Connect with us

ECONOMIE

Proiect: Pensiile speciale mai mari de 7.000 de lei lunar, taxate

Publicat

Eugen Teodorovici

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, propune, într-o iniţiativă legislativă pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, depusă la Senat, taxarea pensiilor speciale cuprinse între 7.000 şi 10.000 de lei cu 30%, iar ceea ce depăşeşte 10.000 de lei cu 50%.

Propunerea legislativă prevede instituirea unei taxe pe veniturile reprezentând pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi şi statute speciale.

„Conform informaţiilor furnizate de Casa Naţională de Pensii pentru un număr de 9.312 beneficiari de pensii de serviciu în plată la sfârşitul lunii iunie 2019, din total sume cuvenite în cuantum de 105.706.216 lei, partea suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat bazată pe contributivitate reprezintă aproximativ 16,9%, iar cea fără contributivitate, suportată de la bugetul de stat, reprezintă aproximativ 83,1%. Se constată că în cazul pensiilor mai mari de 10.000 lei lunar componenta bazată pe necontributivitate este dominantă comparativ cu cea bazată pe contributivitate”, se arată în expunerea de motive.

De asemenea, iniţiatorul explică, în expunerea de motive, că în stabilirea plafonului de 7.000 de lei peste care se propune taxarea pensiilor s-au folosit studii recente făcute de Academia Română, fiind avute în vedere şi cerinţele de convergenţă a veniturilor prezentate în raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Senat, prim for sesizat în acest caz. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

România şi Slovacia au avut cea mai scăzută creştere economică din UE în trimestrul al treilea

Publicat

Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere de 2,2% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul al doilea, iar în Uniunea Europeană PIB-ul a urcat cu 2,1% de la un trimestru la altul, în ambele cazuri fiind vorba de un avans identic cu cel consemnat în trimestrul II raportat la primele trei luni din an, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Cu excepţia Lituaniei, unde PIB-ul a stagnat, toate statele membre UE au consemnat o creştere a PIB în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent. Însă, în timp ce Austria a avut cea mai mare creştere a PIB de la un trimestru la altul (3,8%), cele mai mici ritmuri de creştere au fost consemnate în România şi Slovacia (ambele cu un avans de 0,4%).

În ritm anual, Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 4,1% în UE în trimestrul al treilea, după un avans de 14,4% în zona euro şi unul de 13,8% în UE în trimestrul al doilea. În cazul României, ritmul de creştere a încetinit până la 8,1% în al treilea trimestru, de la 13,8% în trimestrul al doilea.

Tot marţi, Eurostat a anunţat că numărul persoanelor ocupate a urcat cu 0,9%, atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Aceasta după ce în trimestrul al doilea ocuparea a crescut cu 0,8%, atât în zona euro, cât şi în UE.

În perioada iulie-septembrie 2021, ţările membre cu cea mai puternică majorare a ocupării au fost Irlanda (4%), Spania (2,6%) şi Lituania (2,1%), iar ţările cu cele mai modeste creşteri au fost Slovacia şi Croaţia (ambele cu 0,3%), precum şi Suedia, Cehia, Germania, Italia şi România (toate cu 0,4%). Eurostat estimează că în al treilea trimestru din 2021 erau 210 milioane persoane ocupate în Uniunea Europeană, din care 161 de milioane în zona euro.

În ceea ce priveşte România, Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus creşterea economică din trimestrul III al acestui an, la 0,4%, de la 0,3% cât estima anterior, iar faţă de perioada similară din 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 7,4% pe seria brută şi 8,1% pe seria ajustată sezonier. Pe data de 16 noiembrie, INS anunţa că economia României a încetinit la 0,3% în trimestrul III faţă de trimestrul anterior, în timp ce raporta la aceeaşi perioadă a anului trecut avansul PIB a fost de 7,2% pe serie brută şi 8% pe serie ajustată. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Economiei: Am deblocat bugetele operatorilor din industria de apărare. Până la sfârşitul anului, oamenii vor primi salariile

Publicat

florin spataru ministrul economiei
sursa foto: Facebook / Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Bugetele majorităţii operatorilor economici cu capital de stat din industria de apărare au fost deblocate, în cursul serii de luni, astfel încât plăţile salariale aferente nucleului industriei de apărare să poată fi realizate până la sfârşitul anului, informează marţi Ministerul Economiei (ME).

Potrivit unui comunicat al ME, ministrul de resort, Florin Spătaru, a avut o întrevedere cu membrii Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA) pentru a găsi soluţii la problemele urgente ale acestui sector industrial. Cel mai important aspect ridicat în cadrul întâlnirii a fost neaprobarea de la începutul anului a bugetelor de venituri şi cheltuieli a majorităţii operatorilor economici din portofoliul Ministerului Economiei, fapt ce a dus la zero investiţii şi, mai grav, la imposibilitatea plăţii salariilor.

