Connect with us

ECONOMIE

Record de aplicări pentru joburi în iulie – 1,3 milioane, cu 50% mai multe faţă de anul trecut

Publicat

În luna iulie au fost înregistrate peste 1,3 milioane de aplicări pentru joburi, pe platforma de recrutări online eJobs, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit unui comunicat remis, luni, AGERPRES.

Numărul de aplicări reprezintă un record-istoric, menţionează reprezentanţii eJobs.

„A crescut atât numărul mediu de aplicări pe candidat, cât şi numărul efectiv de candidaţi disponibili. Astfel, în iulie au fost 142.000 de candidaţi care şi-au căutat un job la noi pe platformă. Dintre aceştia, aproape 33.000 au fost candidaţi noi, care nu au avut până acum cont pe eJobs şi care, cel mai probabil, în ultimii ani nu au fost interesaţi de schimbarea jobului. Numărul de candidaţi noi este cu 20% mai mare decât în luna iunie”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România, citat în comunicat.

Vânzările rămân domeniul care atrage cel mai mare număr de aplicări, urmat de relaţii clienţi / call center, administrativ / logistică, back office, financiar / contabilitate şi internet / e-commerce. Cele mai multe aplicări au venit din partea candidaţilor din Bucureşti, Clujul fiind al doilea cel mai activ judeţ. Lista continuă cu Timiş, Braşov, Iaşi, Constanţa şi Prahova.

„La începutul verii am observat o schimbare extrem de interesantă în comportamentul candidaţilor, anume că vârsta primei angajări scade şi că devin din ce în ce mai activi cei foarte tineri, din segmentul de vârstă 18-24 de ani. Tendinţa nu doar continuă, ci se şi accentuează, iar în luna iulie, numărul de aplicări venite din partea acestor tineri este dublu faţă de numărul de aplicări corespunzătoare celor cu vârste cuprinse între 36-45 de ani şi foarte apropiat de categoria de candidaţi din segmentul 25-35 de ani, cei care au fost, dintotdeauna, fără excepţie, cei mai activi pe piaţa muncii”, a mai arătat Badea.

Potrivit acestuia, vorbim, concret, de 410.000 de aplicări venite dinspre candidaţii 18-24 versus 514.000 de aplicări primite de la cei care au între 25 şi 35 de ani. În plus, creşterea pe această categorie este semnificativ mai mare şi faţă de luna iunie, când candidaţii între 18 şi 24 de ani au avut 300.000 de aplicări înregistrate pe eJobs.ro.

Aceste numere spun foarte multe despre felul în care ultima jumătate de an a schimbat piaţa muncii şi despre cât de important a fost acest semnal de alarmă pentru cei tineri, care, până nu demult, tratau cu mare lejeritate tema primei angajări, au explicat oficialii companiei de recrutare.

În luna iulie, au fost postate 27.000 de joburi pentru România şi străinătate. Cele mai multe (aproape 7.000) au fost în vânzări. Transport / distribuţie, administrativ / logistică, producţie, construcţii / instalaţii şi relaţii clienţi / call center au fost alte domenii care au avut, fiecare, între 3.000 şi 4.000 de poziţii deschise, luna trecută.

În acest moment, peste 17.000 de locuri de muncă pentru Romania şi străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

SC TOTO SRL: ANUNȚ FINALIZARE PROIECT ”Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”

Publicat

11.10.2021

ANUNT FINALIZARE PROIECT

S.C. TOTO S.R.L. anunta finalizarea proiectului cu titlul ”Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”, proiect nr. RUE 6037 înscris în cadrul Măsurii ”Granturi pentru capital de lucru”, instituită prin OUG nr. 130/2020.

Proiectul se derulează pe o perioada de maxim 12 luni, începând cu data semnării contractului de finanțare cu Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri/ AIMMAIPE , respectiv 07.04.2021

Obiectivul proiectului îl reprezintă sprijinirea S.C. TOTO S.R.L. ȋn contextul crizei provocate de COVID 19.

Proiectul are printre principalele rezultate, următoarele:

-menținerea activității pe o perioada de minim 6 luni,

-menținerea numărului locurilor de munca față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor.

Valoarea proiectului este de 594466.74 lei (valoarea totala) din care: 516927.6 lei grant si 77539.14 lei cofinanțare.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.

Persoană de contact:

Nume, prenume: TODOR NICHIFOR ION

e-mail: tototm1992@gmail.com

Documentul în format PDF poate fi studiat AICI.

Citește mai departe

ECONOMIE

Una din 20 de mașini produce anual un accident despăgubit pe RCA

Publicat

Anual, din fiecare 20 de mașini înmatriculate în România, cel puțin una produce accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau vătămări corporale și decese, arată o analiză UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România.

Această frecvență poate varia semnificativ, ajungând și la valori de peste 22% în zona transportului de mărfuri.

Pe segmentul persoanelor fizice, proprietarii de mașini cu vârsta de până în 30 de ani înregistrează cea mai mare frecvență a accidentelor, la toate categoriile de motorizare: 6,4% (sub 1200 cmc), 6,2% (1201-1400 cmc) si 11,5% (peste 2500 cmc). Cea mai mare frecvență a daunelor este întâlnită, însă, în sectorul de transporturi, la vehiculele de dimensiuni mari, aceasta urcând până la 22,5% la vehiculele comerciale de mare tonaj (peste 16 tone), în timp ce dauna medie ajunge aici la valori mult mai ridicate decât media la nivel de piață.

Frecvența și mai ales gravitatea accidentelor în România reies și din datele Poliției Române . Astfel, în medie, în fiecare zi a anului 2020 s-au produs 17 accidente grave, soldate cu pierderi de vieți sau răni grave, în ciuda contextului pandemic. Din cele 22.836 accidente, peste un sfert au fost grave.

În acest context, nu este deloc întâmplător faptul că și indicatorii care țin de daunalitate (rata daunei RCA, simplificat – raportul dintre daunele plătite și primele brute subscrise) sunt printre cei mai mari din Europa. În primul semestru din 2021, acest indicator s-a situat la circa 84%, ceea ce înseamnă că din 100 de lei încasați din prima RCA, 84 sunt plătiți către păgubiți sau sunt utilizați la constituirea de rezerve. La această rată a daunei trebuie adăugate taxele de funcționare, precum și cheltuielile de distribuție și administrare. Astfel, rata combinată tehnică pentru RCA a devenit în acest interval de timp peste 116%.

În acest moment, polița RCA acoperă, potrivit legii, daune materiale de 1.220.000 euro și prejudicii de 6.070.000 euro pentru vătămări corporale și decese atât pentru accidente produse în România, cât și în alte state ale Spațiului Economic European. Există și state membre în care reglementările stabilesc că în baza poliței RCA, indiferent de statul membru de înmatriculare al vehiculului asigurat, se acordă despăgubiri nelimitate pentru vătămări corporale și deces și/sau daune materiale.

Industria de asigurări consideră că este nevoie de măsuri care să ducă la scăderea frecvenței accidentelor rutiere și la îmbunătățirea legislației RCA. „În primul rând, este necesar ca noi toți să fim mai responsabili și mai atenți în trafic. Pentru a avea drumuri mai sigure, adoptarea unui comportament preventiv la volan este absolut necesară”, au declarat oficialii UNSAR.

O altă soluție, care ar putea produce schimbări pozitive pentru milioane de șoferi, este de natură legislativă și anume:
– emiterea ordinului comun al Ministerul Sănătăţii şi A.S.F. prevăzut de art. 22 alin.(5) din Legea 132/2017 pentru reglementarea baremului traumatologic în baza căruia să se calculeze despăgubirile morale pe cale amiabilă, în caz de vătămare corporală sau deces. Precizăm că baremul traumatologic există de ani buni, dar nici până în prezent acesta nu are consacrare normativă, pentru că nu a fost emis ordinul sus-mentionat. Implementarea baremului traumatologic va oferi predictibilitate și stabilitate pieței de asigurări RCA de care aceasta are atâta nevoie și va asigura pentru persoanele prejudiciate obiectivitate, non-discriminare, eficiență, corectitudine în costuri și, nu în ultimul rând, poate descuraja semnificativ activitatea intermediarilor interesați să rețină sume importante din despăgubirile morale acordate persoanelor prejudiciate.
– introducerea unui preț de referință orientativ pentru evaluarea despăgubirii, atât în ceea ce privește partea de reparații, cât și de rent-a-car, măsură inclusă în proiectul de Ordonanță de urgență de modificare și completare a Legii 132/2017 privind RCA. Reiterăm faptul că industria de asigurări susține introducerea unui preț de referință pentru reparațiile auto, cu titlu informativ. Acest instrument NU este o co-plată și nu ar impune o plafonare pentru tarifele aferente reparațiilor auto.

La finalul anului 2020, România avea 9,2 milioane vehicule rutiere înmatriculate în circulație, cu 6% mai mult față de anul precedent. Peste 80% dintre autovehiculele care se aflau în circulatie în 2020 aveau o vechime de peste 11 ani, iar aproape un sfert dintre ele erau mai vechi de 20 de ani. Din cele 64.096 vehicule controlate tehnic în trafic în 2020, 35% erau neconforme din punct de vedere al securității rutiere, iar 5% prezentau pericol iminent de accident.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,3% în luna septembrie

Publicat

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,3% în luna septembrie 2021, de la 5,3% în august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,71%, mărfurile alimentare cu 4,26%, iar serviciile cu 3,75%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform INS, preţurile de consum în luna septembrie 2021 comparativ cu luna august 2021 au crescut cu 0,8%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 5,6%, în timp ce rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2020 a ajuns la 6,3%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2020 – septembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2019 – septembrie 2020) este 3,6%.

De asemenea, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna septembrie 2021 comparativ cu luna august 2021 este 100,83%.

Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2020 este de 5,2%

Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 5,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2020 – septembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2019 – septembrie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,9%.

Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, conform unei prezentări realizate în august de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

Banca naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%

„După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflaţia (…) va depăşi 5%, sau va fi în jur de 5%. Şi subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%.

Nu este aşa. Inflaţia e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînţeles şi cu acţiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creşterilor de preţ şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 – 5,5% până la sfârşitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută.

Preţurile vor creşte de acum înainte

Am punctat şi trimestrul III şi trimestru IV, sfârşit de trimestru ca să vedeţi că aceşti 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că preţurile vor creşte de acum înainte. Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuşi să ţinem preţurile undeva între 5 şi 5,5%. Mă refer la indicele preţurilor de consum.

Deci creşterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârşitul anului următor datorită faptului că dispare şi efectul de bază din in ianuarie cu electricitatea şi cel din vară cu gazele naturale prognoza noastră este indicele preţurilor de consum coboară la 3,4%”, a spus Mugur Isărescu. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

În august salariul mediu net a fost de 3.487 de lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă

Publicat

În luna august, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.688 lei, cu 92 lei (-1,6%) mai mic decât în luna iulie, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.487 lei, în scădere faţă de luna precedentă, cu 58 lei (-1,6%), anunță INS.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8.377 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.957 lei).

Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 6,5%.

Nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2021

În luna august 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2021 ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție, încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale), precum și de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 20,9% în extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 10,5% și 11,5% în fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; între 5,0% și 7,0% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii),depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, tranzacţii imobiliare, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, alte activităţi industriale n.c.a.; între 3,0% și 4,5% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea echipamentelor electrice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de poștă şi de curier, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

Creșterile câştigului salarial mediu net

Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (premii trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna august au fost mai mari comparativ cu luna iulie, ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), reluării activității anumitor agenți economici, cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creșteri ale câştigului salarial mediu

Cele mai semnificative creșteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 8,2% în alte activităţi extractive; între 3,0% și 5,0% în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, transporturi pe apă, transporturi aeriene, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 2,0% și 3,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, hoteluri şi restaurante, activităţi de spectacole, culturale şi recreative.

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învățământ (-1,9%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), administrație publică, respectiv ȋn sănătate şi asistență socială (-0,5% fiecare).

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe