Connect with us

ACTUALITATE

Raport al Comisiei Parlamentare: Fostul director George Maior a angajat SRI în acţiuni reprobabile, în beneficiul personal

Publicat



sri

Fostul director SRI George Maior a angajat instituţia, în perioada 2012 – 2015, în acţiuni “reprobabile”, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice, iar acesta a minţit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relaţia instituţională şi personală avută cu fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, se arată în raportul Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii SRI.

Marţi, Comisia parlamentară pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii a adoptat un raport privind colaborarea SRI-ANI, intitulat ‘Raport privind folosirea Serviciului Român de Informaţii şi Agenţiei Naţionale de Integritate de către domnul George Maior în scopuri politice’.

“Coroborând declaraţiile şi probele deţinute de Comisie putem concluziona, în mod cert şi fără echivoc, că domnul George Maior a minţit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relaţia instituţională şi personală avută cu fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate. (…) În 2011, 2012-2015 – a existat o colaborare foarte intensă între cele două instituţii (din 2012, odată cu numirea în funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate a domnului Horia Georgescu). Pentru stabilirea intensităţii cu care s-a colaborat între ANI şi SRI, Comisia a solicitat celor două instituţii (…) o situaţie privind numărul total al persoanelor şi numele acestora care au făcut obiectul sesizărilor transmise/primite în perioada 2006 – 2015. S-a stabilit astfel că în perioada menţionată SRI a trimis către ANI 71 de note de informare (note, note-sinteză şi note speciale), privind aproape 600 de persoane, majoritatea cu funcţii importante în administraţia centrală şi locală (miniştri, europarlamentari, deputaţi, senatori, preşedinţi de consilii judeţene, secretari de stat, primari, viceprimari, secretari de consilii judeţene, consilieri de miniştri, directori de instituţii etc)”, se arată în raportul Comisiei speciale.

Potrivit raportului, George Maior, director SRI în perioada octombrie 2006 – ianuarie 2015, a încălcat legislaţia care reglementează activitatea instituţiei pe care a condus-o şi a angajat instituţia în acţiuni “reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice”.

“Aceste elemente se circumscriu unor acţiuni de poliţie politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu şi personal, pentru a obţine influenţă politică nelegitimă, în vederea obţinerii funcţiei de prim-ministru al României, în eventualitatea câştigării alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta. De asemenea, domnul George Maior a încălcat şi prevederile art. 15 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, încălcând principiul independenţei operaţionale al Agenţiei Naţionale de Integritate”, menţionează sursa citată.

Potrivit raportului făcut joi public, George Maior şi Horia Georgescu au dezvoltat o relaţie personală, prin întâlniri săptămânale, la care se abordau direcţii de colaborare între instituţiile conduse de cei doi, precum şi alte subiecte cu caracter politic, formal sau informal.

“Conform celor relatate în cadrul audierilor a rezultat o serie de suspiciuni legate de faptul că fostul director al SRI se interesa de stadiul anumitor dosare atât din cadrul ANI, cât şi despre evoluţia unor dosare aflate pe rol în instanţă, interferând cu activitatea instituţiei, precum şi prin influenţarea unor alţi factori de decizie referitoare la investigaţii în curs de derulare. Discuţiile private dintre George Cristian Maior şi Horia Georgescu erau legate de parlamentari, miniştri, persoane cu funcţii de conducere şi putere de decizie în stat cu privire la sesizările înaintate de Serviciul Român de Informaţii, care să aibă drept consecinţă influenţarea parcursului politic şi/sau a vieţii publice”, conform raportului.

În document se arată că la audierile de la Comisie George Maior şi-a menţinut declaraţiile cu privire la relaţia cu Horia Georgescu, reafirmând că îl cunoştea chiar foarte vag, iar la întâlniri “comentau rubrica necrologică, această afirmaţie având un vădit caracter peiorativ, mincinos şi ironic”.

“Din audierile de la Comisie şi din informaţiile primite din partea SRI, a rezultat că, în cazul fostului primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, procedura a fost declanşată de către SRI. În legătură cu acest caz facem menţiunea că, din datele transmise de către SRI în urma unor verificări interne, Serviciul avea informaţia referitoare la o posibilă stare de incompatibilitate a lui Klaus Iohannis încă din luna ianuarie 2013. Potrivit depoziţiilor, rezultă faptul că au existat mai multe discuţii directe sau telefonice despre acest dosar între Horia Georgescu şi George Maior. În particular, s-a făcut referire la convorbirea telefonică dintre cei doi, din data de 19 septembrie 2014, purtată în reţeaua STS cu referire la acest dosar. Momentul coincide cu solicitarea adresată de ANI, raportată la devansarea termenului de judecată în 33 de dosare aflate pe rolul ÎCCJ, inclusiv cel al preşedintelui României, Klaus Iohannis. Comisia a solicitat STS date şi informaţii cu privire la această convorbire. În accepţiunea Comisiei există indicii că George Maior, în calitate de director al SRI, a exercitat presiuni asupra lui Horia Georgescu ca acesta să ceară devansarea termenului de judecată pentru acele dosare, să disemineze în presă această informaţie, în special având ca ţintă cauza lui Klaus Iohannis, candidat la funcţia de preşedinte al României”, se mai arată în documentul citat.

Comisia propune întocmirea unei proceduri unitare şi transparente prevăzute prin lege care să reglementeze colaborarea SRI cu alte instituţii, întărirea atribuţiilor Comisiei de control parlamentar prin transpunerea în lege a obligativităţii unei persoane de a se prezenta în faţa acestui for atunci când este invitată la audieri, necesitatea depunerii unui jurământ în ceea ce priveşte prezentarea adevărului complet, precum şi stipularea unor sancţiuni în cazul nerespectării acestora.

Membrii Comisiei mai propun definirea prin lege a beneficiarilor legali ai SRI şi a ameninţărilor la securitatea naţională, fără decizii CSAT şi protocoale care să adauge la lege; întoarcerea SRI la atribuţiile din lege, interzicând desfăşurarea activităţilor informative şi a sesizărilor ce intră în competenţa ANI; continuarea corespondenţei cu SRI astfel încât Comisia să intre în posesia unui răspuns neclasificat ce va cuprinde toate numele celor ce au făcut obiectul notelor informative şi care au intrat sub incidenţa cercetărilor ANI, în perioada în care George Maior a deţinut funcţia de director al SRI.

Comisia mai susţine că ANI a fost transformată exclusiv în perioada 2011 – 2015 în beneficiar legal al SRI.

Conform documentului, notele SRI nu erau menţionate în procedurile interne ale ANI şi nici în vreun material din evoluţia dosarelor, acestea materializându-se exclusiv în autosesizări ale Agenţiei, asumate de personalul acestei instituţii.

”Persoana în cauză se afla astfel în imposibilitatea de a afla cine a iniţiat demersul împotriva sa, cadrul legal al ANI lăsând posibilitatea inspectorilor şi conducerii instituţiei ‘să se sesizeze din oficiu’. Conducerea SRI trimitea către ANI inclusiv referinţe privind încadrarea juridică conform căreia persoana care ocupa o funcţie publică se afla în stare de incompatibilitate. În cadrul controalelor la structurile SRI, s-a constatat că toate notele informative către beneficiari treceau pe la Direcţia Juridică, dar, surprinzător, cele transmise către ANI nu aveau acelaşi traseu, Direcţia Juridică fiind ocolită, deşi, în conţinutul notelor informative se făcea trimitere inclusiv la încadrarea juridică de care s-ar face vinovata persoana vizată de informările SRI”, se precizează în raport.

Raportul mai relevă că procedura de colaborare dintre SRI şi ANI presupunea transmiterea unei note informative, în exemplar unic, asumate de către conducerea SRI, către ANI, urmând ca aceasta, după finalizarea investigaţiei, să returneze SRI, odată cu respectiva notă, menţiuni cu privire la utilitatea/valorificarea informaţiei transmise.

“Deşi sesizările către ANI nu erau asumate oficial, fostul director al SRI George Maior era în deplină cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte conţinutul notelor. Odată cu informarea persoanei referitoare la începerea procedurilor specifice ANI conform procedurilor prevăzute în Legea 176/2010, persoana în cauză avea dreptul de a consulta dosarul, de a vedea cine a făcut sesizarea şi de a aduce, dacă este cazul, lămuriri sau orice alte documente care ar ajuta la soluţionarea cu celeritate a speţei. Comisia a constatat că, în cazul notelor primite de la SRI, persoana în cauză era în imposibilitatea de a afla cine a iniţiat demersul împotriva sa, acesta fiind un mod netransparent de abordare”, menţionează raportul.

Comisia susţine că au fost analizate stenogramele audierilor şi a acţiunilor de control parlamentar, efectuate la unităţile centrale ale SRI, precum şi alte documente şi probe.

“În susţinerea prezentului raport au fost studiate stenogramele şi documentele depuse la Comisie de către Horia Georgescu, George Maior, Sorin Blejnar, Dumitru Dumbravă, Florian Coldea, dar şi acţiunile de control parlamentar efectuate la unităţile centrale ale SRI şi sesizări şi documente depuse la Comisie”, se arată în documentul Comisiei SRI. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Contractul pentru vaccinuri împotriva COVID-19 cu AstraZeneca ar putea să nu fie prelungit

Publicat

Comisarul european pentru piaţă internă Thierry Breton a explicat, duminică, că este posibil ca contractul pentru vaccinuri împotriva COVID-19 cu grupul farmaceutic AstraZeneca să nu fie prelungit din cauza întârzierilor în livrări acumulate de la începutul anului, relatează AFP.

“Suntem pragmatici. Prioritatea mea ca responsabil de vaccinuri este ca aceia cu care facem contracte să livreze exact la momentul prevăzut”, a declarat el într-un interviu pentru canalul BFMTV.

“Am comandat 120 de milioane de doze pentru primul trimestru şi 180 de milioane pentru al doilea trimestru. Din nefericire în primul trimestru ei (AstraZeneca – n. r.) nu au livrat decât decât 30 de milioane, ceea ce a creat probleme pe care toată lumea le-a văzut” şi “nu livrează decât 70 de milioane în al doilea trimestru”, a explicat el, lăsând să se înţeleagă că respectivul contract, “care se încheie pe 30 iunie”, ar putea să nu fie prelungit.

“Nimic nu este definitiv, vom continua să discutăm”, a nuanţat totuşi Thierry Breton. “Nu dintr-un motiv epidemiologic sau medical. Când privim datele, beneficiile vaccinului AstraZeneca sunt mai importante”, a adăugat el.

Ministrul francez al industriei, Agnes Pannier-Runacher, a declarat vineri că probabil UE nu va prelungi contractul cu grupul suedezo-britanic în 2022, după ce Danemarca a devenit miercuri prima ţară europeană care a anunţat renunţarea la acest vaccin.

Danemarca şi-a justificat alegerea prin efectele secundare “rare” dar “grave” ale acestui vaccin, în pofida autorizării lui de Agenţia europeană pentru medicamente şi de către OMS.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mai declarat în această săptămână că Pfizer-BioNTech “s-a dovedit a fi un partener fiabil, care şi-a onorat angajamentele şi s-a arătat reactiv la nevoile noastre”, spre deosebire de AstraZeneca, care a avut mari probleme de livrare.

Vaccinarea este un mijloc “important pentru a redeschide continentul european progresiv şi pentru a putea merge în vacanţă” în interiorul frontierelor Uniunii Europene, a spus Thierry Breton duminică.

Pentru acest lucru, comisarul european mizează pe accelerarea vaccinării în al doilea trimestru şi pe introducerea unui certificat sanitar european în luna iunie.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Andrei Baciu: se lucrează pentru operaționalizarea a încă 73 de paturi ATI

Publicat

Secretarul de stat Andrei Baciu a anunțat că spitalele din România vor avea încă 73 de paturi pentru terapie intensivă. Acestea vor fi folosite pentru bolnavii COVID în stare gravă.

Andrei Baciu a declarat că în prezent, în spitalele din România sunt 20 de paturi libere la secții ATI. Baciu a dezvăluit faptul că, în curând, vor fi inaugurate zeci de paturi pentru bolnavii COVID în stare gravă.

„Presiunea cea mai mare rămâne în continuare pe secțiile de Terapie Intensivă. Însă, potrivit analizelor făcute de colegii noștri din țară, aveam disponibile 20 de paturi ATI și se lucrează pentru operaționalizarea a încă 73. Căutăm soluții pentru a suplimenta numărul acestora, iar pacienții infectați cu SARS-COV2 și care au o formă gravă a bolii să fie transferați cât mai repede în secțiile de Terapie Intensivă”, a spus secretarul de stat la Ministerul Sănătății.

Andrei Baciu a mai spus că numărul persoanelor infectate cu virusul SARS COV-2 este în scădere ceea ce ar putea duce la anularea unor restricții.

„Specialiștii ne-au informat că rata de pozitivare este în scădere și sperăm să rămânem pe acest trend descendent. Important este că sunt tot mai multe persoane vaccinate, iar acest lucru ne dă speranța că într-un timp cât mai scurt putem să renunțăm la unele măsuri restrictive”, a precizat Andrei Baciu.

Declarația a fost făcută în urma ședinței de duminică a Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cîţu aşteaptă desemnarea ministrului Sănătăţii de la USR PLUS

Publicat

florin citu

Premierul Florin Cîţu afirmă că aşteaptă ca USR PLUS să desemneze noul ministru al Sănătăţii, punctând că discuţiile politice vor avea loc în cadrul coaliţiei.

“Aştept desemnarea ministrului Sănătăţii de la USR PLUS, este un portofoliu care revine USR PLUS, până atunci voi asigura interimatul şi mă voi asigura că lucrurile funcţionează bine. (…) Tot ce înseamnă discuţii politice vor avea loc la discuţia din coaliţie cu cele trei formaţiuni politice”, a declarat, duminică, Florin Cîţu, după ce a participat la şedinţa Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei de la Ciolpani.

Întrebat dacă este posibil ca şi ministrul Cătălin Drulă să fie remaniat, el a dat asigurări că membrii Cabinetului vor fi evaluaţi pe ceea ce fac şi nu pe ceea ce spun.

“Nu comentez opiniile membrilor Cabinetului. V-am spus acest lucru şi înainte. Tot ceea ce pot să îi asigur pe membrii Cabinetului este că de fiecare dată voi face o evaluare corectă, bazată pe ceea ce fac şi nu pe ceea ce spun”, a subliniat premierul. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Dîncu despre Dragnea: După ce și-a ispășit pedeapsa, are dreptul să își revendice un loc în partid

Publicat

dragnea audiat

După ce un membru de partid și-a ispășit pedeapsa, are dreptul să își revendice un loc în partid, spune Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD, referindu-se la fostul lider al social-democraților, Liviu Dragnea.

Întrebat, duminică, la Digi 24, dacă Liviu Dragnea va putea reveni în partid după ce își va ispăși pedeapsa, Vasile Dîncu a spus că orice membru are acest drept.

„Din punctul meu de vedere, orice membru de partid care a fost reabilitat, și-a ispășit pedeapsa, are dreptul să își revendice un loc în partid. Nu a existat o tradiție în cadrul PSD-ului de a-și aduce înapoi foștii președinți. Mai degrabă i-a dat afară din partid sau s-au autoexclus. (…) Nu mai sunt (foștii lideri în partid – n.r.). Este o problemă care ține, până la urmă și de modul în care liderul de partid a știut să își construiască echipa și și-a respectat și i-a respectat el pe ceilalți din partid. Liviu Dragnea a avut numai unanimitate sau aproape tot timpul a avut unanimitate în Biroul Permanent Național sau cum se numea în diferite faze. Eu cred că cei pe care el i-a crescut în partid și i-a promovat, îi păstrează un anumit respect. Dacă nu îi păstrează niciun fel de respect, atunci înseamnă că el nu se va putea întoarce. Dar eu cred că ține, până la urmă, și de modul în care partidul și-a cultivat liderul și liderul și-a cultivat de asemenea echipa lui proximă prin care a condus partidul”, a spus președintele Consiliului Național al PSD.

Dîncu a precizat că nu a mai vorbit cu Liviu Dragnea de când a fost închis, pentru că nu se află pe lista celor care ar fi putut să vorbească cu el la telefon.

„Din punct de vedere uman sunt apropiat și acum de el. Nu sunt fericit pentru ceea ce se întâmplă. Aș vrea să îl văd cât mai repede liber, deci eu păstrez pentru el aceeași afecțiune. Din punct de vedere uman. Politic a făcut greșeli, dar poate că el știe mai bine acum, a avut și o perioadă de reflecție și aici nu mă bag, nu sunt deciziile mele și nu știu ce va face în viitor”, a mai spus Dîncu.

Referindu-se la un alt lider al PSD care are probleme cu legea, respectiv Claudiu Manda, care a fost trimis în judecată într-un dosar în care europarlamentarul este acuzat că și-a folosit funcția politică pentru a obține bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, Vasile Dîncu a spus că PSD nu este instanță de judecată și până când nu va fi o decizie definitivă pe numele său, Manda are tot sprijinul partidului.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe