Connect with us

ACTUALITATE

Proiectul privind ordinea şi siguranţa publică a fost adoptat. PNL şi USR anunţă că îl vor contesta la Curtea Constituțională

Publicat



Camera Deputatilor, Parlament

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul iniţiat de social-democraţii Carmen Dan şi Florin Iordache referitor la extinderea atribuţiilor poliţiştilor.

S-au înregistrat 173 de voturi ”pentru”, 82 ”împotrivă” şi 6 abţineri.

Victor Paul Dobre (PNL) a apreciat că proiectul de lege necesită dezbaterea şi avizarea în CSAT şi a solicitat, totodată, retrimiterea acestuia la comisiile parlamentare de specialitate. El a anunţat, de asemenea, că liberalii au în vedere să atace actul normativ la Curtea Constituţională.

Stelian Ion (USR) a precizat că în cazul în care nu sunt adoptate o serie de amendamente susţinute de formaţiunea sa, Uniunea Salvaţi România se va alătura liberalilor în demersul contestării la CCR. Însă amendamentul, conform căruia “prin utilizarea forţei fizice poliţistul nu poate cauza suferinţe fizice unei persoane paşnice, cu excepţia cazului în care acesta intenţionează să se îndepărteze pentru a se sustrage măsurilor prevăzute la alin. (1) sau când îşi foloseşte propria forţă fizică pentru a opune rezistenţă acestor măsuri”, a fost respins.

La nivelul comisiilor juridică şi de apărare din Camera Deputaţilor, au fost aduse marţi o serie de modificări faţă de forma iniţială a proiectului.

Astfel, deputaţii din comisii au modificat, între altele, articolul referitor la împrejurările în care persoanele sunt conduse la secţia de poliţie. Potrivit acestuia, poliţiştii pot să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea şi conducerea la sediul poliţiei a persoanelor ce fac obiectul acestei măsuri, precum şi să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru asistarea la efectuarea unor acte procedurale. În legea în vigoare, poliţiştii pot să solicite sprijinul cetăţenilor pentru urmărirea, prinderea, mobilizarea şi conducerea la unităţile de poliţie a persoanelor care au comis fapte penale.

Deputaţii au mai făcut unele modificări şi la capitolul referitor la poliţiştii de frontieră.

Conform textelor adoptate de comisii, poliţistul este obligat să permită persoanei, aflate în spaţiul public, împotriva căreia sunt folosite cătuşe sau alte mijloace de imobilizare, să adopte măsuri adecvate pentru acoperirea feţei şi a mijloacelor de imobilizare.

Potrivit raportului, poliţistul este îndreptăţit să avertizeze persoanele, prin mijloacele avute în dotare, să înceteze acţiunile ilegale şi să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de acesta numai în scopul: ridicării bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, (…) identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe, ce pot fi folosite împotriva poliţistului, a altor persoane sau autovătămătoare.

De asemenea, dacă persoana legitimată sau condusă la sediul Poliţiei prezintă simptome vizibile care relevă necesitatea acordării asistenţei medicale de urgenţă, în cel mai scurt timp, poliţistul solicită serviciilor specializate acordarea acestei asistenţe.

“În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, poliţistul este îndreptăţit să utilizeze mijloace de constrângere constând în: forţa fizică, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau imobilizare, cătuşe sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare şi/ sau inferioare, denumite în continuare mijloace de imobilizare; mijloace neletale, arme, arme albe şi de foc, mijloace adecvate sau după caz vehicule pentru oprirea forţată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spaţii închise în care se găsesc persoane şi bunuri ori pentru înlăturarea unor obstacole”, se arată în raportul adoptat de comisiile de specialitate.

Totodată, actul normativ mai prevede că poliţistul trebuie să avertizeze persoanele prin orice mijloace de comunicare să înceteze acţiunile ilegale, iar pentru pagubele produse prin faptele poliţistului de frontieră se angajează răspunderea statului. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Simona Halep s-a calificat în turul al doilea la Roland Garros chiar de ziua ei

Publicat

halep

Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul doi mondial, s-a calificat în runda a doua a turneului de la Roland Garros, după ce a învins-o pe spaniola Sara Sorribes Tormo cu 6-4, 6-0, duminică, în ziua în care împlineşte 29 de ani.

Halep, campioana din 2018 şi principala favorită anul acesta, s-a impus după o oră şi 22 de minute.

Românca a început mai greu şi a fost condusă cu 3-1 şi 4-2 în primul set, până şi-a găsit ritmul de joc. Halep a dominat apoi jocul şi a reuşit patru ghemuri consecutive, câştigând primul act cu 6-4. În setul secund, Simona Halep a controlat jocul de la un capăt la altul şi s-a impus cu 6-0.

Halep a reuşit un as în acest meci, iar Sorribes Tormo (23 ani, 70 WTA) a comis două duble greşeli. Simona Halep a avut 23 de mingi direct câştigătoare şi 23 de erori neforţate, în timp ce iberica a adunat 10 winners şi 16 erori neprovocate.

Halep şi-a asigurat un cec de 84.000 de euro şi 70 de puncte WTA. În turul secund, Halep o va înfrunta pe câştigătoarea dintre românca Irina Begu şi elveţianca Jil Teichmann, meci care va avea loc tot duminică. Simona s-a oprit în sferturi la ediţia de anul trecut a turneului parizian.
AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Votul valabil exprimat şi votul nul: Unde se aplică ştampila pe buletin. Votul multiplu – procedură specială

Publicat

vot

Cetăţenii care se vor prezenta la vot duminică trebuie să aplice ştampila cu menţiunea ”Votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pentru care îşi exprimă opţiunea.

Fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

În Bucureşti, fiecare votant va primi patru buletine de vot: unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi unul pentru Consiliul General.

Alegătorul trebuie să fie atent în momentul în care aplică ştampila pe buletinul de vot, pentru că există riscul ca votul său să fie declarat nul.

Votul nul

*** Sunt considerate voturi valabil exprimate buletinele de vot găsite în urne pe care opţiunile alegătorilor au fost exprimate în oricare dintre următoarele modalităţi: ştampila cu menţiunea “Votat” este aplicată în interiorul unui singur patrulater; ştampila cu menţiunea “Votat” depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă (inclusiv situaţia în care ştampila atinge doar un patrulater); ştampila cu menţiunea “Votat” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot); ştampila cu menţiunea “Votat” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater.

*** Sunt considerate voturi nule următoarele buletine de vot găsite în urne: buletinul pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare; buletinul de vot care are alt model decât cel legal; buletinul pe care a fost aplicată o ştampilă cu menţiunea ”Votat” care are alt model decât cel legal aprobat; buletinul pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea ”Votat”; buletinul pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” este aplicată în două sau mai multe patrulatere; buletinul pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” este aplicată în două sau mai multe patrulatere, chiar dacă unele ştampile au fost tăiate/ anulate de alegător; buletinul pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” a fost aplicată în exteriorul patrulaterelor şi nu atinge niciun patrulater; buletinul de vot pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” atinge două sau mai multe patrulatere.

*** După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

*** Votul multiplu este atunci când o persoană votează de două sau mai multe ori în aceeaşi zi; persoana în cazul căreia SIMPV semnalează că a mai fost înscris ca alegător care şi-a exercitat dreptul de vot duminică poate să voteze doar dacă semnează un proces verbal.

Biroul Electoral Central a stabilit procedura care va fi urmată la alegerile locale în cazul în care Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal va semnala că o persoană a mai votat o dată în aceeaşi zi.

Potrivit BEC, în cazul în care, urmare a introducerii codului numeric personal al unui alegător în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV, acesta semnalează faptul că persoana care s-a prezentat la urne şi-a mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare mai întâi va aduce la cunoştinţa alegătorului că SIMPV a semnalat că şi-a mai exercitat o dată dreptul de vot la aceste alegeri şi că fapta unei persoane care votează de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot prevăzută de art. 387 alin. (1) lit. b) din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

În cazul în care alegătorul stăruie în solicitarea de a-şi exercita dreptul de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei va contacta telefonic, prin intermediul terminalului pus la dispoziţie de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde alegătorul figurează deja înscris în SIMPV, în vederea identificării eventualei semnături a acestuia în dreptul datelor sale de identificare din listele electorale, iar convorbirea va fi înregistrată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Dacă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare apelate infirmă existenţa unei semnături în lista electorală în dreptul alegătorului în cauză, îi va permite exercitarea dreptului de vot. Dacă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare apelate confirmă existenţa unei semnături în lista electorală în dreptul alegătorului în cauză, îi va permite să voteze numai după ce acesta va completa şi semna împreună cu preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi operatorul de calculator un proces verbal.

Alegătorul va preciza, în document, că, deşi i s-a adus la cunoştinţă că SIMPV a semnalat că a mai fost înscris ca alegător care şi-a exercitat dreptul de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi că fapta de a vota de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi, solicită în continuare exercitarea dreptului de vot.

Verificări în cazul folosirii urnei mobile, pentru evitarea votului multiplu

Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri pentru urna specială sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei care s-a deplasat la locul unde se află alegătorul netransportabil, pe baza semnăturilor în extrasul de pe lista electorală.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Alegeri Locale 2020: Prezenţa la urne: Până la ora 10,00 au votat 7,64 % dintre alegători

Publicat

vot

Prezenţa la vot pe ţară la alegerile locale a fost, duminică, până la ora 10,00, de 7,64 %, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, prezenţa la urne a fost de 3,59% şi în rural de 4,05%.

Potrivit BEC, în Bucureşti au votat 6,06 % dintre alegători.

În sectorul 1 au votat 7,15 % din totalul alegătorilor înscrişi în liste, în sectorul 2 – 6,34 %, în sectorul 3 – 5,01%, în sectorul 4 – 6,14 %, în sectorul 5 – 5,91% şi în sectorul 6 – 6,54%.

În 2016, prezenţa la urne până la ora 10,00 a fost de 7,93%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bolnavii de Covid care cer urna mobilă trebuie să prezinte documente ce confirmă diagnosticul

Publicat

Persoanele care solicită să voteze la alegerile locale de duminică prin intermediul urnei mobile, invocând faptul că sunt confirmate cu noul coronavirus, trebuie să prezinte pe lângă cerere şi un document din care să rezulte diagnosticul, a informat, sâmbătă, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

„Autoritatea Electorală Permanentă informează că, potrivit răspunsului furnizat de Ministerul Sănătăţii ca urmare a solicitării AEP, actele medicale care trebuie să însoţească cererile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile locale sunt următoarele: pentru persoanele cu diverse boli sau grade de invaliditate altele decât COVID-19 sunt necesare copii după documente medicale justificative (aceleaşi documente care au fost prezentate şi la scrutinele anterioare)”, se precizează într-un comunicat al AEP transmis AGERPRES.

În cazul persoanelor confirmate cu COVID-19, izolate la domiciliu sau într-o altă locaţie declarată, AEP menţionează că este necesară o copie după unul din următoarele documente: biletul de externare din unitatea sanitară, care confirmă diagnosticul şi indicaţia de izolare, decizia de izolare emisă de Direcţia de Sănătate Publică sau rezultatul pozitiv al testării COVID-19 RT-PCR, efectuată în ultimele 14 zile.

„Pentru persoanele aflate în carantină la domiciliu sau carantină instituţionalizată, impusă atât pentru cetăţenii care intră pe teritoriul României din zonele cu transmitere comunitară extinsă afectate de COVID-19, cât şi pentru contacţii persoanelor infectate, este necesară copia deciziei de carantină emisă de Direcţia de Sănătate Publică”, se mai arată în comunicat. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate