Connect with us

ECONOMIE

PROIECT: Salariul minim brut creşte cu 7,2%, la 2.230 lei, din ianuarie 2020

Publicat



bani lei

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) propune majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu 7,2%, începând cu luna ianuarie a anului viitor, faţă de luna decembrie 2019, la 2.230 de lei, conform unui proiect de Hotărâre postat pe pagina proprie de internet.

“Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a afişat, pe pagina proprie de internet, proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Proiectul de act normativ supus consultării prevede ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 2.230 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2020, faţă de 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creştere de 7,2% faţă de luna decembrie 2019. Tariful orar pentru un program complet de lucru de 167,333 ore va creşte anul viitor de la 12,43 lei la 13,327 lei”, se spune în comunicatul ministerului.

Ministerul precizează că nivelul salariului de bază minim brut a fost stabilit în urma dezbaterilor cu partenerii sociali, fiind organizate două şedinţe ale Consiliului Naţional Tripartit, în 26 noiembrie 2019 şi în 3 decembrie 2019, şi dezbătut în Comisia de Dialog Social de la nivelul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Pentru stabilirea salariului minim s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare rata inflaţiei şi creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană, precum şi factori de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice.

Proiectul de Hotărâre prevede şi faptul că, începând de anul viitor, pentru persoanele încadrate pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în care nu sunt incluse şi sporurile şi alte adaosuri, se menţine la 2.350 lei lunar.

Conform notei de fundamentare, în România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2.080 lei un număr de 1.370.232 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariaţi activi – 5.631.757. La aceştia se adaugă un număr mic de funcţionari publici (33 salariaţi). Faţă de aceste categorii, pentru sectorul construcţii, de salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit la 3000 lei beneficiază un număr de 310.778 angajaţi.

“Se estimează, totodată, că majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru. Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată are impact asupra creşterii consumului cu o influenţă şi asupra importului bunurilor de consum. Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi(femei, tineri,etc.)”, se spune în document.

Modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78(3)) şi modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art.151). Totodată, în urma creşterii salariului minim se majorează plafonul în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate.

Totodată, măsura va duce la majorarea normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12.

Potrivit notei de fundamentare, măsura creşterii salariului minim afectează ramuri cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Se pot face creșteri de salarii și pensii în 2021? Profesorul Mircea Coşea și economistul Adrian Căciu explică ce se întâmplă după ce guvernul a anunțat că nu sunt bani

Publicat

Profesorul Mircea Coşea dă dreptate Guvernului şi spune că românii ar trebui să îşi ia gândul de la orice fel de creştere în acest an. Ba mai mult, acesta speră ca Guvernul să nu fie nevoit să taie din venituri. Adrian Câciu

Profesorul Mircea Coşea şi economistul Adrian Câciu au explicat în exclusivitate la  dcnews.ro ce se întâmplă în 2021 cu creşterile de pensii şi salarii, după ce Guvernul Cîţu a anunţat că nu sunt bani 

Coșea: dacă guvernul poate menţine veniturile la nivelul actual ar fi o performanţă

“Trebuie să fim clari. Suntem în situaţia în care nu avem cămaşă pe noi, de ce să ne mai gândim să ne cumpărăm palton? Cel mai important lucru pe care ar trebui să îl facă Guvernul, şi ar fi chiar o realizare, ar fi să nu taie. Dacă poate menţine veniturile la nivelul actual ar fi o performanţă.

Tăierea veniturilor nu ar fi un lucru bun. Toată lumea ştie că tăierea veniturilor în criză duce la distrugerea consumului, iar asta înseamnă blocarea economiei. Dacă Guvernul reuşeşte să meargă până la final de an în aşa fel încât să nu treacă la tăieri, e bine. De creşteri nici nu poate fi vorba! Dar dacă e să trecem la amănunte, se pot face alte lucruri.

Se pot regla anumite situaţii foarte sensibile, cum ar fi nivelul foarte scăzut al unor pensii. Dacă se măresc pensiile, ar trebui doar la categoriile foarte joase.

Statul ar trebui să contribuie cumva la bunăstarea pensionarilor cu pensii foarte mici şi altfel decât prin umblarea la bugetul de pensii.

Vorbesc aici de anumite gratuităţi, de la sănătate la gratuităţi alimentare. Sunt lucruri care nu afectează bugetul pensiilor, dar de care ar putea beneficia pensionarii cu pensii mici, pentru că această categorie este în pericol să intre într-o pauperizare imediată”, a spus Mircea Coşea pentru DC NEWS.

Adrian Câciu, contraopinie. “Creşterile se pot face”

La polul opus se află Adrian Câciu, care consideră că economia poate beneficia de pe urma unor creşteri de salarii şi pensii, dar şi că deficitul bugetar rezultat de pe urma creşterilor nu ar fi departe de cifra înaintată de Florin Cîţu ca ţintă pentru 2021.

“Creşterile de salarii şi pensii se pot face. E clar că abordarea coaliţiei este împotriva acestor creşteri. Eu am mai spus, dacă vrei să îţi revii din criză, iei pastile. Pentru economie, pastilele sunt pe două direcţii.

O dată bani daţi direct antreprenorilor, o dată bani direct daţi consumatorilor. Stimulezi oferta şi stimulezi şi cererea.

Bugetul României finanţează 11 milioane de consumatori, dacă adunăm copiii, pensionarii şi salariaţii bugetari.

Cu cât au mai mulţi bani, consumatorii se duc în piaţă şi solicită mai multă ofertă. Abordarea Guvernului de a nu creşte salarii şi pensii este greşită şi, din păcate, nu va genera o creştere economică în 2021. În cel mai optimist caz, vom fi pe zero.

Eu am făcut calcule şi ne putem închide la un deficit de maximum 7,3 la sută, cu toate majorările.

Bani sunt, veniturile bugetului general consolidat ajung între 372 de miliarde şi 380 de miliarde de lei. Avem şi taxe amânate de 19 miliarde de lei. Sunt bani, problema este unde îi redistribui.

7,3 la sută nu e departe de 7 la sută, cum a anunţat premierul Cîţu. Poţi introduce bani în economie prin oameni, fără să faci un mare efort şi poţi reduce deficitul de anul trecut, despre care veţi afla curând că se va închide la 9,83 la sută!”, a declarat Adrian Câciu.

Citește mai departe

ECONOMIE

ANUNȚ IMPORTANT în atenția beneficiarilor de GRANTURI pentru investiții acordate IMM-urilor – Măsura 3

Publicat

ROMANIA24.ro oferă firmelor beneficiare ale Granturilor pentru investiții (Măsura 3) acordate IMM-urilor din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENTĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014 – 2020, în contextul crizei provocate de COVID-19 posibilitatea publicării anunțurilor de demarare proiect și închidere proiect în condiții rapide și nebirocratice.

Procedura este simplă și presupune următorii pași:

1. Trimiteți pe e-mail la contact@independentmedia.ro o comandă fermă, care să conțină datele de facturare ale societății dvs și data în care doriți publicarea

2. Trimiteți pe același e-mail anunțul de demarare sau închidere proiect în format editabil (word) si in format .pdf

3. Veți primi factura fiscală în valoare de 1.000 RON + TVA

4. După ce faceți dovada plătii, anunțul se publică pe prima pagină Romania24.ro în coloana Actualitate și în categoria Economie

5. Anunțul se publică timp de 3 zile consecutiv

6. După cele 3 zile, primiți pe e-mail un raport de difuzare și o monitorizare (printscreen-uri) pentru a face dovada publicării

Romania24.ro îndeplinește toate condițiile impuse de finanțator privind audiența, adresabilitatea și traficul. In luna decembrie 2020, Romania24.ro a avut 462.541 vizitatori unici, conform Google Analytics

Publicarea anunțurilor online este suficientă și NU este nevoie să publicați într-un ziar tipărit aceste anunțuri.

Întreaga procedură este rapidă, ieftină și acceptată de finanțator.

În plus se face exclusiv online, scutindu-vă de drumuri și expunere inutilă în condițiile sanitare actuale.

Puteți vedea aici exemple de anunțuri similare publicate deja în Romania24:

EOSTAR TOUR SRL: ANUNT DEMARARE PROIECT „Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”

WIKISPED SRL: ANUNT DEMARARE PROIECT „Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”

Relații suplimentare puteți obține pe e-mail la contact@independentmedia.ro sau telefonic la 0726176056.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Două treimi dintre români utilizează produse şi servicii bancare (sondaj)

Publicat

visa

Doi din trei români (67%) utilizează produse şi servicii bancare de orice fel, precum conturi curente, carduri, credite, depozite şi efectuează plăţi, potrivit Studiului Digitalizarea sistemului bancar în percepţia românilor realizat în luna decembrie 2020 de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), comandat de Asociaţia Română a Băncilor.

La nivelul anului 2017, gradul de incluziune financiară era estimat la 58% în România.

În prezent, aproximativ 79% dintre utilizatorii de produse şi servicii bancare utilizează un cont curent (inclusiv card de salariu). Bărbaţii, cu vârsta între 36-50 ani şi cu studii superioare, se află pe poziţia întâi în topul utilizatorilor de conturi curente. Studiul nu reflectă un decalaj în utilizarea conturilor curente în rândul populaţiei din mediul rural (79,5%) comparativ cu mediul urban (77,9%).

Potrivit organizaţiei, 16% dintre respondenţii care au produse şi servicii bancare au un credit de nevoi personale, 11% au un credit imobiliar/ipotecar în derulare, 36% deţin un card de credit (card de cumpărături), iar 7% dintre respondenţi au un overdraft.

La capitolul economisire, 14% dintre respondenţi au depozite bancare şi tot 14% au mizat pe conturile de economii. Un client poate utiliza simultan mai multe produse şi servicii bancare.

Studiul relevă creşterea gradului de digitalizare comparativ cu anii trecuţi, acest trend fiind accelerat şi de măsurile de protecţie sanitară adoptate în perioada pandemiei. Dintre utilizatorii de servicii financiare, 43% efectuează plăţi cu cardul la comercianţi (POS), 27% plătesc prin internet/mobile banking, iar 61% dintre respondenţi au menţionat că retrag numerar de la bancomate (ATM), întrebarea adresată fiind cu răspuns multiplu.

Comportamentul de utilizare a cardurilor arată o reducere cu 30 de puncte procentuale a ponderii persoanelor care retrag numerar de la bancomat, comparativ cu situaţia de acum cinci ani. 14% dintre cei care utilizează aplicaţia de mobile banking o folosesc zilnic, la fel ca 10% dintre utilizatorii aplicaţiei de internet banking, smartphone-ul fiind cel mai utilizat aparat pentru accesarea acestui serviciu.

În ceea ce priveşte interacţiunea cu banca şi modalitatea de accesare a produselor şi serviciilor, mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate (54%) au declarat că merg mai rar de o dată pe lună la sucursala băncii cu care lucrează, 32% o dată pe lună şi restul mai des. Mai mult de jumătate dintre clienţi (54%) au indicat că vizita la bancă este prima modalitate prin care accesează produsele şi serviciile bancare cel mai des, cea de a doua menţiune fiind telefonul (25%).

Pentru obţinerea unui credit bancar, constituirea unui depozit şi pentru deschiderea unui cont bancar, românii preferă interacţiunea directă cu funcţionarul bancar în proporţie de 80%.

Sondajul de opinie a fost realizat în luna decembrie 2020 pe un eşantion de 1.479 respondenţi adulţi, dintre care 1.158 sunt utilizatori de servicii bancare, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 2,8%. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

”Românii fac salariul aproape jumi-juma cu statul”. Ministrul Economiei: Din 2022, zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare

Publicat

România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim, angajaţii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul, de aceea, din 2022, va începe aplicarea măsurii privind zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare ale economiei, afirmă ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Mediului de Afaceri, Claudiu Năsui.

“Primesc zilnic mesaje şi comentarii care întreabă despre măsura pe care deja o promovăm de mai bine de doi ani, respectiv #zerotaxepesalariulminim. Am vorbit constant despre asta: cea mai mare problemă economică a României este sărăcia. Povara fiscală mare asupra celor mai mici salarii este una dintre cauzele majore ale gonirii românilor de pe piaţa oficială a muncii şi chiar din ţară. Prea mulţi oameni trăiesc în sărăcie cu toate că muncesc 40 de ore pe săptămână. România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim din UE, românii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul. La fiecare leu câştigat, statul opreşte aproape 45 de bani. Acest lucru ar fi mai uşor de tolerat dacă serviciile oferite în schimb ar fi unele impecabile, însă adevărul este că, pe lângă taxarea dureroasă a muncii, românii mai plătesc şi TVA, accize şi alte taxe şi impozite. Acestea sunt câteva din motivele pentru care ne-am luptat să cuprindem această măsură în programul de guvernare. Ceea ce am obţinut nu este ideal, dar este un început: din 2022 vom începe aplicarea măsurii în diferite sectoare ale economiei”, a scris ministrul, joi seara, pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că “suntem campionii din Uniunea Europeană” la sărăcia în muncă (procentul de oameni care, deşi au un salariu, nu se ajung cu banii de la o lună la alta) şi pe al doilea loc la numărul de oameni aflaţi în sărăcie sau risc de sărăcie, la mică diferenţă faţă de Bulgaria.

“Lucrurile acestea nu se rezolvă reinventând roata şi testând iar soluţii care au eşuat în trecut. De asemenea, soluţia nu este creşterea salariilor din pix prin decrete de stat. Pentru a avea cu adevărat un impact pozitiv, trebuie să venim cu reforme curajoase ce pun contribuabilul pe primul loc. Netaxarea primilor 2.230 de lei (sau cât este salariul minim) pentru fiecare angajat este un mare pas în asigurarea bunăstării tuturor românilor”, a explicat Năsui. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate