EDUCATIE
Reguli pentru elevii care merg la școală din 8 februarie: Distanță de un metru între elevi, schimbul de obiecte interzis, mască obligatorie
Potrivit unui proiect de ordin comun al Ministerului Educației și al Ministerului Sănătății, școlile vor trebui să asigure o distanțare fizică de un metru între elevi, să asigure un program care să prevină formarea aglomerațiilor, iar masca va fi obligatorie pentru elevi și profesori.
Astfel, din 8 februarie, organizarea circuitelor în interiorul şcolii va trebui făcută prin demarcare cu benzi vizibile care să asigure „trasee prestabilite” de intrare, de deplasare în interiorul unităţii de învăţământ şi
de părăsire a acesteia, facilitând păstrarea unei distanţe corespunzatoare între persoane.
„Sala de clasă va fi amenajată astfel încât să fie asigurată distanţarea fizică de 1 metru între elevi. Dacă configurația sălii de clasă (suprafață, mobilier etc) nu permite distanțarea fizică de 1 metru, atunci spațiul va fi organizat astfel încât să se asigure distanța maxim posibilă între elevi”, se arată în proiect.
De asemenea, deplasarea elevilor în școli trebuie limitată prin alocarea aceleiasi săli unei clase de elevi, iar profesorii vor schimba sala de predare.
Proiectul de ordin mai prevede că este interzis schimbul de obiecte personale și că va fi asigurată aerisirea claselor înainte de sosirea elevilor, prin deschiderea ferestrelor timp de minimum 30 minute, apoi în timpul pauzelor minimum 10 minute şi la finalul zilei, ținând cont de temperatura exterioară.
Autoritățile recomandă evitarea experimentelor practice care necesită mişcare şi/sau interacţiune strânsă între elevi.
„Elevii şi personalul didactic/didactic auxiliar/nedidactic vor purta mască in permanenta, atunci când se află în incinta unităţii de învăţământ”, se mai arată în proiect.
În ceea ce privește grupurile sanitare, proiectul prevede că este obligatorie disponibilitatea permanenta a substantelor dezinfectante și a prosoapelor din hârtie, de unică folosință; sunt interzise uscătoarele electrice de mâini şi prosoapele din material textil.
„Organizarea programului şcolar va avea în vedere posibilitatea începerii cursurilor la intervale orare diferite, astfel încât să se evite aglomerările la intrarea şi la ieşirea în pauze. Intervalele aferente pauzelor vor fi stabilite în mod eşalonat astfel incat sa existe un minim posibil de suprapunere”, potrivit proiectului.
De asemenea, în proiect se prevede că orele de educaţie fizică efectuate în sala de sport trebuie limitate la activităţi sportive care nu presupun efort intens, cu asigurarea obligatorie a distanţei fizice maxim
posibile si a unei aerisiri permanente. Pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică, elevii vor fi instruiţi ca pe tot parcursul activităţii să nu îşi atingă faţa, gura, ochii sau nasul cu mâinile neigienizate.
Masca de protecţie nu este obligatorie în cazul preşcolarilor, se mai precizează în proiect.
„Părinţii vor fi încurajaţi să participe la educaţia pentru igiena şi sănătatea copiilor, astfel încât revenirea în şcoală să se faca în siguranţă. Părinţii vor fi încurajaţi să monitorizeze starea de sănătate a copiilor şi să acţioneze responsabil”, prevede proiectul de ordin.
Acesta mai prevede că cadrele didactice vor efectua triajul observațional al preșcolarilor/elevilor pe tot parcursul activităților școlare. „În cazul în care elevii prezintă în timpul orelor de curs stare febrilă sau altă
simptomatologie specifică infectării cu SARS-CoV-2, se aplică protocolul de izolare. În cazul în care există un consimțământ informat și semnat al părinților cu privire la acordul de recoltare a probelor de exsudat nazofaringian în vederea testării elevilor simptomatici, aceștia vor putea fi testați, într-o prima fază, cu teste antigen rapide, în cadrul cabinetelor medicale. Toate testele rapide efectuate în cabinetul medical
școlar de la nivelul unității de învățământ vor fi raportate către DSP/DSPMB. Dacă părintele/tutorele legal nu își exprimă acordul pentru testare, în cazul existenței unor simptome specifice, acesta va lua legatura cu medicul de familie în vederea stabilirii pașilor următori”, se mai arată în proiect.
Școlile se vor deschide din 8 februarie în trei scenarii, în funcție de incidența cazurilor de Covid din fiecare localitate.
(sursa: Mediafax)
Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, elevii din București vor intra în vacanță vineri, după încheierea cursurilor, și se vor întoarce la școală luni, 26 februarie.
Aceasta este vacanţa de o săptămână care se poate lua la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti în perioada 12 februarie – 3 martie.
Următoarele vacanţe sunt programate astfel:
* de sâmbătă, 27 aprilie, până marţi, 7 mai;
* de sâmbătă, 22 iunie, până duminică, 8 septembrie.
Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară până pe 26 aprilie 2024, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.
Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Prin excepţie, se stabilesc următoarele: pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 7 iunie 2024, iar pentru clasa a VIII-a anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 14 iunie 2024.
Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 28 iunie 2024. Agerpres
Pentru admiterea din acest an, Universitatea din București pune la dispoziție peste 21.000 de locuri, distribuite astfel: 11.200 pentru programele de licență, 8.986 pentru programele de masterat, 111 pentru programele de masterat didactic și 839 pentru programele de doctorat.
Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior transmis vineri AGERPRES, concursul admitere sesiunea iulie 2024 la facultăţile Universităţii Bucureşti se desfăşoară pentru programele de licenţă, masterat şi doctorat, în perioada 1 – 26 iulie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 31 iulie.
Pentru sesiunea de toamnă, facultăţile Universităţii din Bucureşti fac înscrieri pe locurile rămase neocupate în perioada 2 – 16 septembrie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 21 septembrie.
„Pentru admiterea 2024, majoritatea facultăţilor Universităţii din Bucureşti vor oferi viitorilor studenţi, masteranzi şi doctoranzi un proces online de înscriere şi admitere, precum şi posibilitatea de achitare online a taxei de înscriere.
De asemenea, unele facultăţi ale Universităţii din Bucureşti vor organiza şi o sesiune online de preînscriere, oferind candidaţilor posibilitatea de a-şi manifesta interesul pentru facultăţile respective şi de a fi la curent cu ultimele noutăţi cu privire la procesul de admitere”, informează sursa citată.
Universitatea din București are astăzi 19 facultăţi
Universitatea din Bucureşti organizează în acest an, atât pentru programele de studii universitare de licenţă, cât şi pentru programe de studii universitare de masterat, o sesiune de admitere specială pentru olimpicii internaţionali şi sportivii medaliaţi la competiţii europene şi mondiale pentru sporturile olimpice şi şah şi la jocurile olimpice şi paralimpice, anterior organizării sesiunii de admitere pentru toţi candidaţii.
În perioada imediat următoare vor fi publicate pe www.unibuc.ro şi pe admitere.unibuc.ro atât oferta anuală de şcolarizare şi regulamentul de admitere, cât şi detaliile cu privire la calendarul acestei sesiuni speciale de admitere.
Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4/16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar astăzi are 19 facultăţi care oferă 95 de programe de licenţă, 223 de programe de masterat, 23 de şcoli doctorale pe domenii specifice şi o şcoală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre şi nouă staţiuni de cercetare. Agerpres
EDUCATIE
Timiş: Numărul studenţilor care vor să devină ingineri a scăzut cu 15 % în ultimul deceniu, potrivit rectorului UPT
Vineri, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), Florin Drăgan, a subliniat că în ultimii zece ani, la nivel național, interesul pentru cariera de inginer a înregistrat o scădere de aproape 15%, în ciuda cererii semnificative de pe piața muncii.
Un raport privind starea învăţământului superior din România, realizat de Ministerul Educaţiei, arată că la facultăţile de inginerie erau anul trecut înscrişi 75.331 de studenţi.
În 2014 erau cu 11.000 mai mulţi.
Deşi universităţile tehnice au reuşit să menţină în general cifrele de şcolarizare, universităţile generaliste care aveau şi specializări de inginerie au fost nevoite să reducă numărul de locuri pentru a creşte specializările considerate mai uşoare, arată un comunicat al UPT, remis AGERPRES.
Rectorul UPT, Florin Drăgan, consideră că este nevoie de o mai bună promovare a unor materii precum Matematică sau Fizică în licee. De asemenea, pentru a le face mai atractive profesorii trebuie să adopte metode interactive de predare.
„Din păcate, sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenţilor la facultăţile de inginerie.
Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre universităţi de afară, de scăderea populaţiei şcolare, dar şi de o scădere a numărului de locuri la inginerie a universităţilor generaliste.
Noi, ca universitate tehnică, am menţinut numărul de locuri în ultimii zece ani la acelaşi nivel, însă unele universităţi generaliste care aveau şi facultăţi de inginerie au redirecţionat aceste locuri spre facultăţi mai uşoare pentru studenţi pentru a nu pierde finanţarea de la Ministerul Educaţiei.
În perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar
În plus, în perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar.
Studiile inginereşti sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar şi de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu”, susţine rectorul Florin Drăgan, citat în comunicatul menţionat.
Raportul Ministerului Educaţiei analizează numărul total de studenţi din perioada 2014-2023, înscrişi la universităţile din toată România.
În raport se poate observa o creştere a numărului celor ce studiază la specializările ce ţin de „tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor” (IT&C), însă această creştere nu compensează scăderea din inginerie.
De exemplu, în 2023 erau înscrişi la licenţă 31.160 de studenţi la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenţi.
Conform sursei citate, multe companii multinaţionale nu mai fac în România doar producţie, ci acum au şi departamente cercetare, ceea ce a determinat o creştere a nevoii de ingineri pe piaţa muncii în ultimii ani.
De altfel, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are în componenţă numeroase proiecte de digitalizare şi de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va creşte şi mai mult în viitorul apropiat.
Declarațiile rectorului Florin Drăgan
„Atât timp cât companiile multinaţionale din industrie se axau strict pe producţie în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă.
În ultimii ani, numai în vestul ţării au fost numeroase companii care şi-au mutat parţial diviziile de cercetare din alte ţări sau au deschis centre de cercetare în România.
Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, aşa că au nevoie în continuare de specialişti.
Practic din acel moment problema forţei de muncă înalt calificată a devenit atât de vizibilă.
De altfel, este o problemă întâlnită la nivel european şi este nevoie de măsuri rapide şi concrete.
Există şi o comoditate parţială a tinerei generaţii pentru că îşi doreşte un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piaţa muncii”, a mai evidenţiat rectorul Florin Drăgan. Agerpres
Procentajul de participare la proba de Limba și literatura română din cadrul simulării Evaluării Naționale a atins 93,4%, cu un total de 164.600 de elevi prezenți, conform informațiilor furnizate luni de către Ministerul Educației.
Potrivit sursei citate, şase elevi au fost eliminaţi, ca urmare a unor tentative de fraudă.
„Platforma destinată evaluării digitalizate a funcţionat în parametri optimi pe toată durata derulării procesului de încărcare a lucrărilor, cu excepţia unui scurt interval de timp (aproximativ 20 de minute), însă fără a se înregistra blocaje”, adaugă sursa amintită.
Simularea Evaluării naţionale continuă marţi cu proba scrisă la Matematică, şi se încheie miercuri cu proba scrisă la Limba şi literatura maternă.
Subiectele sunt elaborate pe baza conţinuturilor/competenţelor asociate acestora, conform programelor pentru simulare, aprobate de Ministerul Educaţiei.
Subiectele şi baremele se publică în fiecare zi de examen, la ora 15,00.
Rezultatele
Rezultatele vor fi comunicate individual pe 23 februarie şi vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin discuţii cu elevii, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situaţii în parte, pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.
„Notele obţinute nu se trec în catalog.
Prin excepţie, la solicitarea scrisă a elevului/a părintelui, acestea pot fi trecute în catalog.
Obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real şi optimizarea rezultatelor obţinute de către elevi la finalul studiilor gimnaziale”, menţionează Ministerul Educaţiei. Agerpres
