ECONOMIE
Rata de ocupare a hotelurilor din București în creștere cu 33% în primul trimestru al anului 2023
Conform datelor furnizate de o companie de consultanță imobiliară, rata de ocupare a hotelurilor din București în primul trimestru a înregistrat un nivel de 62%, în creștere cu 33% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această cifră se situează la doar 5% sub nivelul înregistrat în anul 2019, anul precedent pandemiei.
Raportat la regiune, Bucureştiul a înregistrat a doua cea mai mare rată de ocupare a hotelurilor, imediat în urma Varşoviei, dar peste cele din Budapesta, Bratislava, Praga şi Sofia.
Potrivit hotelierilor din Bucureşti, performanţa din acest an este determinată de o revenire puternică a cererii pe segmentul turismului individual, precum şi de o îmbunătăţire pe segmentul turismului de grup şi de afaceri.
De asemenea, evoluţia pozitivă a indicatorilor a fost susţinută şi de creşterea calităţii ofertei de hoteluri din Bucureşti prin deschiderea Marmorosch Bucureşti, Autograph Collection şi renovarea Intercontinental Athenee Palace, arată analiza Cushman & Wakefield.
„Piaţa hotelieră din Bucureşti înregistrează o redresare puternică post-COVID în ceea ce priveşte indicatorii de performanţă. Evoluţia din primul trimestru creează premisele pentru un an fructuos, în condiţiile în care nivelul RevPAR a depăşit valoarea din Q1 2019.
În aceste circumstanţe, vedem o revenire a interesului investitorilor locali şi internaţionali pentru hotelurile din România, deşi aceştia rămân prudenţi din cauza nivelului ridicat de incertitudine şi a costurilor mai mari de finanţare.
Rata de ocupare a hotelurilor din București în creștere cu 33% în primul trimestru al anului 2023. Hotelierii din Capitală au încasat în perioada ianuarie-martie, în medie, 57 euro/noapte pentru fiecare cameră disponibilă
Prima tranzacţie a fost deja încheiată în primul trimestru (vânzarea hotelului K+K Elisabeta) şi ne aşteptăm ca activitatea investiţională să se redreseze în continuare în a doua jumătate a anului”, a declarat Sevda Cadir, senior Hospitality consultant, Cushman & Wakefield CEE & SEE.
Datele firmei de cercetare STR Global, specializată în industria hotelieră, semnalează că tariful mediu al hotelurilor din Bucureşti a fost de 92 de euro în primul trimestru, depăşind cu aproape 12% nivelurile din 2019 şi fiind cu 35% peste valoarea din primul trimestru al anului trecut, în condiţiile în care în acest an cota de TVA pentru industria HoReCa a fost majorată de la 5% la 9%.
„Creşterea tarifului mediu şi a ratei de ocupare a dus la o îmbunătăţire cu peste 80% a venitului mediu pe cameră disponibilă din Bucureşti comparativ cu acelaşi interval din 2022.
În consecinţă, hotelierii din Capitală au încasat în perioada ianuarie-martie, în medie, 57 euro/noapte pentru fiecare cameră disponibilă, cel mai mare nivel dintre capitalele din CEE (Bratislava, Bucureşti, Budapesta, Praga, Sofia, Varşovia). Bucureştiul a reuşit aceeaşi performanţă şi înainte de pandemie (trimestrul 1 din 2019), pe fondul unui sezon de iarnă relativ mai puternic, determinat în special de cererea pe segmentul corporate, în mod tradiţional mai ridicată în această perioadă”, se menţionează într-un comunicat al companiei de consultanţă imobiliară transmis, marţi, AGERPRES.
Rata de ocupare a hotelurilor din București în creștere cu 33% în primul trimestru al anului 2023. Anul trecut hotelurile din capitala României au atins al doilea cel mai mare grad de ocupare dintre capitalele CEE
Bucureştiul, împreună cu piaţa CEE, a cunoscut o revenire sănătoasă a indicatorilor de performanţă începând cu 2022.
Astfel, anul trecut hotelurile din capitala României au atins al doilea cel mai mare grad de ocupare dintre capitalele CEE.
Activitatea de investiţii în active hoteliere în CEE a fost limitată pe parcursul anului 2022, volumul tranzacţiilor ridicându-se la 409 milioane euro, ceea ce reflectă o scădere cu 70% faţă de 2019.
