROM, poate transporta până la 72 de pasageri, pe o distanţă maximă de aproximativ 1.500 km şi este menită să deservească piaţa internă şi regională.

Potrivit reprezentanţilor companiei, TAROM deţine o experienţă semnificativă în operarea acestui tip de avion, ceea ce înseamnă că mentenanţa poate fi asigurată de către personalul Direcţiei Tehnice din cadrul companiei, iar pregătirea echipajelor de zbor şi a personalului tehnic se va face cu costuri minime, suportate de către fabricant.

Aeronavele sunt achiziţionate în leasing operaţional, pe o perioadă de 10 ani, vor fi folosite pentru zboruri regionale (interne şi externe) şi vor înlocui ATR-urile pe care compania le are în prezent în flotă.

“Pentru TAROM dezvoltarea şi modernizarea flotei a fost şi este o prioritate majoră a echipei de management, de aceea începerea livrării celor 9 aeronave de tip ATR 72-600 ne bucură foarte tare”, se menţionează în comunicat.

Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM a fost înfiinţată în 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Din iunie 2010 este membră a Alianţei SkyTeam, din 1993 membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Românii ar putea primi compensaţii pentru întârzieri şi în transporul feroviar, în maximum 2 ani

Publicat

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Eduardt Cozminschi, susţine că în cel mult doi ani românii ar putea primi compensaţii pentru întârzieri şi în transportul feroviar.

“Mai devreme sau mai târziu va trebui să implementăm acest lucru. În acest sens, avem un grup de lucru iniţiat cu Ministerul Transporturilor, dar încă suntem la nivel de discuţii. Probabil în maximum doi ani de zile”, a spus preşedintele ANPC, întrebat când se vor aplica prevederile Regulamentului european care acordă despăgubiri pentru călătorii pe calea ferată, aşa cum există în transportul aerian.

România trebuia să implementeze până la finele anului 2019 aceste prevederi din regulament european, dar Ministerul Transporturilor a propus derogarea drepturilor la compensaţii în cazul întârzierilor sau a accidentelor feroviare până în anul 2024.

Directorul general al companiei CFR Călători, Dan Costescu, a declarat pentru AGERPRES la finele lunii ianuarie că Regulamentul care va acorda compensaţii călătorilor pentru întârzieri trebuia să intre în vigoare în decembrie 2019, dar s-a cerut o derogare “până în 2021, 2022, iar acum se duce spre 2024”. AGERPRES

Citește mai departe