Costurile cu transportul gazelor din facturile plătite de cetăţeni şi industrie ar putea creşte cu 25-30%, întrucât investiţia în gazoductul BRUA trebuie amortizată, iar conducta riscă să rămână una goală în următoarea perioadă, a scris, pe Facebook, Răzvan Nicolescu, expert în energie şi fost ministru de resort.

“De dată această BRUA 1 chiar cred că a fost finalizat. Transgaz a făcut o treaba bună din punct de vedere operaţional în realizarea acestui proiect, fără depăşiri de costuri sau întârzieri majore. Compania a demonstrat o bună capacitate de a realiza proiecte complexe în domeniul sau de activitate. Nu îmi este clar încă impactul investiţiei pentru economia românească, adică câte echipamente şi conducte au fost produse local”, a arătat Nicolescu.

Potrivit acestuia, din păcate România nu a făcut suficiente eforturi pentru că interconectările dintre Grecia şi Bulgaria să se realizeze în acelaşi timp cu BRUA 1, deşi angajamentele erau pentru toată lumea.

Comisia Europeană nu a fost intransigentă cu respectarea angajamentelor şi legislaţiei europene

“În aceste condiţii riscurile că această conducta să rămână goală cresc, mai ales că mai devreme de cinci ani este exclus că România să aibă vreo producţie semnificativă în Marea Neagră. În această ipoteză nedorită costurile cu transportul din facturile plătite de cetăţeni şi industrie ar putea să crească cu aproximativ 25-30% pentru că amortizarea BRUA nu poate aştepta şi va începe în curând”, a mai scris specialistul.

Lucrările la gazoductul BRUA au fost finalizate săptămâna trecută

Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat sâmbătă că valoarea de realizare a proiectului a fost de 423 milioane euro, cu economii de 23 de milioane de euro faţă de ceea ce era bugetat. Din valoarea investiţiei, 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, în cadrul unei vizite la Staţia Jupa din cadrul proiectului BRUA, că dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport de gaze pe coridorul BRUA este o etapă esenţială a întăririi securităţii energetice atât a ţării noastre, cât şi a Uniunii Europene, dar şi a securităţii energetice în regiunea Mării Negre.

“Prin interconectarea BRUA pe Coridorul Vertical, prin materializarea exploatărilor off-shore din Marea Neagră – care sperăm să debuteze cât mai curând – România are atuuri veritabile pentru a deveni un important jucător în regiune pe piaţa gazelor. În acest sens, am convingerea fermă că fondurile investite în infrastructura de transport de gaze vor genera mai mult decât o poziţionare competitivă a României pe pieţele de profil sau o reafirmare a credibilităţii ţării noastre, ca partener etalon pentru creşterea securităţii energetice în întreaga regiune”, a spus Iohannis.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică. Agerpres

Guvernul din Cehia va permite de joi redeschiderea restaurantelor şi a magazinelor neesenţiale, în contextul în care actualul val al pandemiei de coronavirus scade, a anunţat duminică, 29 noiembrie, ministrul Sănătăţii, Jan Blatny, potrivit Reuters.

Cehia va reduce nivelul de risc de la 4 la 3 (pe o scară până la 5), ceea ce înseamnă că toate magazinele şi restaurantele se pot deschide, dar trebuie să limiteze numărul de clienţi pentru a permite distanţarea socială.

De asemenea, interdicţia de ieşire din casă pe timp de noapte va fi ridicată, însă barurile trebuie să închidă până la ora 22.00.

Muzeele şi galeriile de artă se pot deschide, la o capacitate limitată, iar activităţile sportive individuale de interior pot fi reluate.

Oamenii se pot aduna în grupuri de până la 50 în exterior şi de până la 10 în interior, faţă de un maximum de şase în prezent.

Guvernul este conştient că relaxarea restricţiilor ar putea încetini scăderea numărului de cazuri, dar intenţionează să contracareze acest lucru prin înmulţirea testelor antigen, a precizat ministrul Sănătăţii.

“Cu cât intervalul în care magazinele sunt deschide înainte de Crăciun este mai mic, cu atât concentrarea de persoane în magazine va fi mai mare”, a spus el într-o conferinţă de presă.

Numărul total de cazuri de infectare a ajuns sâmbătă la 518.649, iar cel al deceselor, la 8.054 în această ţară de 10,7 milioane de locuitori.

Numărul zilnic de noi cazuri a scăzut sub 5.000 în şase din ultimele şapte zile.Agerpres

Cererea pentru soc în Ungaria a crescut exploziv în acest an, iar cumpărători din SUA şi China au achiziţionat cantităţi mari, atraşi de presupusele efecte benefice ale plantei în stimularea sistemului imunitar, transmite Reuters.

Socul este de mult timp utilizat în medicina tradiţională din Ungaria. Înainte de pandemia de coronavirus, 90% din recolta de soc era vândută în industria alimentară, unde era utilizat drept colorant natural pentru îngheţată, gem sau dulciuri. Doar restul de 10% era utilizat în produse medicale. Acum socul a devenit o marfă preţioasă iar preţurile au crescut şi ele.

Testele au arătat că siropul de soc poate ajuta la tratamentul gripei. Unii doctori susţin că socul poate ajuta şi la refacerea organismului în cazul infecţiilor respiratorii, inclusiv în cazul coronavirusului, dar trebuie efectuate mai multe studii.

“Mulţi producători de suplimente medicale vor soc, chiar dacă nu au lucrat cu aşa ceva înainte”, spune Gyorgy Csizmadia, directorul cooperativei Elderberry Sales Co din satul Sarszentagota. Csizmadia şi colegii săi abia ţin pasul cu cererea.

O recoltă mai mică decât de obicei a contribuit şi ea la creşterea de patru ori a preţurilor până la peste 400 de forinţi (1,32 dolari) per kilogram.

Erika Balaicza, doctor şi specialist în utilizarea ierburilor în medicină, spune că socul poate ajuta la recuperare în cazurile de infecţii respiratorii virale. Cu toate acestea, socul nu poate ucide virusul şi poate fi utilizat numai pentru a sprijini tratamentul unei infecţii, precizează Erika Balaicza.

Potrivit datelor oficiale, în 2019 Ungaria a produs 16.000 de tone de soc. AGERPRES