Numeroşi factori (inclusiv invazia rusă a Ucrainei, costurile energiei, poziţionarea Ungariei faţă de Comisia Europeană, creşterea inflaţiei şi a ratelor dobânzilor din sectorul bancar, lipsa forţei de muncă calificate, preocupările legate de o recesiune şi viitoarele alegeri prezidenţiale din Republica Cehă) au contribuit la un climat de incertitudine în CEE şi au determinat investitorii să adopte o abordare de tip „wait-and-see”, subliniază sursa citată.
Consultanţii Cushman & Wakefield estimează că în anul 2023 volumele tranzacţionate ar trebui să se redreseze, evoluţie susţinută de nevoia proprietarilor de a cheltui fondurile disponibile, precum şi de presiunea asupra unor proprietari de a vinde din activele non-core pentru a acoperi necesarul de lichiditate.
Rata de ocupare a hotelurilor din București în creștere cu 33% în primul trimestru al anului 2023. În 2022, România a înregistrat un volum total de tranzacţii de circa 75 de milioane de euro
Natura anti-inflaţionistă a proprietăţilor imobiliare hoteliere, combinat cu nivelul ridicat al fondurilor proprii disponibile şi cu redresarea solidă a industriei ar trebui să faciliteze relansarea tranzacţiilor hoteliere în regiunea CEE.
În 2022, România a înregistrat un volum total de tranzacţii de circa 75 de milioane de euro, din care Bucureştiul a înregistrat circa 44 de milioane de euro.
Volumul tranzacţiilor a înregistrat o creştere de 56% la nivel de ţară, respectiv 91% în Bucureşti comparativ cu 2021.
Din punct de vedere al ofertei, capitalele din CEE au înregistrat o creştere moderată în 2022, pe parcursul anului trecut fiind deschise 18 hoteluri cu 2.420 de camere, în timp ce 6 hoteluri cu 1.145 de camere au fost închise pentru a fi repoziţionate pe piaţă.
Pentru 2023 a fost anunţată deschiderea unui număr de 25 de hoteluri noi, cu 3.187 de camere în CEE, inclusiv mai multe redeschideri, cum ar fi Intercontinental Athenee Palace din Bucureşti şi Almanac X Praga.
Rata de ocupare a hotelurilor din București în creștere cu 33% în primul trimestru al anului 2023. În ultimii ani, piaţa hotelieră din Bucureşti a înregistrat o creştere medie anuală moderată a ofertei noi
În ultimii ani, piaţa hotelieră din Bucureşti a înregistrat o creştere medie anuală moderată a ofertei noi, de 1,5% între 2016 şi 2021.
În 2022 nu a fost deschis niciun hotel nou pe piaţa din Bucureşti, însă până în 2024 este estimată o rată medie anuală de creştere de 4,9% a numărului de camere, datorată în mare parte de lansări de hoteluri premium şi de lux.
Swisshotel, Corinthia Grand Hotel Boulevard, Novotel Băneasa, Ibis Syles Bucharest Airport sunt printre lansările anunţate în următorul an şi jumătate în Bucureşti.
Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent, cuprinde o echipă de peste 80 de profesionişti ce oferă o gamă completă de servicii de consultanţă imobiliară investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor şi chiriaşilor. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Sute de mii de euro aruncați pe un centru pentru sinistrați într-o zonă fără calamități. „E frumos tare, dar gol”
Produsele ieșite din garanție vor putea fi reparate la prețuri rezonabile. Directivă europeană cu obligații pentru producători
FOTO: O nouă pictură stradală în Parcul Primăriei din municipiul Botoșani
Poșta Română scoate la închiriere 500 de spații comerciale, apartamente și terenuri. A lansat o platformă imobiliară
VIDEO FOTO. Accident grav în comuna Sânpaul. Trei bărbați răniți, duși la spital de echipajele SMURD și SAJ
FOTO. Noul subprefect de Cluj, Florentin Burz, învestit în funcție. A fost propus de PSD
VIDEO. Actorul Dorel Vișan (Gr 33 1/2) a primit titlul de Mare Maestru de Onoare al Ordinului Masonic Umaniterra Cluj-Napoca
