O propunere legislativă depusă, pe 18 decembrie, la Camera Deputaţilor, de către mai mulţi parlamentari PSD, prevede executarea la domiciliu a pedepselor cu închisoarea de până la 3 ani, precum şi un prag de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu.

Potrivit proiectului publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

De asemenea, iniţiatorii modifică articolul 60 al Codului penal referitor la regimul închisorii stabilind, la alineatul 2, că „pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani se execută la domiciliu” şi la alineatul 3 că detenţia la domiciliu se aplică şi „persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste 3 ani, dar cu vârsta de cel puţin 60 de ani sau a celor care suferă de bolile grave sau incurabile stabilite prin lege”.

Proiectul prevede o reducere a limitelor pentru pedepsele la luarea de mită, dar şi la darea de mită. Astfel, „promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase materiale, în condiţiile arătate în art. 289 (Cod Penal – n.r), se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani”, faţă de actualele reglementări care, pentru această faptă, prevăd pedepse de la 2 la 7 ani. În ceea ce priveşte luarea de mită, limita inferioară a pedepsei cu închisoarea este stabilită la 1 an, în condiţiile în care actualele reglementări prevăd o limită inferioară de 3 ani.

Potrivit articolului 289 alineatul 1 al Codului penal „fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”.

Iniţiatorii au modificat acest articol eliminând sintagma „pentru altul” şi specificând că este vorba de „foloase materiale”.

Sunt totodată reduse pedepsele pentru traficul de influenţă. Faţă de actualul Cod penal, care prevede pedepse de la 2 la 7 ani închisoare pentru această infracţiune, proiectul vine cu pedepse de la 1 la 5 ani. Şi în ceea ce priveşte acest tip de infracţiune este eliminată sintagma „pentru altul”.

Astfel, alineatul 1 al articolului 291, referitor la traficul de influenţă, va avea, in viziunea iniţiatorilor, următorul cuprins: „Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani”.

Aceleaşi modificări sunt operate şi la alineatul 1 al articolului 292, despre cumpărarea de influenţă. În plus, parlamentarii iniţiatori abrogă alineatul 2 potrivit căruia „făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.”

„Nu este normal ca mituitorul sau cumpărătorul de influenţă să nu fie sancţionaţi penal pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de normele legale, chiar dacă denunţă fapta corelativă a funcţionarului care primeşte mită sau săvârşeşte trafic de influenţă”, justifică iniţiatorii, în expunerea de motive, semnată de deputatul Cătălin Rădulescu, aborgarea alineatului 2.

În ceea ce priveşte reducerea pedepselor, parlamentarii iniţiatori susţin că „în România există cel mai greu regim sancţionator din UE”, iar „scopul pedepselor trebuie să fie de reeducare şi reinserţie socială”. Aceştia consideră că modificările propuse vizează scăderea gradului „de aglomerare” din închisorile româneşti.

Semnatarii proiectului susţin şi abrogarea articolului 299, potrivit căruia „fapta funcţionarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obţine favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”.

Iniţiatorii spun că noţiunea de „favoruri sexuale” nu poate fi determinată precis.

Propunerea legislativă modifică şi o serie de articole ale Codului de procedură penală (Cpp). Deputaţii şi senatorii PSD care au iniţiat proiectul propun ca, în cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate şi a martorului să fie înregistrată prin mijloace tehnice audio sau audio-video. În actualul Cod de procedură penală se prevede ca acest lucru să aibă loc „atunci când organul de urmărire penală consideră necesar” sau atunci când persoana vătămată ori martorul a solicitat aceasta în mod expres şi înregistrarea este posibilă.

O altă modificare vizează articolul 202 al Cpp referitor la scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile măsurilor preventive. Din alieantul 1 al acestui articol este eliminată formula „suspiciune rezonabilă”, astfel încât „măsurile preventive pot fi impuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune (…)”.

Schimbările vizează şi prevederile Cpp referitoare la denunţ. La articolul 290, care reglementează acest lucru, iniţiatorii PSD introduc un nou alineat potrivit căruia „denunţul poate fi făcut în termen de şase luni de la data la care denunţătorul a aflat despre săvârşirea faptei, cu excepţia infracţiunilor contra persoanei şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale”.

Un alt alieant introdus stipulează că, dacă denunţătorul nu denunţă fapta în termenul prevăzut anterior, va răspunde penal, iar denunţul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”.

La articolul 294 privitor la examinarea sesizărilor, iniţiatorii mai adaugă un alineat care precizează că „soluţionarea cauzelor de către procurori se face în ordinea înregistrării lor”.

Propunerea legislativă a fost depusă la Camera Deputaţilor, pe 18 decembrie, fiind iniţiată de 40 deputaţi şi senatori PSD: Babuş Radu, Bălănescu Alexandru, Bontea Vlad, Bucura-Oprescu Simona, Căciulă Aurel, Căruceru Aida-Cristina, Cocoş Vasile, Cosma Andreea, Dinu Cristina-Elena, Georgescu Nicolae, Halici Nicuşor, Intotero Natalia-Elena, Itu Cornel, Lupaşcu Costel, Macovei Silviu Nicu, Matei Călin-Vasile-Andrei, Moagher Laura-Mihaela, Neaţă Eugen, Nosa Iuliu, Oteşanu Daniela, Paraschiv Rodica, Păle Dănuţ, Petric Octavian, Pleşoianu Liviu Ioan Adrian, Popa Ştefan-Ovidiu, Pop Andrei, Rădulescu Cătălin-Marian, Simion Lucian-Eduard, Spânu Ion, Stancu Florinel, Stativă Irinel Ioan, Suciu Matei, Şarapatin Elvira, Toma Ilie, Ursu Răzvan-Ion, Vasilică Radu Costin, Velcea Nicolae, Vîrză Mihăiţă, Weber Mihai.

AGERPRES