Connect with us

ACTUALITATE

Raport asupra stabilităţii financiare, publicat de BNR: Averea netă a românilor a depăşit anul trecut 2.000 de miliarde de lei

Publicat


bnr

Averea netă a populaţiei din România a depăşit anul trecut 2.000 de miliarde de lei, în apropiere de pragul maxim înregistrat în urmă cu un deceniu, în anul 2008, iar activele imobiliare au avut cea mai mare pondere în avuţia netă a românilor, aproape 80%, potrivit datelor din Raportul asupra stabilităţii financiare publicat de Banca Naţională a României.

“Situaţia bilanţieră a populaţiei a continuat evoluţia pozitivă în perioada parcursă de la ultimul Raport (decembrie 2018 n.r.). Averea netă a populaţiei s-a majorat în anul 2018, apropiindu-se de valoarea maximă înregistrată în anul 2008, după o creştere de 9,7% în ultimul trimestru al anului 2018 raportat la aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia a fost determinată într-o proporţie ridicată de creşterea activelor imobiliare coroborată, într-o măsură mai redusă, cu cea a activelor financiare”, se precizează în document.

grafic

Activele imobiliare ale românilor sunt în jur de 1.600 de miliarde de lei, în timp ce activele financiare nete depăşesc uşor 400 de miliarde de lei.

“Cu toate că România înregistrează cea mai ridicată rată a deţinerii de imobile din Uniunea Europeană, persistă un grad crescut al inegalităţii de avuţie, cele mai bogate 10% din gospodării deţinând aproximativ 60% din avuţie. Astfel, există posibilitatea ca nivelul inegalităţii să se majoreze, în condiţiile în care de creşterea valorii activelor nefinanciare va beneficia doar o parte restrânsă a populaţiei”, se spune în raport.

BNR precizează în raport că se remarcă în continuare preferinţa populaţiei pentru investiţiile sigure în depozite şi numerar, circa 40% din total activ în decembrie 2018.

“O serie de inegalităţi persistă şi la nivelul economisirii bancare: aproximativ 78% din deponenţi deţin depozite până în 5.000 lei, în timp ce 71% din valoarea depozitelor e deţinută de doar circa 5% din deponenţi”, spun reprezentanţii BNR în raport.

În ceea ce priveşte investiţiile populaţiei în titluri de stat, acestea s-au majorat semnificativ la finalul anului 2018, cu aproximativ 45 la sută, comparativ cu luna decembrie 2017, pe fondul iniţierii programului Tezaur de către Ministerul Finanţelor Publice ce permite populaţiei subscrierea directă pentru titluri de stat cu scadenţe între unu şi cinci ani. Acestea reprezintă însă o proporţie scăzută în total activ, doar 1,4%, în decembrie 2018, arată raportul BNR.

“Sectorul populaţiei şi-a consolidat poziţia de creditor net faţă de sectorul bancar în primul trimestru al anului 2019. Pe fondul unui ritm de creştere mai accelerat al împrumuturilor faţă de cel al depozitelor, poziţia de creditor net în moneda naţională a scăzut în primele luni ale anului 2019. În contrast, poziţia netă în valută a continuat să se îmbunătăţească, fiind de circa 1,7 ori mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului 2018”, se mai arată în raport.

Pe de altă parte, conform sursei citate, datoriile românilor au avansat cu 6,6% în primul trimestru din acest an, până la 151,7 miliarde de lei, faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent, creditul ipotecar fiind responsabil de creşterea îndatorării populaţiei.

“Îndatorarea sectorului populaţiei a continuat să avanseze în primul trimestru al anului 2019, atingând valoarea de 151,7 miliarde lei, cu 6,6% mai mare comparativ cu nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşterea creditului ipotecar factorul principal ce a susţinut creşterea îndatorării, fiind susţinut într-o măsură mai mică de creditul de consum”, se arată în raport.

Potrivit sursei citate, ponderea datoriei totale în PIB s-a redus marginal, în contextul unui ritm de creştere mai accentuat al economiei relativ la avansul creditării. Decalajul de intermediere financiară rămâne semnificativ faţă de zona euro, România înregistrând în continuare cel mai scăzut nivel al indicatorului din Uniunea Europeană.

“Raportul dintre datorii şi venitul disponibil brut a continuat să se îmbunătăţească pe fondul dinamicilor salariale pozitive. Cu toate acestea, persistă discrepanţe semnificative, persoanele cu venituri reduse înregistrând grad de îndatorare semnificativ mai ridicat faţă de cei cu venituri peste salariul mediu, în special pentru creditele ipotecare. Gradul de intermediere financiară trebuie să crească într-o manieră sustenabilă, prin îmbunătăţirea accesului la servicii bancare a populaţiei rurale şi prin creşterea educaţiei financiare a populaţiei”, se mai arată în raport.AGERPRES

ACTUALITATE

Populația județului Bihor a scăzut cu peste 1.000 de persoane în doar un an!

Publicat

Populaţia totală a judeţului Bihor a scăzut cu peste 1.000 de persoane între 1 iulie 2017 şi 1 iulie 2018, a declarat miercuri, în şedinţa Colegiului Prefectural, consilierul Daniela Sasca, de la Direcţia Judeţeană de Statistică, potrivit AGERPRES.

Conform raportului , populaţia după domiciliu a judeţului la 1 iulie 2018 era de 617.118 locuitori, în scădere faţă de 1 iulie 2017 cu 1.125 de persoane, din care 453 bărbaţi şi 672 femei. 

Mai mult de jumătate din total, 51,2%, trăieşte în cele zece municipii şi oraşe ale judeţului, unde s-a înregistrat şi minusul de 1.125 de persoane.

Și procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei s-a adâncit, comparativ cu 1 iulie 2017, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor tinere, de 0-14 ani, şi creşterea ponderii persoanelor vârstnice, de 65 de ani şi peste. Concret, dacă la 1 iulie 2017, populaţia de 0-14 ani era de 95.117 de persoane, la 1 iulie 2018, segmentul a scăzut la 94.641, în diminuare cu 476 de persoane.

A crescut însă numărul persoanelor vârstnice, cu 1.834, de la 96.460 la 98.294.

Indicele de îmbătrânire demografică la 1 iulie 2018 a fost de 104 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.

Consilierul a arătat că sporul natural a fost negativ, de minus 1.657 de persoane, fiind înregistraţi în anul 2018, în judeţul Bihor, 5.857 născuţi vii şi 7.514 decese.

“Concluzia ce se desprinde din datele prezentate comparativ între cei doi ani este de înrăutăţire continuă a evenimentelor demografice şi, deci, o scădere continuă a populaţiei”, a precizat Daniela Sasca, de la Direcția de Statisrtică.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tenis: Patru românce au trecut de primul tur al calificărilor la Wimbledon

Publicat

Patru jucătoare române de tenis, Irina Begu, Ana Bogdan, Irina Bara şi Gabriela Ruse, au reuşit să acceadă, marţi, în runda a doua a calificărilor pentru tabloul principal al turneului de la Wimbledon, al treilea de Mare Şlem al anului.

Begu (28 ani, 114 WTA) a trecut de chinezoaica Jia-Jing Lu (29 ani, 202 WTA), cu 7-6 (2), 6-4.

Ana Bogdan (26 ani, 134 WTA) a învins-o pe elveţianca Ylena In-Albon (20 ani, 188 WTA), cu 6-2, 6-1, în doar 57 de minute.

Irina Bara (24 ani, 179 WTA) a avut nevoie de două ore şi 14 minute pentru a o învinge pe americanca Allie Kiick (23 ani, 127 WTA), cu 6-7 (4), 6-1, 6-4.

Gabriela Ruse (21 ani, 177 WTA) a câştigat în 49 de minute în faţa bulgăroaicei Sesil Karatanceva (29 ani, 206 WTA), cu 6-2, 6-2.

Alte două românce au pierdut în primul tur: Alexandra Cadanţu (29 ani, 205 WTA) a fost învinsă de o jucătoare americană, Caroline Dolehide (20 ani, 268 WTA), cu 6-1, 3-6, 6-3, iar Patricia Ţig (24 ani) a fost întrecută de spaniola Paula Badosa Gibert (21 ani, 126 WTA) cu 3-6, 6-1, 6-4.

În turul secund, Begu o va înfrunta pe franţuzoaica Oceane Dodin (22 ani, 509 WTA), Ruse şi Bara vor fi adversare, iar Ana Bogdan o va întâlni pe turcoaica Pemra Ozgen (33 ani, 220 WTA).

Jucătoarele învinse în primul tur al calificărilor vor primi 7.000 de lire sterline şi 2 puncte WTA, iar cele calificate în turul secund şi-au asigurat cecuri de 13.250 lire şi 20 de puncte WTA.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

„Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale!”: Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legii pensiilor!

Publicat

bani

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul legii pensiilor, reexaminată ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, fiind înregistrate 197 voturi ”pentru”, niciun vot ”împotrivă” şi 70 abţineri.

Fostul ministru al Muncii Olguţa Vasilescu, iniţiator al proiectului, a precizat că au fost foarte puţine modificări de făcut, pentru că legea nu a fost declarată constituţională în ansamblul său, ci Curtea a cerut la trei paragrafe să fie nişte clarificări.

“Suntem în situaţia să revotăm această lege importantă care repară inechităţile”, a spus Vasilescu, care a adăugat că decizia Curţii a stabilit că pensiile de invaliditate vor rămâne ca în actuala legislaţie şi că trebuie o definiţie mai riguroasă în ceea ce priveşte contribuabilul.

“Din punctul meu de vedere, nu erau neapărat necesare aceste clarificări”, a mai spus Vasilescu.

Deputatul PNL Valeria Schelean a afirmat că “nici după decizia Curţii Constituţională, actuala majoritate nu a vrut să adopte o lege care să garanteze în mod real dreptul la pensie”. “Formula adoptată este absolut neclară. (…) Dispoziţiile CCR nu au fost transpuse în acest proiect de lege”, a susţinut Schelean.

La rândul său, deputatul USR Cristian Seidler a criticat faptul că nu au fost abrogate pensiile speciale. “Bani oricum nu există pentru majorarea pensiilor. (…) Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale!”, a transmis Seidler.

Deputatul UDMR Csep Eva Andrea a spus că este o lege mult aşteptată şi formaţiunea sa o sprijină. “Ţin să atrag atenţia că nu se poate face economie pe spinarea nevoiaşilor, a persoanelor cu dizabilităţi”, a mai spus deputatul UDMR.

Emil Paşcan (PMP) a declarat că până acum cei de la Putere au reuşit să creeze o categorie nouă de privilegiaţi cu pensii speciale, adăugând că majorarea punctului de pensie trebuia să se petreacă începând cu luna ianuarie a acestui an.

În replică, Olguţa Vasilescu a precizat că Guvernul PSD-ALDE a plafonat pensiile speciale. “Suntem singurul guvern care a plafonat pensiile speciale, din 2017. Ne-a costat la vot”, a adăugat Vasilescu, transmiţându-le celor din Opoziţie că “ipocrizia ucide”.

Marţi, comisiile de specialitate au dat raport favorabil pentru acest proiect.

Astfel, conform celor adoptate, s-a modificat definiţia stagiului minim de cotizare, fiind eliminată referirea la pensia de invaliditate. În acest sens, stagiul minim de cotizare este perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă şi care nu cuprinde perioadele asimilate.

De asemenea, a fost modificată definiţia pensionarului, în sensul că acesta este “persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege”, fiind eliminat stagiul minim de 15 ani pentru acordarea pensiei de invaliditate.

Totodată, a fost reformulat articolul referitor la contribuabili sistemului public de pensii. Conform celor adoptate, “contribuabilii la sistemul public de pensii sunt: a) persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi din indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, pentru care angajatorii sau entităţile asimilate acestora au obligaţia, potrivit Codului fiscal, de a calcula, de a reţine la sursă şi de a vira contribuţia de asigurări sociale a bugetul asigurărilor sociale de stat; b) persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente sau drepturi de proprietate intelectuală şi care, potrivit Codului fiscal, pe baza declaraţiei individuale de asigurare, datorează şi plătesc contribuţia de asigurări sociale; c) angajatorii sau entităţile asimilate acestora care, potrivit Codului fiscal, au obligaţia de a plăti contribuţia de asigurări sociale datorată pentru condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă, precum şi eventuale diferenţe de contribuţii de asigurări sociale pe care legislaţia le pune în seama angajatorului; d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile teritoriale şi unităţile trimiţătoare, care, potrivit legislaţiei specifice, au obligaţia de a suporta din bugetele proprii contribuţia de asigurări sociale datorată pentru persoanele care beneficiază de drepturi acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv pentru personalul român trimis în misiune temporară sau permanentă în străinătate”.

De asemenea, s-a mai stabilit că “pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu îndeplinesc condiţiile de pensie pentru limită de vârstă şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii; b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca; c) participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din Decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii”.

Legea a fost adoptată, iniţial, de Parlament la data de 19 decembrie 2018, iar la data de 21 decembrie 2018 a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate a Legii. Astfel, în urma examinării, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr.138 din 13 martie 2019, a constatat că prevederile art.25 alin.(1) şi art.63 lit.a) şi b) sunt neconstituţionale.

Săptămâna trecută, Senatul a respins, în plen, proiectul privind sistemul public de pensii. Au fost înregistrate 67 de voturi “pentru” şi 22 abţineri, nefiind întrunit numărul minim necesar pentru adoptarea unui act normativ cu caracter organic.

Camera Deputaţilor este for decizional. 

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

A găsit un card și s-a pus pe shopping! O tânără de 18 ani s-a ales cu dosar penal

Publicat

sursa foto: www.financemela.in

O tânără din judeţul Arad este cercetată penal pentru operaţiuni bancare frauduloase, după ce s-a folosit de un card pe care l-ar fi găsit la casa de marcat a unui supermarket, ea plătind de mai multe ori cumpărături în valoare totală de 600 de lei.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Arad, Claudia Iuga, a declarat, miercuri, că tânăra are 18 ani şi este din localitatea Gurahonţ, ea fiind identificată de către poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale după mai multe tranzacţii cu cardul bancar pe care şi l-a însuşit.

“Tânăra ar fi găsit cardul la casa de marcat a unui supermarket de pe strada Pionierilor, din municipiul Arad, iar ulterior a efectuat mai multe tranzacţii contactless, în valoare de aproximativ 600 de lei”, a precizat Iuga.

Tânăra este cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de însuşire a bunului găsit şi efectuarea de operaţiuni bancare în mod fraudulos. 

AGERPRES

Citește mai departe