ACTUALITATE
Numărul locurilor de muncă vacante, în scădere. În ce domenii sunt cele mai multe multe posturi
Rata locurilor de muncă vacante a fost în trimestrul II din 2019 de 1,11%, în scădere cu 0,07 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent, numărul locurilor de muncă vacante fiind de 55.000, cu 3.200 locuri de muncă vacante mai mic, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.
Comparativ cu acelaşi trimestru din 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,14 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante s-a redus cu 6.400.
În trimestrul II 2019, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,48%), respectiv în alte activităţi de servicii (2,39%). În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (13.300 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,13%.
Sectorul bugetar a însumat aproape 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 6.900 locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.500 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 1.300 locuri vacante în învăţământ.
La polul opus, cele mai mici valori, atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,28%, respectiv 100 locuri vacante).
Raportat la trimestrul precedent cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,47 puncte procentuale pentru fiecare în parte), respectiv în transport şi depozitare (-0,46 puncte procentuale). La polul opus, cu cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări(+0,43 puncte procentuale), respectiv în hoteluri şi restaurante (+0,34 puncte procentuale). Cele mai relevante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-2.000 locuri vacante) şi în transport şi depozitare (-1.200 locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri ale indicatorului au fost în hoteluri şi restaurante (+800 locuri vacante), respectiv în comerţ (+600 locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în tranzacţii imobiliare (-0,75 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,49 puncte procentuale), iar cea mai relevantă creştere a indicatorului s-a evidenţiat în hoteluri şi restaurante (+0,22 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-4.200 locuri vacante), respectiv în învăţământ (-1.400 locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri s-au regăsit în comerţ (+900 locuri vacante), respectiv în hoteluri şi restaurante(+500 locuri vacante).
În trimestrul II 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi-grupa majoră 4 (1,35%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (1,25%). Aceasta din urmă grupă majoră de ocupaţii a înregistrat şi cele mai mari valori ale numărului locurilor de muncă vacante (13.00 locuri vacante).
Atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cele mai mici valori în ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai Executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori-grupa majoră 1 (0,61%, respectiv 2.100 locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (0,93%, respectiv 200 locuri vacante).
Comparativ trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic-grupa majoră 3 (-0,14 puncte procentuale), în cele de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2, respectiv în ocupaţiile elementare-grupa majoră 9 (-0,12 puncte procentuale, pentru fiecare în parte). Creşteri ale indicatorului s-au regăsit în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (+0,32 puncte procentuale) şi de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (+0,14 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai mare scădere s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-1.300 locuri vacante). La polul opus, cea mai semnificativă creştere a fost în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (+ 1.300 locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cei doi indicatori au înregistrat scăderi în majoritatea ocupaţiilor, cele mai importante regăsindu-se pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-0,30 puncte procentuale, respectiv -3.000 locuri vacante), urmate de ocupaţiile elementare -grupa majoră 9 (-0,28 puncte procentuale, respectiv-1.00 locuri vacante). Singurele grupe majore de ocupaţii în care s-au înregistrat creşteri au fost cele de lucrători în domeniul serviciilor -grupa majoră 5 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +1.500 locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (+0,52 puncte procentuale, respectiv +100 locuri vacante). AGERPRES
ACTUALITATE
Peste 50% dintre produsele de tip floricele din porumb conțin aditivi alimentari – Studiu InfoCons
Asociaţia de protecţie a consumatorilor InfoCons a publicat, vineri, un studiu realizat pe produsele de tip floricele de porumb, în cadrul căruia a analizat 19 tipuri de produse, de la diverşi producători sau importatori.
Potrivit rezultatelor studiului, 47% dintre produsele analizate nu au niciun aditiv alimentar în conţinutul lor, în timp ce 21% din acest tip de produse au în conţinut lor 3 aditivi alimentari, 10,52% au 2 aditivi alimentari iar 21,05% au un aditiv .
Aditivul cel mai des întâlnit este E322, în 26,31% din produsele analizate. Alţi aditivi regăsiţi în ingredientele produselor sunt E631 şi E627.
În ceea ce priveşte cantitatea de zaharuri, un produs analizat conţinea 58 de grame de zaharuri la 100 de grame de produs, alt produs conţinea 43 de grame de zahăr la 100 de grame, iar un al treilea produs conţinea 37 de grame de zaharuri la 100 de grame.
Cât priveşte valoarea energetică, cinci produse analizate conţineau peste 500 kcal/100 grame, iar 13 produse conţineau peste 400 kcal/100 grame. AGERPRES
Sursa foto: history.com
Peste 300 de nominalizări au fost făcute pentru Premiul Nobel pentru pace din 2020, a informat miercuri Comitetul Nobel cu sediul în Norvegia, relatează DPA.
Totalul de 317 candidaţi include 210 indivizi şi 107 organizaţii, informează Comitetul Nobel. Potrivit sursei citate, este al patrulea cel mai mare număr de candidaţi într-un singur an din istorie.
Activista pentru mediu suedeză Greta Thunberg şi mişcarea pro-democraţie din Hong Kong au fost nominalizate de parlamentarii din Suedia şi respectiv Norvegia.
Recordul de 376 de candidaţi a fost stabilit în 2016, când comitetul format din cinci persoane l-a ales pe preşedintele Columbiei Juan Manuel Santos drept laureat, invocând rolul său în negocierea păcii care a pus capăt unei perioade de peste 50 de ani de război civil.
În 2019, Premiul Nobel pentru pace i-a fost acordat premierului etiopian Abiy Ahmed Abiy. El a fost răsplătit pentru eforturile sale de a rezolva conflictul de lungă durată de la frontiera cu statul vecin Eritreea şi pentru eforturile sale “pentru pace şi cooperare internaţională”.
Printre cei care au dreptul de a propune candidaţi sunt politicieni, academicieni, foşti laureaţi ai premiului, directori ai institutelor de cercetare pentru pace şi actuali sau foşti membri ai Comitetului Nobel.
Comitetul Nobel le recomandă celor care fac propunerile să nu dezvăluie nominalizările şi păstrează secretul asupra lor timp de 50 de ani. Cu toate acestea, mulţi dintre cei care fac nominalizări îşi fac publică propunerea.
Sursa foto: Nobel Prize / Facebook
ACTUALITATE
Judeţul Mureş – creştere a turismului cu 4,9%. Top cinci cele mai vizitate județe din România
Judeţul Mureş a fost gazda a 596.155 de turişti în anul 2019, înregistrând o creştere de 27.673 de turişti, cu 4,9% mai mult decât în anul precedent, situându-se pe locul cinci la nivel naţional, a anunţat şeful Direcţiei Judeţene de Statistică Mureş, Ioan Matei, în cadrul Colegiului Prefectural Mureş.
Ioan Matei a spus că judeţul Mureş ocupă în continuare un loc fruntaş în privinţa turismului la nivel de ţară, cu 596.155 de turişti, ponderea sosirilor în acest judeţ la nivel naţional fiind de 4,5%, fiind depăşit doar de municipiul Bucureşti şi de judeţele Braşov, Constanţa, Cluj.
Principalele destinaţii turistice ale judeţului Mureş rămân în continuare Târgu Mureş, cu 187.976 de turişti (31,5%), Sovata cu 134.245 de turişti (22,5%) şi Sighişoara cu 107.330 de turişti (18,0%).
Din totalul de 596.155 de sosiri, peste 85.045 de turişti au fost străini, iar dintre aceştia 33.101 (38,9%) au preferat Sighişoara, apoi Târgu Mureş cu 25.400 de turişti (29,9%) şi Sovata cu 11.010 turişti străini (12,9%).
Cei 596.155 de turişti care au vizitat judeţul Mureş au efectuat 1.158.647 de înnoptări, cu 102.148 mai multe decât anul trecut cu 9,7%, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare fiind de 39,3% pe totalul structurilor de cazare turistică, cu 4,2% mai mare decât în anul precedent.
Cei mai mulţi turişti străini au provenit din Ungaria (20,4%) , Germania (11,7%), Italia (7,2%), Republica Moldova (6,8%), Regatul Unit (5,0%), Polonia (4,5%), SUA (4,1%). AGERPRES
ACTUALITATE
O lucrare a cunoscutului artist Adrian Ghenie, adjudecată la prețul de 33.000 de euro, la o licitație de artă
Lucrarea “Aripă” de Adrian Ghenie a fost adjudecată, marţi seara, la preţul de 33.000 de euro, la licitaţia de artă postbelică şi contemporană organizată de Artmark la Palatul Cesianu-Racoviţă din Capitală.
Printre lucrările adjudecate la sume ridicate s-au mai numărat “Fata cu aripi” şi “Păpuşăreasa cu lună” de Ştefan Câlţia – la 26.000 de euro, respectiv la 13.000 de euro, “La cite” de Horia Damian – la 19.000 de euro, “Pastorală” de Georgeta Năpăruş – la 11.500 de euro, “Electricite” de Jules Perahim şi “Madona contemporană” de Georges Mazilu – fiecare la 9.000 de euro, “Ulcică cu trandafiri” de Corneliu Baba, “Madona cu porumbel” de Georges Mazilu şi “Cutia roşie” de Georgeta Năpăruş – fiecare la 8.000 de euro.
De asemenea, la o sumă mare a fost cumpărată şi sculptura “La cite” de Horia Damian, la 19.000 de euro. AGERPRES
Sursa foto: artmark.ro
Peste 50% dintre produsele de tip floricele din porumb conțin aditivi alimentari – Studiu InfoCons
Peste 300 de nominalizări au fost făcute pentru Premiul Nobel pentru pace din 2020
Judeţul Mureş – creştere a turismului cu 4,9%. Top cinci cele mai vizitate județe din România
O lucrare a cunoscutului artist Adrian Ghenie, adjudecată la prețul de 33.000 de euro, la o licitație de artă
FOTO: Un TIR a rupt parapetul din beton de lângă drum, după ce a derapat și a acroșat un autoturism, pe DN 7, în Vâlcea
Două tinere au ajuns la spital, după ce au fost spulberate de o maşină pe o trecere de pietoni din Slatina
UPDATE/ FOTO: Șase persoane rănite în urma impactului dintre două autoturisme, în județul Mureș