„Am decis ca, imediat după întâlnirea cu liderii sindicatelor, să semnez aprobarea bugetelor care erau blocate fără niciun motiv întemeiat, de la începutul acestui an. Nu putem cere performanţă de la oameni care nu-şi primesc nici măcar salariile. Fără bugete aprobate, banii pentru nucleu, adică banii prevăzuţi prin lege pentru personalul din industria naţională de apărare, nu puteau să ajungă la oameni. Astfel de situaţii nu sunt admisibile şi cei responsabili pentru situaţia asta ar trebui să răspundă. Anul 2021 este primul an din istoria acestui minister când în industria de apărare s-au făcut ZERO investiţii. A fost cu adevărat un an negru pentru industria naţională de apărare”, a spus ministrul Economiei.

Florin Spătaru a subliniat că industria naţională de apărare reprezintă un capitol important din noul program de guvernare şi a anunţat că, în urma analizării capabilităţilor acesteia, va propune Guvernului un plan investiţional strategic.

Totodată, acesta a adăugat că va demara discuţii cu MApN pentru a identifica noi oportunităţi de colaborare.

„Industria de apărare din România este supusă unor provocări şi probleme stringente”

„Industria de apărare din România este supusă unor provocări şi probleme stringente, în această perioadă, fără precedent. Finanţarea acestui sector lăsat până acum în eşalonul doi este esenţială, dacă ne dorim o industrie de apărare competitivă şi performantă”, a susţinut şeful de la Economie.

La rândul lor, liderii sindicatelor au subliniat necesitatea unei strategii de atragere de forţă de muncă tânără şi specializată în industrie, precum şi crearea unei grile de salarizare, în conformitate cu condiţiile speciale de muncă.

„Veniturile din industria de apărare trebuie corelate cu oportunităţile de dezvoltare pe care aceste companii le pot oferi tinerilor, astfel încât aceştia să fie motivaţi să rămână şi să se specializeze pe domeniile lor de activitate”, este de părere ministrul.

Necesitatea unui cadru legislativ special dedicat industriei de apărare

De asemenea, întâlnirea a evidenţiat necesitatea unui cadru legislativ special dedicat industriei de apărare. În plus, Florin Spătaru s-a pronunţat în favoarea unui plan sustenabil de atragere de comenzi din partea statului român.

„Avem nevoie de o schimbare de atitudine în relaţiile parteneriale şi o mai strânsă colaborare între companiile româneşti din industria de apărare şi instituţiile statului român care beneficiază de aceste produse”, a afirmat ministrul Economiei. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministrul Energiei: Estimăm o scădere a prețurilor la gaze după această iarnă

Publicat

gaz

Prețul gazelor a crescut după ce au fost reduse livrările prin Ucraina, din Rusia, pentru a se presa operaționalizarea conductei Nord Stream 2, a declarat ministrul Energiei Virgil Popescu. Potrivit acestuia, specialiștii estimează că prețul gazelor va scădea după această iarnă.

Virgil Popescu a declarat marți că, după accidentul din vară de la Azomureș, combinatul a funcționat la jumătate din capacitate.

„A funcționat doar cu linia 4 pentru că, dacă vă aduceți aminte, a fost un accident la Azomureș pe linia 3. Deci funcționa la jumătate din capacitate. Contractul lor de gaze la un preț foarte bun expira la 31 decembrie și au luat decizia să oprească o lună sau două luni de zile și să-și mute reviziile care erau planificate în vară tocmai pentru a preîntâmpina această turbulență pe piața gazelor naturale, să o mute în perioada aceasta de iarnă”, a spus Virgil Popescu.

De ce a crescut prețul gazelor naturale

Despre motivul creșterii prețurilor la gaze, Popescu a spus că „toți știm motivul”: „este o speculație pe piața gazelor naturale făcută de către Federația Rusă prin Gazprom. S-au redus livrările prin Ucraina, se presează practic operaționalizarea conductei Nord Stream 2”.

După această iarnă, estimările sunt că prețul gazelor va scădea.

„Noi estimăm că după perioada de iarnă, odată cu pornirea conductei prețurile vor scădea”

„Noi estimăm că după perioada de iarnă, odată cu pornirea conductei prețurile vor scădea. Așa se vede și pe piața futures a contractelor de vânzare de gaz pe bursele europene prețurile sunt la jumătate pentru primăvară, vară și chiar iarna anului viitor. Estimăm o scădere a prețurilor la gaze naturale după această iarnă. Iar întreprinderile mici și mijlocii, prin legea pe care am adoptat-o în Parlament au o schemă de ajutor de stat. Primesc, practic, o subvenție atât la energie electrică, cât și la gaze naturale pentru a trece cu bine această iarnă”, a mai spus ministrul Energiei.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ECONOMIE

Studiu: Care sunt cele mai apreciate aeroporturi din România

Publicat

aeroport cluj avion cluj

Toate aeroporturile din țară au fost sancționate de participanții la un studiu realizat în lunile septembrie și octombrie pentru prețurile mari din magazine și restaurante. Totuși, unele au obținut puncaje maxime în ceea ce privește varietatea de rute oferite sau amabilitatea personalului.

Una dintre noutățile aduse de pandemie pentru domeniul turismului și al călătoriilor cu avionul este creșterea interesului pentru zborurile interne, în special pe rute a căror alternativă rutieră ar însemna foarte multe ore petrecute în trafic, dar și creșterea numărului de rute externe operate de pe aeroporturi secundare din România.

Astfel, comparativ cu anul 2019 când la nivel național aeroporturile au înregistrat peste 23 de milioane de pasageri, dintre care peste 60% au sosit / plecat de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București, în perioada post-pandemică se observă o creștere a rutelor și a numărului de pasageri ce optează pentru a ateriza / decola folosind aeroporturile mai mici din România.

Vola.ro a făcut un studiu cu privire la situația aeroporturilor din România, pe baza opiniilor și preferințelor pasagerilor.

Studiul a fost făcut printr-un sistem de notare a celor mai reprezentative caracteristici pentru un aeroport: curățenie, aspect, semnalizare, amabilitatea personalului, accesibilitate, calitate și prețurile facilităților (magazine, restaurante, parcare).

Aeroportul Internațional Henri Coandă București

Aeroportul Internațional Henri Coandă București gestionează cel mai mare volum al traficului aerian, operând atât curse interne, cât și externe, și este principalul punct de conexiune între România și nenumărate destinații din Europa și restul lumii. Grație portofoliului mare de companii aeriene și a varietății de rute pe care le asigură, acesta a fost ales de 70.6% dintre participanții la studiu.

„În același timp, însă, călătorii au remarcat aglomerația care se formează pe Otopeni, cozile și lipsa personalului suficient, factori care îngreunează procedurile din aeroport, cauzând întârzieri, probleme cu bagajele, modificări de program de zbor. Prin urmare, respondenții au observat că, din acest punct de vedere, aeroportul Henri Coandă are nevoie mai multă atenție, astfel încât să funcționeze la standardele aeroporturilor din marile capitale europene”, au transmis realizatorii studiului.

Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca

Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca a fost apreciat pentru curățenie (9/10), amabilitatea personalului (9.1/10) și semnalizarea eficientă a porților și a ghișeelor (9/10). Fiind un aeroport mai mic decât Otopeniul, acesta operează un număr restrâns de curse interne și externe. Un alt minus al aeroportului Avram Iancu, raportat de participanții la studiul Vola.ro, este reprezentat de lipsa varietății în ceea ce privește restaurantele și magazinele disponibile.

Aeroportul Internațional George Enescu Bacău

Aeroportul Internațional George Enescu Bacău a primit cele mai mari note pentru semnalizarea eficientă (9.4/10) și curățenie (9.1/10), fiind printre singurele aeroporturi apreciate pentru atenția la curățenie. De asemenea, merită menționat faptul că, în ciuda faptului că este un aeroport mic, acesta asigură zboruri directe către câteva dintre cele mai căutate destinații: Marea Britanie, Italia și Spania. Pasagerii pot ajunge la el atât cu mașina personală, cât și cu transportul în comun (autobuz, taxi).

Aeroportul Internațional Iași

Aeroportul Internațional Iași a obținut note bune pentru semnalizarea eficientă (9/10), grație spațiului organizat, care îi ajută pe călători să găsească rapid porțile și ghișeele. Totodată, aeroportul din Iași dispune și de un centru de vaccinare fără programare. De asemenea, acesta oferă un acces facil tuturor pasagerilor, atât cu mașina personală, cât și cu transportul în comun (autobuz, taxi, servicii de ridesharing).

Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare Suceava

Pasagerii care au tranzitat Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare Suceava au notat dur câteva aspecte precum curățenia (7.7/10), amabilitatea personalului (7.3/10) și accesibilitatea (6.6/10). „Fiind un aeroport destul de mic, portofoliul acestuia nu include numeroase companii aeriene, astfel că operează un număr restrâns de rute, atât în România, cât și în Europa (Italia, Marea Britanie, Germania). Este totuși o reușită că se află în clasament alături de aeroporturile mari ale României, București – Otopeni, Cluj Napoca și Iași”, au mai transmis realizatorii studiului.

Pe lângă cele cinci aeroporturi, care au primit cele mai multe voturi din partea pasagerilor participanți la studiu, pe listă au fost incluse și aeroporturile din Sibiu, Craiova și Timișoara.

Aeroportul Internațional Sibiu, de exemplu, a obținut note mari pentru amabilitatea personajului, dar și pentru accesibilitate, având conexiuni bune cu centrul orașului. Aeroportul Internațional Craiova a fost și el votat pentru semnalizarea eficientă a reperelor principale și pentru accesibilitate, fiind situat la scurtă distanță de oraș. Totodată, acesta a obținut calificative mari la capitolul curățenie. Nu în ultimul rând, Aeroportul Internațional Timișoara a fost apreciat de călători pentru semnalizare și curățenie.

Un aspect important de menționat este că toate aeroporturile incluse în acest raport au fost sancționate pentru prețurile mari și foarte mari din magazinele și restaurantele amenajate în cadrul lor.

Studiul Vola.ro a fost realizat la finalul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2021, pe un eșantion de 238 de respondenți care au călătorit pe aeroporturile din România. MEDIAFAX

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe