ECONOMIE
Regiunile Centru din România și din Republica Moldova își dezvoltă cooperarea în domeniul schimburilor economice și al turismului

Parteneriatul dintre ADR Centru din România și ADR Centru din Republica Moldova a fost gândit în urmă cu un deceniu, în decembrie 2012, pentru ca organizațiile și instituțiile din cele două regiuni cu același nume din România și Moldova să colaboreze cât mai bine, în cadrul european.
În decursul acestor ani au avut loc mai multe reuniuni bilaterale de lucru și schimburi de experți, partea moldoveană participând la conferințe internaționale organizate de ADR Centru din România, iar experți români au fost prezenți în Regiunea Centru din Republica Moldova pentru schimburi de bune practici.
În perioada 25-26 octombrie 2022, județele Alba și Sibiu au fost gazda unei delegații formată din reprezentanți ai 14 organizații din Republica Moldova, active în domeniul turismului.
Vizita acestei delegații a fost realizată în cadrul proiectului „RO-MD-DE: Conectarea companiilor în vederea creșterii exporturilor în sectorul turismului” (RO-MD-DE: Connecting companies to increase export in tourism sector), finanțat de Comisia Europeană prin Asociația Camerelor Europene de Comerț și Industrie (EUROCHAMBRES). Inițiativa EU4Business – Connecting Companies sprijină cooperarea dintre organizațiile similare din Regiunile Centru din România și Republica Moldova.
Acest proiect – cu un buget de peste 56.700 euro – a asigurat intensificarea parteneriatelor și a relațiilor comerciale dintre companiile și organizațiile suport active în sectorul turismului din Republica Moldova, din Regiunea Centru – România și din Landul Brandeburg – Germania. Pe lângă activitățile concrete de cooperare, prin acest proiect s-a realizat și un transfer de cunoștințe și competențe, alături de un schimb de bune practici în domeniul turismului, cu precădere pentru zona rurală.
Proiectul RO-MD-DE a fost dezvoltat în cadrul parteneriatului bilateral dintre Regiunea Centru din Romania si Regiunea Centru din Republica Moldova, încheiat între Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru România și Agenția de Dezvoltare Regională Centru Republica Moldova.
Pe parcursul celor două zile de la sfârșitul lunii octombrie, partenerii din Republica Moldova au avut ocazia să participe la sesiuni de discuții și întâlniri bilaterale cu organizații din România și au vizitat câteva afaceri locale în domeniul turismului – în special din zonele rurale ale județelor Alba și Sibiu – pentru identificarea unor exemple de bune practici din Regiunea Centru România. Au fost vizitate satul sustenabil din Rimetea, zona viti-vinicolă și de turism Ciumbrud, municipiul Sibiu și localități din arealul Mărginimii Sibiului, care au fost prezentate pe larg de actorii locali și de reprezentanții ADR Centru ca fiind modele de succes privind valorificarea sustenabilă a patrimoniului cultural și natural și de promovare a activelor existente prin metode de turism sustenabil.
”Proiectul RO-MD-DE a fost o bună oportunitate pentru companiile și organizațiile de sprijin din Republica Moldova și din România pentru a discuta și dezbate oportunitățile și provocările oferite de piața turistică din cele două regiuni partenere, pentru a identifica perspectivele de dezvoltare a turismului într-un mod sustenabil și pentru a găsi cele mai eficiente moduri de promovare activelor turistice din cele două regiuni pe piețele interregionale. Cu toate că bugetul acestui proiect nu a fost mare, a permis constituirea unei platforme de cunoaștere între organizațiile din cele două regiuni, facilitând cooperarea între organizațiile din domeniul turismului. Este important că în acest proiect s-au implicat și partenerii noștri germani din Landul Brandenburg, deoarece astfel partea moldoveană a văzut exemple concrete atât în Regiunea Centru cât și în acest land. Concret, după întâlniri de lucru, sesiuni de vizite bilaterale, precum și după participarea la un mare târg internațional, acest proiect se finalizează cu rezultate semnificative pentru partea română și pentru firmele din Republica Moldova”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.
Pentru a continua cooperarea între părți și dezvoltarea de noi schimburi de experiență, dar și pentru a îmbunătăți promovarea reciprocă și creșterea competitivității economice a organizațiilor implicate, prin proiectul RO-MD-DE au fost semnate 5 acorduri de cooperare transnațională, între pensiuni și asociații de pensiuni sau alt gen de organizații din turism.
Un astfel de acord este încheiat între Pensiunea ”Irina” din zona Tilișca, Sibiu și Pensiunea ”Butuceni” din zona Orheiul Vechi, Republica Moldova, iar altul este stabilit între Pensiunea ”La Nistru”, localizată pe partea stângă a Nistrului și Asociația Pensiunilor din Rășinari-Sibiu. Un acord de colaborare este realizat între două agenții de turism (respectiv WINETORUS și ARI-TOUR), iar două acorduri transnaționale includ patru organizații de sprijin (pe de o parte Grupul de Acțiune locală Mărginimea Sibiului și Curtea de Piatră, din Cotiujenii Mari – Soroca și, pe de altă parte, Clusterul Balneoturistic Transylvania și Agenția de Investiții din Moldova).
Pe lângă aceste acțiuni, prin proiectul ROMDDE s-a avut în vedere crearea unui ghid de bune practici privind marketingul în domeniul turismului și realizarea hărți interactive, activitate care a însemnat o înregistrare și o cartografiere a activelor turistice din cele două regiuni, cu evidențierea organizațiilor active în domeniul turismului.
”ADR Centru a pregătit acest proiect de cooperare interregională pentru a sprijini dezvoltarea parteneriatelor și relațiilor comerciale bilaterale între regiunile cu același nume din România și Republica Moldova. Prin inițiative de acest gen noi susținem atât transferul de cunoștințe și schimburile de experiență între organizațiile din domeniul ospitalității, dar ne subliniem și angajamentul pentru continua colaborarea pe care am început-o acum zece ani cu ADR Centru din Republica Moldova, sprijinind cât mai activ creșterea capacității instituționale a partenerilor noștri de peste Prut, aflați acum în proces de aderare la Uniunea Europeană”, a mai precizat domnul Simion Crețu, după evenimentele desfășurate la Alba Iulia, Rimetea, Ciumbrud și Sibiu.
Alte informații
Întâlnirile de lucru din Regiunea Centru au avut loc între experți din România, Republica Moldova și Germania. Din Azerbaidjan a participat on-line doamna Elnaz Gahramanova, șefa Departamentului Turism de la Camera de Comert și Industrie din Azerbaidjan.
Delegația Republicii Moldova a fost condusă de domnul Pavel Trofin – director general Agenția de Dezvoltare Regională Centru – iar lucrările seminarului principal dedicat cooperării în turism s-au desfășurat în prezența domnului Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba și Vicepreședinte al CDR Centru. Delegația partenerilor din Moldova a inclus reprezentanții unor companii de turism, organizații de sprijin din acest domeniu economic, precum și de la ADR Centru Republica Moldova. Din această țară au participat reprezentanți ai ANTRIM – Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern, precum și Agenția de Investiții a Moldovei.
Din partea română, la sesiunile de discuții au participat experți reprezentând Consiliile Județene din Alba, Brașov, Covasna, Mureș și Sibiu, edilii din Rimetea și Rășinari, precum și firme din toate județele Regiunii Centru, reprezentanți ai clusterelor locale și ai platformelor on-line cu profil de turism.
Organizațiile din turism interesate să fie incluse în cadrul hărții realizate de ADR Centru în cadrul proiectului RO-MD-DE sunt invitate să contacteze echipa de proiect: persoana de contact Paul Ciortea, prin e-mail la adresa paul.ciortea[at]adrcentru.ro.

În anul 2022, numărul total al turiștilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii. Totodată, cheltuielile acestora au ajuns la 4280,0 milioane lei (în medie, 2709,4 lei / persoană).
În trimestrul patru al anului trecut, numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 412,3 mii, cheltuielile acestora însumând 1122,9 milioane lei (în medie, 2723,8 lei / persoană), arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.
Anul trecut, numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii, cheltuielile acestora însumând 4280,0 milioane lei (în medie, 2709,4 lei / persoană).
Trimestrul 4 2022
Numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 412,3 mii, cheltuielile acestora însumând 1122,9 milioane lei (în medie 2723,8 lei / persoană).
Călătoriile în scop profesional şi de afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de 52,7% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 55,1% din totalul cheltuielilor.
Călătoriile în scop particular au reprezentat al doilea motiv al sejurului petrecut de 47,3% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 44,9% din totalul cheltuielilor.
Din totalul cheltuielilor în scop profesional şi de afaceri se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 49,5%, cheltuielile în restaurante şi baruri 17,8% şi cele pentru cumpărături 16,0%.
Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Cheltuieli
Din totalul cheltuielilor în scop particular se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 46,0%, cheltuielile pentru cumpărături 18,4% şi cele pentru restaurante şi baruri 16,0%.
Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 40,1% şi-au organizat singuri sejurul, 39,1% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, 13,0% au optat pentru alte modalităţi de organizare a călătoriei (de ex. sindicat), în timp ce 7,8% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.
Principalul mijloc de transport utilizat pentru a călători în România a fost avionul, folosit de 76,6% din numărul total de turişti, în timp ce 17,3% au utilizat autoturisme proprii, 4,6% autocare şi autobuze, iar 1,5% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).
Numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată a fost de 25,7 mii, cheltuielile acestora în România fiind de 29,4 milioane de lei. Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată, 84,0% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 16,0% pe cel profesional.
Turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (76,4% din total). Ca mijloc de transport au ales autoturismul propriu (52,1%), avionul (19,0%), autocarul şi autobuzul (3,3%) şi alte mijloace de transport (25,6%).
Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată se evidenţiază cheltuielile făcute pentru cazare (35,8%), în restaurante, baruri, cafenele şi alte servicii similare (35,4%), cheltuielile pentru transport (14,0%) şi cheltuielile în scopul cumpărării de produse pentru folosinţă personală (9,4%).
Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Anul 2022
Numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii, cheltuielile acestora însumând 4280,0 milioane de lei (în medie 2709,4 lei / persoană).
Călătoriile în scop profesional şi de afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 51,8% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 55,3% din totalul cheltuielilor.
Călătoriile în scop particular au reprezentat al doilea motiv al sejurului petrecut de către 48,2% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 44,7% din totalul cheltuielilor.
Din totalul cheltuielilor în scop profesional şi de afaceri se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 49,5%, cheltuielile în restaurante şi baruri 18,5% şi cele pentru cumpărături 14,7%.
Din totalul cheltuielilor în scop particular se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 45,5%, cheltuielile pentru cumpărături 16,6% şi cele în restaurante şi baruri 15,4%.
Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 43,0% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, 35,9% şi-au organizat singuri sejurul, 14,0% au optat pentru alte modalităţi de organizare a călătoriei, în timp ce 7,1% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.
Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Mijloace de transport folosite pentru a călători în România
Principalul mijloc de transport utilizat pentru a călători în România a fost avionul, folosit de 75,2% din numărul total de turişti, în timp ce 16,7% au utilizat autoturisme proprii, 5,1% autocare şi autobuze, iar 3,0% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).
Numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată a fost de 82,7 mii, cheltuielile acestora în România fiind de 76,2 milioane de lei.
Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată, 81,3% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 18,7% pe cel profesional.
Turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (77,3% din total). Ca mijloc de transport au ales autoturismul propriu (51,7%), avionul (19,5%), autocarul şi autobuzul (3,6%) şi alte mijloace de transport (25,2%).
Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată se evidenţiază cheltuielile pentru cazare (34,6%), cheltuielile făcute în restaurante, baruri, cafenele şi alte servicii similare (32,8%), cheltuielile pentru transport (15,6%) şi cheltuielile în scopul cumpărării de produse pentru folosinţă personală (11,4%).
Sursa: MediaFax
ECONOMIE
Ministrul de Finanțe: CEC are o lună să depună documentele de autorizare ca asigurătorător la ASF

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a afirmat marți că CEC are o lună să depună documentele de autorizare ca asigurătorător la ASF: „ASF va da tot concursul ca autorizațiile, respectând criteriile legale, să vină cât mai rapid și CEC să vină cât mai rapid în piață”.
„Am solicitat şi ieri (luni – n.r.) CEC, o spune şi acum, să se autorizeze, să îşi depună documentele de autorizare la ASF. În momentul în care începe procedura de autorizare, din ce am discutat cu preşedintele Nicu Marcu, ASF va da tot concursul ca autorizaţiile, respectând criteriile legale, să vină cât mai rapid şi CEC să vină cât mai rapid în piaţă”, spune ministrul de Finanţe, Adrian Câciu.
El spune că, întrebat dacă România poate fi supusă unei proceduri de infringement dacă intervine pe piaţa liberă, „este important ca românii să fie protejaţi”.
Câciu afirmă că „preţurile pot fi ţinute sub control, dar ASF trebuie să fie mai puternică”.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, afirma, vineri, că EximBank şi CEC Bank „au obligaţia” să intervină pe piaţa RCA, după decizia ASF privind compania Euroins.
ASF a decis vineri să retragă autorizaţia de funcţionare a societăţii Euroins România, constatând indiciile stării de insolvenţă a companiei. Consiliul a mai hotărât promovarea de către ASF a unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment şi numirea FGA ca administrator interimar al societăţii.
Sursa: MediaFax
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat o schemă românească privind sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice

O schemă în valoare de 103 milioane de euro lansată de România cu scopul de a sprijini investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice (baterii), a fost aprobată marți de Comisia Europeană, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Proiectul prevede punerea în funcţiune a unei capacităţi de minimum 480 MWh de stocare a energiei electrice în baterii, până în 31 decembrie 2025. Bugetul total aferent prezentei scheme este echivalentul în lei a sumei de 103.480.000 euro, compus din 79.600.000 euro fonduri europene asigurate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă în cadrul PNRR şi 23.880.000 euro fonduri naţionale prin aplicarea procentului de supracontractare de 30%.
„Comisia a decis că schema românească este necesară şi adecvată pentru a accelera investiţiile în facilităţile de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE care au legătură cu tranziţia verde.
În plus, Comisia a ajuns la concluzia că schema este proporţională, în condiţiile în care ajutorul va fi limitat la minimumul necesar şi nu va avea efecte negative asupra competiţiei şi comerţului în UE. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat”, a precizat Executivul comunitar într-un comunicat de presă. Agerpres

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scăzut faţă de luna decembrie 2022, ca serie brută, cu 10,3%, anunță Institutul Național de Statistică.
„Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, în luna ianuarie 2023, comparativ cu luna precedentă, a înregistrat o scǎdere cu 10,3%, ca urmare a scǎderilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (-21,6%), comerţul cu autovehicule (-12,1%), comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-7,4%) şi la activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (-5,6%)”, potrivit unui comunicat de presă.
Faţă de luna ianuarie 2022, arată INS, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în luna ianuarie 2023 atât ca serie brută cu 20,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 15,7%.
„Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei, faţă de luna ianuarie 2022, a crescut în luna ianuarie 2023, atât ca serie brută cu 22,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 28,4%”, conform INS.
Sursa: MediaFax