Comunitatea slovacă din oraşul arădean Nădlac, cea mai mare din ţară, a organizat un festival al salamului tradiţional, produs în zonă de sute de ani şi devenit un brand local, cele mai bune reţete fiind premiate, vineri seară, de specialişti din Serbia, Ungaria şi România.

În oraşul arădean Nădlac, de la graniţa cu Ungaria, aproape că nu există gospodărie în care să nu se facă salam tradiţional. Produsul a devenit foarte cunoscut în zonă, iar arădenii s-au obişnuit să meargă la Nădlac special pentru a-l cumpăra direct de la familii care şi-au transmis reţeta din generaţie în generaţie.

Salamul de casă se produce la Nădlac din secolul al XIV-lea, însă slovacii care s-au stabilit în zonă în urmă cu două secole au îmbunătăţit reţeta, iar astăzi această specialitate nu lipseşte din nicio gospodărie a zonei.

Pentru că este atât de celebru, comunitatea slovacă s-a gândit să-i dedice un festival, în care cele mai gustos salam uscat să fie premiat, aproape 30 de producători locali prezentându-şi specialităţile.

Festivalul Salamului Uscat, organizat de Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România (UDSCR), s-a aflat la a treia ediţie, iar sute de localnici au petrecut în noaptea de vineri spre sâmbătă, după ce comisia de evaluare formată din specialişti din Serbia, Ungaria şi România şi-a dat verdictul.

"Acest salam se produce din 1803, de când slovacii s-au aşezat în aceste locuri. Salamul de Nădlac are o legătură directă cu minoritatea slovacă, deoarece ca şi gust, aromă şi aspect seamănă foarte mult cu un salam produs în Serbia sau în Ungaria, unde avem minorităţi slovace. Sunt multe familii care de generaţii întregi produc salam, devenit un brand local foarte cunoscut", a declarat, pentru AGERPRES, Milan Kelo, vicepreşedinte al UDSCR Nădlac.

Reţeta acestei specialităţi nu diferă cu aproape nimic de la un producător la altul, având în general aceleaşi ingrediente, însă gustul salamului este dat şi de modul de preparare şi păstrare.

"Toate familiile folosesc cam aceeaşi reţetă, diferă doar cât timp este afumat, cât timp este ţinut la fum, cum este păstrat produsul, cât timp este lăsat la maturat. Nicio familie nu face un salam cu acelaşi gust. Ideal e să fie produs în noiembrie-decembrie şi este pregătit pentru a fi consumat după 60-90 de zile. Este foarte bine păstrat, deşi nu conţine aditivi sau conservanţi, astfel că se poate consuma şi după doi ani", a spus Milan Kelo.

Unul dintre cei mai cunoscuţi producători locali, Gheorghe Zelena, spune că gustul deosebit este dat de ingredientele produse chiar în gospodăria sa.

"La acest salam nu folosim ingrediente din comerţ. De exemplu, dacă am folosi boia cumpărată, produsul nu s-ar păstra atât de mult. Eu îmi produc boiaua în seră, eu cresc porcii în gospodărie, totul este natural, nu adăugăm chimicale. Am clienţi care vin la poarta mea de ani de zile să cumpere salam, noi nu vindem la magazin", spune Gheorghe Zelena.

Localnicii folosesc un amestec de carne de porc şi vită, adaugă slănină, iar principalele condimente sunt boiaua, chimenul, piperul şi usturoiul.

"Eu fac salam de peste 40 de ani, familia mea a luat reţeta de la slovaci, care s-au stabilit în Nădlac în vremea austro-ungară. Toţi nădlăcanii folosim cam aceleaşi ingrediente, dar le producem singuri, în gospodăriile noastre", a spus un alt localnic, Pavel Sinka.

Salamul de Nădlac se vinde cu 60 - 70 de lei kilogramul, iar cumpărătorii sunt din toate colţurile ţării, însă localnicii primesc comenzi inclusiv din ţări învecinate, unde produsul a câştigat diverse premii la competiţii culinare.

În Nădlac se află cea mai mare comunitate de slovaci din România, numărând aproximativ 4.000 de persoane, adică jumătate din populaţia oraşului de la graniţa cu Ungaria. AGERPRES