ACTUALITATE
Proiect: România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, 2% din PIB pentru proiectele de infrastructură
România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, aproximativ 2% din PIB reprezentând contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană, la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aferent perioadei 2020 – 2030.
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a publicat, vineri, în dezbatere publică, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Planului Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020 – 2030, data limită pentru primirea de propuneri şi observaţii fiind 14 decembrie 2021.
Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, Planul Investiţional dezvoltă o strategie a asigurării finanţării necesare pe cei 10 ani de implementare plecând de la corelarea principalelor surse de finanţare disponibile României: PNRR, POT, CEF 2.0 şi bugetul naţional.
Nevoia de finanţare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde de euro
Per total, nevoia de finanţare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde de euro. Din această sumă, 34,19 miliarde de euro sunt dedicate infrastructurii rutiere, 20,63 miliarde de euro infrastructurii feroviare, 10,7 miliarde de euro dedicate infrastructurii de metrou, 4,46 miliarde de euro dedicate infrastructurii navale şi 2,79 miliarde de euro dedicate infrastructurii aeroportuare.
Alocările estimative maxime pentru finanţare europeană sunt de 40,78 miliarde de euro
Alocările estimative maxime pentru finanţare europeană sunt de 40,78 miliarde de euro (din care 13,43 fonduri externe nerambursabile şi 27,35 contribuţia maximă a bugetului de stat, incluzând mecanismul supracontractării), rezultând un deficit de 31,99 miliarde de euro, care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin împrumuturi externe şi fonduri private.
„În concluzie, România va trebui să asigure în următorii 10 ani contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest plan, rezultând un efort financiar reprezentând aproximativ 2% din PIB/an în funcţie de progresul fizic şi financiar al proiectelor”, se spune în nota de fundamentare.
Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României
Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României, pe următorii 10 ani, în valoare de aproape 73 de miliarde de euro, se află în faza de negocieri la Comisia Europeană a declarat, pe 24 noiembrie, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la audierile din Parlament prilejuite de preluarea portofoliului., exprimându-şi speranţa ca până la sfârşitul anului să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern.
„România are nevoie de un salt de dezvoltare în infrastructura de transport pentru următorii 10 ani. Cu toţii avem nevoie de resurse financiare şi de un management profesionist al proiectelor şi un plan strategic pe termen lung şi de reforme totodată administrative, în conformitate inclusiv cu PNRR. Avem o strategie care a parcurs deja câţiva paşi, şi anume Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020 -2030.
Acest plan în acest moment a fost elaborat
Acest plan în acest moment a fost elaborat, trimis către Comisia Europeană şi se află încă în faza de negocieri, urmând ca până la sfârşitul anului acest plan investiţional pe următorii 10 ani să fie aprobat printr-o Hotărâre de Guvern. Acest plan a fost creat în corelaţie cu politicile actuale ale Comisiei Europene, ceea ce înseamnă finalizarea coridoarelor europene, protecţia şi conservarea mediului, implementarea de soluţii de digitalizare şi inovare în transport”, a afirmat Sorin Grindeanu.
El a precizat că acest plan, elaborat în 2020 la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, are un rol triplu legat de o prioritizare a investiţiilor, o actualizare a Master Planului General de Transport al României, fiind totodată un document cadru de referinţă pentru politicile relevante.
Master Plan General de Transport
„Având în vedere că ne aflăm într-o perioadă de tranziţie între două exerciţii bugetare 2014 – 2020, respectiv 2021-2027, şi pentru că avem un Master Plan General de Transport aprobat în 2016, precum şi analizând necesitatea corelării tuturor acestor politici relevante în vederea realizării obiectivelor de infrastructuri necesare, acest plan investiţional are un rol triplu. După datele pe care le am în acest moment, el a fost elaborat în interiorul Ministerului Transporturilor în anul 2020, urmând etapele pe care vi le-am spus.
Acest rol triplu este legat de o prioritizare a investiţiilor, ceea ce este extrem de important pe această decadă 2020 – 2030, de asemenea înseamnă o actualizare a strategiei de implementare a Master Planului General de Transport şi, totodată, reprezintă un document cadru de referinţă pentru politicile relevante. În esenţă, acest plan investiţional vizează o schimbare de paradigmă în sensul concentrării eforturilor şi politice şi instituţionale şi financiare ale României pe un set clar de priorităţi care să ducă în 2030 la crearea unei reţele naţionale de transport, care să reprezinte ceea ce ne dorim cu toţii, coloana vertebrală de dezvoltare a economiei naţionale”, a explicat el. Agerpres
ACTUALITATE
Vânzările Dacia au crescut cu 3,1% la nivel internaţional, în 2021. Cota de piaţă a ajuns la 6,2%, în Europa
Constructorul auto Dacia a vândut, în 2021, un număr de 537.095 vehicule, în creştere cu 3,1% faţă de datele înregistrate în anul anterior, iar în Europa a atins o cotă de piaţă de 6,2% în segmentul vânzărilor către clienţii particulari, devenind în premieră a treia marcă cea mai vândută în rândurile acestei categorii de public, se arată într-un comunicat de presă al companiei, transmis luni AGERPRES.
