Connect with us

ECONOMIE

Proiect: Pensiile speciale mai mari de 7.000 de lei lunar, taxate

Publicat

Eugen Teodorovici

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, propune, într-o iniţiativă legislativă pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, depusă la Senat, taxarea pensiilor speciale cuprinse între 7.000 şi 10.000 de lei cu 30%, iar ceea ce depăşeşte 10.000 de lei cu 50%.

Propunerea legislativă prevede instituirea unei taxe pe veniturile reprezentând pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi şi statute speciale.

„Conform informaţiilor furnizate de Casa Naţională de Pensii pentru un număr de 9.312 beneficiari de pensii de serviciu în plată la sfârşitul lunii iunie 2019, din total sume cuvenite în cuantum de 105.706.216 lei, partea suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat bazată pe contributivitate reprezintă aproximativ 16,9%, iar cea fără contributivitate, suportată de la bugetul de stat, reprezintă aproximativ 83,1%. Se constată că în cazul pensiilor mai mari de 10.000 lei lunar componenta bazată pe necontributivitate este dominantă comparativ cu cea bazată pe contributivitate”, se arată în expunerea de motive.

De asemenea, iniţiatorul explică, în expunerea de motive, că în stabilirea plafonului de 7.000 de lei peste care se propune taxarea pensiilor s-au folosit studii recente făcute de Academia Română, fiind avute în vedere şi cerinţele de convergenţă a veniturilor prezentate în raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Senat, prim for sesizat în acest caz. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Eurostat: România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE

Publicat

România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE, dar se află pe la mijlocul clasamentului european în privinţa puterii de cumpărare, în aceeşi categorie cu Portugalia, Grecia, Ungaria sau Cehia.

Din cele 27 de ţări membre, 21 au prag de salariu minim naţional, singurele excepţii fiind Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

Dintre cele 21 de ţări, 13 state din sud şi est au salarii minime sub 1000 de euro pe lună: Bulgaria (€332), Letonia (€500), România (€515), Ungaria (€542), Croaţia (€624), Slovacia (€646), Cehia (€652), Estonia (€654), Polonia (€655), Lituania (€730), Grecia (€774), Malta (€792) şi Portugalia (€823), scrie ZF.

Slovenia (€1 074) şi Spania (€1 126) au uşor peste pragul de 1000 de euro pe lună, în timp ce restul de şase state depăşesc 1500 euro: Franţa (€1 603), Germania (€1 621), Belgia (€1 658), Olanda (€1 725), Irlanda (€1 775) şi Luxemburg (€2 257).

Comparativ, în SUA salariul minim la nivel federal este de 1110 euro în ianurie 2022.

Practic, cel mai mare salariu minim din UE este de 7 ori peste cel mai mic. Dar, diferenţele dintre ţări sunt considerabil mai mici dacă se ia în calcul nivelul preţurilor.

Exprimat în funcţie de puterea de cumpărare (PPS), ţările cu preţuri mai mici stau mai bine decât cele cu preţuri mari, dincolo de nivelul salariului minim.

Salariile minime pornesc de la 604 PPS pe lună în Bulgaria la 1707 PPS în Luxemburg

Eliminând diferenţele în privinţa preţurilor, salariile minime pornesc de la 604 PPS pe lună în Bulgaria la 1707 PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim este de doar 3 ori peste cel mai mic.

În acest context, Eurostat a împărţit ţările membre UE în două mari categorii: cele cu salarii minime de peste 1000 PPS (putere de cumpărare) şi cele sub acest nivel.

Din prima categorie fac parte Luxemburg, Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Irlanda, Slovenia, Spania, Polonia şi Lituania.

Al doilea grup include România, Portugalia, Malta, Croaţia, Grecia, Ungaria, Cehia, Estonia, Slovacia, Letonia şi Bulgaria. Calculat în acest fel, cel mai mare salariul minim din categorie aparţine României, cu 949 PPS, iar cel mai mic BUlgariei, cu 604 PPS.

În acest segment ar intra şi SUA, cu 920 PPS.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Finanţelor: Am redus deficitul pe 2021 la 6,7% din PIB

Publicat

ministrul finante adrian caciu

Am încheiat anul 2021 cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB şi ne-ar fi plăcut să fie de 5%, dar aşa nu plăteam salariile şi pensiile, a declarat, joi, la Palatul Parlamentului, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

„Am redus deficitul în 2021, am încheiat anul cu un deficit de 6,7%. Dânsul (preşedintele PNL, Florin Cîţu, n.r.) ar fi spus că dacă deficitul era de 5% şi că a lăsat un deficit de 4%… Nu a lăsat un deficit de 4%, ci de 4,7%. Nu uitaţi că la rectificare a trebuit să punem bani de salarii care nu erau prinşi în buget şi bani de pensii. Nu putem să ne arătăm acum o îngrijorare uitând faptul că bugetul nu avea banii de pensii şi de salarii. Ne-ar fi plăcut şi nouă să avem un deficit de 5%, dar ce făceam, nu plăteam salariile şi pensiile sau salariile din Sănătate? Am reuşit să reducem deficitul pe 2021. O să reducem deficitul şi pe 2022, dar lupta împotriva inflaţiei se face pe mai multe fronturi. Pe de o parte, reduci deficitele şi elimini riscul de derapaj. Pe de altă parte, trebuie să acţionezi asupra cauzelor inflaţiei şi cauzele sunt preţurile la energie pentru care, luna viitoare, venim cu o serie de soluţii care vor duce la stoparea creşterii preţurilor la energie, dacă nu diminuarea lor”, a spus Câciu.

Acesta a adăugat că deficitul ar mai putea fi redus şi printr-o colectare mai bună a veniturilor. „Iată, în ultima Ordonanţă cu plafonarea şi compensarea, aţi observat că am găsit încă 3 miliarde de lei în plus la venituri din dividendele companiilor de stat”, a menţionat oficialul.

Ţinta de deficit bugetar pentru anul trecut a fost stabilită la 7,13% din PIB.

Fostul premier Florin Cîţu a susţinut la sfârşitul săptămânii trecute, la Alba Iulia, că dacă în ultima lună a anului trecut ar fi rămas la guvernare deficitul bugetar nu ar fi fost mai mare de 5%.

„România a avut în anul trecut, în 2021, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană şi a redus deficitul bugetar de la 10% aproape în 2020 spre 7%. Acum eu vă spun că atunci când am plecat de la guvernare, deficitul bugetar era de 4%, deci după 11 luni, un deficit bugetar de 4%. Acum, dacă în ultima lună rămâneam la guvernare, nu cred că mergea mai mare deficitul de 5%. Sper că nu s-a dus spre 7, că asta ar însemna ca în ultima lună să avem un deficit de trei procente, să crească într-o singură lună. Să ştiţi că toate sunt legate. Dacă începi să cheltuieşti fără să investeşti, te îndrepţi direct către un eşec”, a susţinut fostul premier.

Ministrul Finanţelor participă, joi, la evenimentul de lansare a celor patru programe guvernamentale pe care instituţia urmează să le implementeze în anul 2022, organizat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Cele patru programe – IMM Prod, Rural Invest, Garant Construct şi Innovation – sunt menite să susţină obiectivele asumate prin Programul de Guvernare 2021-2024, în vederea finanţării economiei şi facilitarea creditării pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, în parteneriat cu sistemul bancar şi cu formele asociative ale IMM-urilor. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ECONOMIE

Numărul IT-iştilor s-a dublat în ultimul deceniu. În 2020, companiile din domeniu au făcut peste 6.000 de noi angajări

Publicat

computer calculator it isti sursa foto pixabay
sursa foto: Pixabay.com

Companiile din domeniul IT&C au făcut peste 6.000 de noi angajări în 2020, iar numărul total al angajaţilor din sectorul-vedetă al economiei a depăşit 200.000 de persoane în primul an de pandemie.

Cu toate acestea, creşterea numă­rului de angajaţi din IT&C din ultimul an a fost mai redusă decât în anii anteriori pandemiei: în perioada 2014 – 2019, de exemplu, numărul de angajaţi din sectorul IT&C a crescut cu câte peste 10.000 de noi angajaţi în fiecare an, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Până înainte de panemie, numărul de angajați în domeniul IT creștea cu câte 10.000 în fiecare an

„A fost o tendinţă naturală a com­paniilor de a se conserva, pentru că, neştiind ce urmează, au avut o rezervă în materie de noi angajări, inclusiv în IT. Pe de altă parte, acolo unde au fost angajări la nivelul multi­naţio­nalelor, o parte din angajaţi au lu­crat din România pentru firmele-ma­­mă din alte ţări pentru a ajuta la această transformare digitală, iar aceste două componente – rezerva în a face multe angajări şi transferul unor an­­gajaţi – au făcut ca dinamica anga­jărilor din IT să fie mai redusă în 2020 faţă de cea din alţi ani“, a explicat Mih­nea Costoiu, rectorul Universităţii Poli­tehnica din Bucureşti, care are circa 32.000 – 33.000 de studenţi în pre­zent şi care „livrează“ câte 3.500 de absol­venţi pe an (dintre care 600- 700 în IT).

București – pe primul loc în top orașe cu cei mai mulți IT-iști

Cei mai mulţi IT-işti lucrează în companiile înregistrate în Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi şi Braşov, iar cei mai puţini în Mehedinţi, Giurgiu, Bistriţa, Să­laj şi Teleorman.

Capitala concen­trea­ză jumătate din totalul angajaţilor din IT&C din România, o explicaţie a aces­tei situaţii fiind şi faptul că aici este sediul celor mai mari companii IT lo­cale şi multinaţionale care au anga­jaţi şi din alte judeţe, dar care sunt înre­gis­traţi pe entitatea juridică de la Bu­cureşti.

IT&C-ul este unul dintre puţinele sectoare în care aportul la PIB a crescut în ultimii ani: contribuţia sectorului IT&C la PIB a crescut de la 4,7% în 2017 la aproape 7% în 2021.

(sursa: Mediafax)

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vântul şi apa furnizează cea mai mare parte a electricităţii din surse de energie regenerabilă

Publicat

În 2020, sursele de energie regenerabilă au reprezentat 37% din consumul brut de electricitate în Uniunea Europeană, o uşoară creştere faţă de 34% în 2019, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Energia eoliană şi energia hidroelectrică au reprezentat peste două treimi din totalul electricităţii generate din surse regenerabile (36% şi, respectiv, 33%). Restul de energie generat a fost din energia solară (14%), biocombustibili solizi (8%) şi alte surse de energie regenerabilă (8%). Energia solară a fost sursa cu cea mai rapidă creştere, în condiţiile în care, în 2008, reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în Uniunea Europeană.

energie eurostat

În rândul celor 27 de state membre UE, peste 70% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Austria (78%) şi Suedia (75%).

De asemenea, peste 50% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Danemarca (65%), Portugalia (58%), Croaţia şi Letonia (ambele cu 53%), iar peste 40% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Germania (44,7%), România (43%), Spania (42,9%).

energie eurostat1

La polul opus, 15% sau mai puţin din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Malta (10%), Cipru şi Ungaria (ambele cu 12%), Luxemburg (14%) şi Cehia (15%). Agerpres

sursa foto: ec.europa.eu

Citește mai departe