Un renumit virusolog a acordat un interviu în exclusivitate ziarului cluj24.ro, în care răspunde întrebărilor care stau pe buzele tuturor, chiar și oamenilor de știință.

Într-un amplu interviu, Molnar Geza răspunde unor întrebări de genul: ”De unde a apărut acest nou tip de coronavirus?

Exista și înainte sau este rezultatul vreunei mutaţii în familia coronavirusului?” De asemenea, virusologul demontează și unele idei cum că acest COVID 19 ar putea să fi fost creat în laborator.

”Coronavirusurile sunt cunoscute în lumea animală din anii 1960-1965. În lumea umană nu a existat până în 2002, până la apariţia SARS. Atunci a început să se identifice ca patologie umană.”- spune virusologul

”(..)este o recombinare, o schimbare în structura virusului, pentru că virusul propriu-zis al liliacului nu poate infecta omul, fiindcă omul nu are receptori pentru a primi virusul. Deci, tocmai de aceea se caută şi specia animală intermediară. E exact ca în cazul virusului gripal H1N1, cu epidemia din Mexic.”

”Aceste microorganisme, încercând să se adapteze, fac anumite schimbări, pentru că şi microorganismele, ca şi umanitatea, doreşte să supravieţuiască.

E un fenomen absolut biologic, absolut natural. Dar în care avem o mare vină şi noi sub astectul ştergerii acestor graniţe între habitatul uman şi habitatul natural din jurul habitatului natural.”

Interesantă este estimeazarea omul de știință legată de momentul când va avea loc vârful epidemiei. Doctorul Geza este de părere că vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus în România, iar primul va fi undeva în maximum două săptămâni.

Molnar Gheza susține că ”sunt două strategii posibile de aplicat. Una, aşa ca olandezii şi britanicii –dar şi acolo doar declarativ, fiindcă nu procedează chiar aşa, că şi ei au introdus o mulţime de îngrădiri.

Dar ei zic aşa: lasă ca să se infecteze, să am vârful epidemic cât mai apropiat la mine în ţară, ca să treacă cât mai repede epidemia. Dar la mine în teritoriu.

Această abordare are două riscuri majore. Unul din punct de vedere economic şi al sistemelor, alta din punct de vedere umanitar şi deontologic. Bun, zic ei: din moment ce 80% din cazuri sunt viroze banale, uşoare, pe care le poţi trata şi la domiciliu şi trec în 5-7 zile….

Dar poate supraîncărca la un moment dat sistemul sanitar, cum s-a întâmplat în Italia de Nord. Nu s-au mai putut trata toate cazurile existente. Din punct de vedere deontologic: bine-bine, eu las să sară vârful şi să treacă cât mai repede, dar trebuie să ştiu că dintre cei bolnavi vor şi muri.”

De asemenea, virusologul susține că virusul va ajunge și la sate, unde marea majoritate a populației este îmbătrânită, ceea ce va duce la apariţia cazurilor cu indice de gravitate mare şi, din păcate, la decese. ”Totuși, mortalitatea în Europa, exceptând Italia, nu depăşeşte nicăieri 3%, care nu este o mortalitate nici înspăimântătoare, nici dătătoare de panică”, mai susține Gheza.

”În Europa ne pregătim spre vârf. În schimb, în America de Sud, în America Centrală a intrat cu două-trei săptămâni mai târziu şi încă n-au cazuri multe. În zone din Africa subsahariană nu au niciun caz, cel puţin raportat. Virusul se va plimba, inclusiv cu posibilitatea de reîntoarcere în iarna următoare.”

Citiți interviul acordat ziarului Cluj24.ro integral AICI.