Potrivit sursei citate, în afara României, Dacia este marca cea mai vândută către clienţii particulari în Franţa şi se situează în Top 5 în alte nouă ţări europene (Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Austria, Polonia, Cehia, Ungaria şi Croaţia), în timp ce în Germania se află în Top 10. De asemenea, Dacia este lider de piaţă în Maroc, performanţa fiind susţinută de succesul modelelor Sandero şi Duster.
Astfel, din totalul unităţilor comercializate în 2021, Dacia Sandero a înregistrat un volum de 226.805 exemplare, din care aproape 90% au fost reprezentate de cea de-a treia generaţie a modelului. În 2021, pentru al cincilea an consecutiv, Sandero a fost cel mai vândut model din Europa către clienţii persoane fizice, iar în unele ţări a fost chiar cel mai vândut model către toate categoriile de clienţi. În aceste condiţii, modelul s-a situat, la sfârşitul anului trecut, pe locul secund în clasamentul celor mai vândute modele din Europa.
Tendinţă similară a fost consemnată pentru Dacia Duster
Totodată, o tendinţă similară a fost consemnată pentru Dacia Duster, care este, din 2018, cel mai vândut SUV din Europa către clienţii particulari. Cu 186.001 unităţi comercializate în 2021 pe toate pieţele, Duster a depăşit două milioane de exemplare vândute de la lansarea sa, în 2010.
Pe segmentul „verde”, modelul Dacia Spring, lansat în primăvara anului trecut, a fost comercializat în 27.876 unităţi şi a înregistrat peste 46.000 de comenzi, la finele anului 2021. Reprezentanţii companiei precizează că 80% dintre cei care au achiziţionat un vehicul Spring nu erau anterior clienţi ai mărcii Dacia.
În România, Dacia a vândut 38.120 de vehicule în 2021, dintre care Logan – cu 13.482 de unităţi, Duster (9.045), Sandero (8.227) şi Spring (3.068).
Jogger se va alătura modelelor din gama Dacia
În ceea ce priveşte perspectivele pentru acest an, Jogger se va alătura modelelor din gama Dacia, un nou vehicul de familie cu până la 7 locuri, conceput pentru a răspunde nevoilor de confort, de spaţiu şi de modularitate ale unei categorii largi de clienţi.
Înfiinţată în anul 1966, Dacia este cel mai important constructor de automobile din România şi cel mai important exportator, având o contribuţie semnificativă la Produsul Intern Brut al ţării şi un efect structurant la nivelul economiei naţionale prin intermediul reţelei ample de furnizori.
Devenită marcă a Renault Group începând din anul 1999, Dacia este prezentă în 44 de ţări, de pe patru continente, oferind vehicule robuste, fiabile şi adaptate nevoilor şi stilurilor de viaţă ale unor categorii largi de clienţi. Agerpres
ACTUALITATE
Primăriile din județul Cluj primesc 33 milioane de lei de la Consiliul Județean pe anul 2022
Din cotele defalcate rezultate din impozitul pe venit Consiliul Județean Cluj va aloca pentru anul 2022 circa 33 milioane de lei către primării.
Cele mai mari sume vor fi direcționate către Câmpia Turzii, Dej, Gherla, Huedin și Turda, câte 500.000 de lei.
După cum se arată și în referatul de aprobare a Proiectului de Hotărâre, sumele solicitate de către primari se ridică cu mult peste posibilităţile de cofinanţare ale Consiliului Județean Cluj.
Astfel, analizând cererile transmise şi consultând primarii unităților administrativ-teritoriale din județ s-a decis alocarea sumelor din tabelul prezentat mai jos.
| Nr. crt. | Unitatea administrativ – teritorială | Suma corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit (mii lei) |
| 1 | CÂMPIA TURZII Achizitionare aparat RMN – Sp. Municipal | 500 |
| 2 | DEJ | 500 |
| 3 | GHERLA | 500 |
| 4 | HUEDIN | 500 |
| 5 | TURDA | 500 |
| 6 | AGHIREŞU | 445 |
| 7 | AITON | 445 |
| 8 | ALUNIŞ | 445 |
| 9 | APAHIDA | 310 |
| 10 | AŞCHILEU | 445 |
| 11 | BACIU | 405 |
| 12 | BĂIŞOARA | 445 |
| 13 | BELIŞ | 310 |
| 14 | BOBÂLNA | 399 |
| 15 | BONŢIDA | 445 |
| 16 | BORŞA | 445 |
| 17 | BUZA | 310 |
| 18 | CĂIANU | 445 |
| 19 | CĂLĂRAŞI | 310 |
| 20 | CĂLĂŢELE | 445 |
| 21 | CĂMĂRAŞU | 445 |
| 22 | CĂPUŞU MARE | 445 |
| 23 | CĂŞEIU | 399 |
| 24 | CĂTINA | 399 |
| 25 | CEANU MARE | 310 |
| 26 | CHINTENI | 310 |
| 27 | CHIUIEŞTI | 445 |
| 28 | CIUCEA | 445 |
| 29 | CIURILA | 445 |
| 30 | CÎŢCĂU | 445 |
| 31 | COJOCNA | 445 |
| 32 | CORNEŞTI | 445 |
| 33 | CUZDRIOARA | 445 |
| 34 | DĂBÂCA | 445 |
| 35 | FELEACU | 445 |
| 36 | FIZEŞU GHERLII | 445 |
| 37 | FLOREŞTI | 445 |
| 38 | FRATA | 399 |
| 39 | GEACA | 445 |
| 40 | GILĂU | 445 |
| 41 | GÂRBĂU | 445 |
| 42 | IARA | 445 |
| 43 | ICLOD | 445 |
| 44 | IZVORU CRIŞULUI | 310 |
| 45 | JICHIŞU DE JOS | 445 |
| 46 | JUCU | 310 |
| 47 | LUNA | 445 |
| 48 | MĂGURI-RĂCĂTĂU | 310 |
| 49 | MĂNĂSTIRENI | 445 |
| 50 | MĂRGĂU | 445 |
| 51 | MĂRIŞEL | 445 |
| 52 | MICA | 445 |
| 53 | MIHAI VITEAZU | 310 |
| 54 | MINTIU GHERLII | 445 |
| 55 | MOCIU | 445 |
| 56 | MOLDOVENEŞTI | 310 |
| 57 | NEGRENI | 445 |
ACTUALITATE
Cîțu: Rămân la opinia mea că acest val trebuia gestionat altfel, opinia mea de economist
Liderul PNL, Florin Cîțu, critică absența unui plan al Executivului care să crească numărul de persoane vaccinate și să îl scadă pe cel al celor infectate cu Covid: „Rămân la opinia mea că acest val trebuia gestionat altfel, opinia mea de economist”.
„Din punctul meu de vedere, era nevoie (de certificat verde – n.r.). Înțeleg că nu mai îngrijorează pe nimeni și înțeleg că faptul că avem peste 10.000 de cazuri zilnic și numărul crește nu reprezintă o problemă. Pentru mine reprezintă, pentru că 10.000 de persoane înseamnă concedii medicale, înseamnă costuri suplimentare pentru companii și pentru stat. Deci creprezintă un cost pentru economie și pentru societate. Sunt foarte curios să văd dacă acesta a fost planul de la început, să avem un număr mare de persoane infectate sau nu, pentru că nu văd niciun plan care să reducă număruol de persoane infectate, nu văd niciun plan care să crească numărul de persoane vaccinate”, spune liderul PNL, Florin Cîțu.
El spune că dacă liderii coaliției nu vor ajunge la un consens asupra certificatului verde, atunci trebuie să-și asume costul asupra economiei.
„Nu vom putea suporta de la buget și concediile medicale, și șomajul tehnic, dar și facturile la energie. Rămân la opinia mea că acest val trebuia gestionat altfel, opinia mea de economist”, conchide Cîțu
(sursa: Mediafax)
Caravana AUR care va sosi miercuri în Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca nu este autorizată de Primărie ca adunare publică, în conformitate cu prevederile legale.
Reprezentanții Primăriei au declarat pentru Cluj24 că și dacă organizatorii manifestării ar intenționa să obțină acum autorizație ar fi tardiv pentru că cererea ar fi trebuit depusă cu 3 zile de data la care este programată adunarea publică.
Citește și George Simion ajunge la Cluj cu caravana AUR. Vezi PROGRAMUL pe județ
”În mod normal este nevoie de o autorizație pentru un asftel de eveniment, pentru că legea este foarte clară. Trebuie să se știe numărul de participanți, mai ales în pandemie”, au spus funcționarii Primăriei clujene.
Caravana AUR, de strângere de semnături pentru demiterea președintelui Klaus Iohannis, va fi prezentă miercuri, 19 ianuarie în Piața Avram Iancu între orele 12,30-13,30.
Potrivit informațiilor Cluj24 George Simion va încerca să intre în Primăria Cluj-Napoca sau în sediul Consiliului Județean Cluj pentru a avea întâlniri cu primarul Emil Boc, respectiv cu președintele Alin Tișe.
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Vânzările Dacia au crescut cu 3,1% la nivel internaţional, în 2021. Cota de piaţă a ajuns la 6,2%, în Europa
FOTO: Nouă intervenţii ale salvamontiştilor, în weekend, pe pârtia de schi de la Durău – Neamț. Cinci cazuri grave
Un șofer „a plonjat” direct sub un autotractor, în Târgu Jiu
Primăriile din județul Cluj primesc 33 milioane de lei de la Consiliul Județean pe anul 2022
BREAKING NEWS. Alertă cu bomba pe o stradă din centrul orașului Sibiu
Cîțu: Rămân la opinia mea că acest val trebuia gestionat altfel, opinia mea de economist
Femeie izbită ÎN PLIN de o mașină, pe trecerea de pietoni, în județul Argeș
Peste 480 de pacienți cu COVID, internați în secțiile de terapie intensivă. 21 sunt copii
