Connect with us

EVENIMENT

Cum au fost realizate singurele fotografii ale Unirii de la 1918. Samoilă Mârza, fotograful amator întors de pe front

Publicat

samoila

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns „fotograful Unirii” din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

unire1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici. Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare „fotograful Unirii”. În 2011, doar istoricii îşi mai amintesc de Samoilă Mârza. Mormântul său este uitat şi neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar recent reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, originar din localitatea Galtiu, din judeţul Alba. La 1 Decembrie 1918 Samoilă Mârza avea 32 de ani.samoila marzaIstoricul Liviu Zgârciu povesteşte că Samoilă Mârza a ajuns „fotograful Unirii” dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele.

În timpul primului război mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.

Înainte cu patru zile de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu, iar în dimineaţa de 1 Decembrie a pornit şi el spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu săteni care mergeau la Marea Adunare Naţională.

Fotograful şi-a cărat aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă, pe distanţa de aproape 11 kilometri dintre Galtiu şi Alba Iulia.unire„Din păcate, Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, pentru că nu avea credenţional (permisul de acces la adunarea din Sala Unirii – n.r.) şi din sală nu există nicio fotografie. Din fericire, a făcut alte cinci fotografii, trei instantanee din mulţime şi două imagini cu tribunele oficiale, care sunt singurele fotografii ale evenimentului de la Alba Iulia”, explică Zgârciu.

În ultimii ani ai vieţii, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit în anumite momente să-şi vândă chiar şi clişeele pe care imortalizase evenimente istorice importante.

Liviu Zgârciu spune că lucrul cel mai trist este că multe clişee nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi foarte căutate în acea perioadă.

Istoricul spune că, în 1967, directorul Muzeului Naţional al Unirii de la acea dată, prof. dr. Gheorghe Anghel, a reuşit să cumpere de la Samoilă Mârza aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 Decembrie 1918, dar şi clişeele cu fotografiile de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.aparatul foto Samoila Marza„Samoilă Mârza a imortalizat numeroase evenimente istorice, dar, din cauza lipsurilor materiale, multe clişee fusese nevoit să le vândă pentru sticla specială din care erau confecţionate. Cu banii primiţi de la muzeu, Mârza şi-a cumpărat un aparat performant pe care dorea să-l folosească în 1968, la evenimentele comemorative ale Marii Uniri, dar a murit în 1967”, spune Zgârciu.

Samoilă Mârza a reuşit, de-a lungul timpului, să imortalizeze evenimente istorice importante, precum vizita Regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, încoronarea Regelui Ferdinand I cu Regina Maria, în 22 octombrie 1922, la Alba Iulia, sau în 1928 – manifestările organizate la Alba Iulia pentru a marca împlinirea a zece ani de la Marea Unire.

Fotograful a realizat, în 1919, un album despre 1 Decembrie 1918, numit „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”, pe care l-a oferit cadou unor personalităţi ale perioadei respective: Regele Ferdinand I, primul ministru I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, generalul francez Henri Mathias Berthelot. De asemenea, un exemplar al albumului a fost folosit ca document, fiind depus de delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Versailles.

Regele Ferdinand I l-a declarat printre furnizorii Curţii Regale, iar generalul Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.

Fotograful, la un pas de a fi exhumat din cimitirul din Alba Iulia

În pofida importanţei istorice a muncii sale, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind şi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918. Ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, în 1966, în timpul vizitei acestuia la Alba Iulia.

Fotografiile lui Samoilă Mârza au ajuns celebre, însă de „fotograful Unirii” îşi mai amintesc doar istoricii.

liviu

Unul dintre istoricii de la Muzeul Naţional al Unirii a avut uimirea să descopere, recent, că rămăşiţele lui Samoilă Mârza au fost pe punctul de a fi exhumate de firma care administrează cimitirul în care se află mormântul fotografului, în Alba Iulia. Liviu Zgârciu (foto) afirmă că pe monumentul funerar fusese lipită o somaţie pentru neplata taxei de concesiune a locului de veci.

Mormântul a fost salvat doar la intervenţia mai multor istorici, însă s-a demonstrat, după cum susţine istoricul Liviu Zgârciu, că şi alte personalităţi înhumate în cimitirul din Alba Iulia ar fi putut avea aceeaşi soartă şi nimeni să nu afle.

Cei care se hotărăsc să caute în cimitirul municipal din Alba Iulia mormântul lui Samoilă Mârza trebuie să aibă multă răbdare şi timp, deoarece acesta nu iese cu nimic în evidenţă, nu e marcat şi nici îngrijit.

Pe micul monument funerar de la căpătâiul marelui fotograf se pot vedea una dintre celebrele fotografii ale acestuia din 1 Decembrie 1918 şi urmele somaţiei lipite de administratorii cimitirului, prin care anunţau exhumarea pentru neplata taxei de concesiune.

Text: Dan Lungu

Video: digi24


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


EVENIMENT

Un autoturism scăpat de sub control s-a înfipt într-un cap de pod, într-o localitate din Argeș

Publicat

Arhivă foto

Un accident rutier a avut loc, vineri seară în comuna Aninoasa din județul Argeș. Din primele date, șoferul unui autoturism a pierdut controlul asupra direcției de deplasare și a intrat cu mașina într-un cap de pod.

Potrivit ISU Argeș, accidentul rutier s-a produs în comuna Aninoasa.

În eveniment a fost implicat un singur autoturism care a intrat într-un cap de pod.

În autoturism se aflau două persoane, care s-au autoevacuat.

Conform surei citate, la fața locului au intervenit pompierii alături de SAJ.

Stire in actualizare

Citește mai departe

EVENIMENT

Aproape 600 de focare de pestă porcină africană sunt active la nivel naţional

Publicat

ferma

Un număr de 591 de focare de pestă porcină africană (PPA) erau active joi la nivel naţional. Numărul este în scădere faţă de săptămâna precedentă, când s-au consemnat 602 focare.

Potrivit informaţiilor publicate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), din numărul total al focarelor active, 20 de focare erau în exploataţii comerciale, iar 2 focare în exploataţii comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 363.107 porcine în focarele active.

Din 2019 şi până în prezent au fost stinse 3.608 focare de pestă porcină africană, dintr-un total de 4.199 înregistrate în perioada menţionată la nivel naţional.

30 de noi focare în 15 judeţe din țară

Potrivit sursei citate, în intervalul 8 – 14 octombrie au fost înregistrate 30 de noi focare în 15 judeţe, fiind stinse 41 de focare din gospodăriile populaţiei.

Pe de altă parte, de la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România – 31 iulie 2017 – şi până în prezent au fost diagnosticate 5.883 de cazuri la mistreţi, în 41 de judeţe.

În intervalul menţionat au fost înregistrate cinci cazuri noi de PPA la mistreţi.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor.

Principalele cauze care duc la apariţia de noi focare de PPA

Principalele cauze care duc la apariţia de noi focare de PPA sunt: intrarea/ieşirea porcinelor în/din exploataţii fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora.

Scoaterea animalelor din zonele de restricţie (protecţie, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricţiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687, care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone.

Sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanenţă o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);

Nerespectarea obligaţiei de către deţinători de a anunţa medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i deţin apar îmbolnăviri şi/sau mortalităţi; de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morţi de PPA în pădure, păşune, marginea apelor etc.

Nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploataţii nonprofesionale aflate în zonele de protecţie şi supraveghere, stabilite şi aprobate în cadrul Centrului Local pentru Combaterea Bolilor (CLCB). Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Sorin Blejnar, fostul șef ANAF, a fost eliberat din penitenciar

Publicat

sorin blejnar

Tribunalul Ilfov a admis vineri contestația depusă de Sorin Blejnar împotriva sentinței Judecătoriei Sectorului 4 din 26 august și a dispus eliberarea condiționată a fostului șef ANAF.

În soluția de vineri a Trribunalului Ilfov se arată: „admite contestaţia formulată de contestatorul-petent Blejnar Sorin împotriva sentinţei penale nr. 2069 din data de 26.08.2021 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul penal nr. 18056/4/2021. Desfiinţează sentinţa atacată şi, rejudecând cauza: În temeiul art. 587 alin. 1 Cpp raportat la art. 59 C.pen.1969 şi cu aplicarea art. 5 NCP admite cererea de liberare condiţionată formulată de petentul-condamnat Blejnar Sorin. Dispune liberarea condiţionată”.

În iulie 2019, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv pe Blejnar la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Iniţial, Blejnar a fost condamnat la 6 ani închisoare de Tribunalul Bucureşti în octombrie 2018, însă Curtea de Apel Bucureşti i-a redus pedeapsa la 5 ani închisoare.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

Pfizer a depus cererea de autorizare a vaccinului pentru copiii de 5-11 ani

Publicat

Grupul farmaceutic american Pfizer Inc. şi partenerul său german BioNTech SE au anunţat vineri că au transmis Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) datele medicale obţinute dintr-un studiu clinic care sprijină utilizarea vaccinului lor anti-COVID-19 la copiii din grupa de vârstă 5-11 ani, informează Reuters şi AFP.

Deşi vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech nu este în prezent aprobat pentru această grupă de vârstă, el a primit autorizarea pentru adolescenţii de peste 12 ani atât în Statele Unite, cât şi în Uniunea Europeană.

Cele două companii au cerut la începutul lunii octombrie Agenţiei pentru alimente şi medicamente (FDA) din Statele Unite să autorizeze acest ser pentru copiii din grupa 5-11 ani, iar un comitet consultativ din cadrul FDA se va reuni în luna noiembrie pentru a examina acele date medicale.

Copiii pot să transmită virusul SARS-CoV-2 altor persoane, inclusiv populaţiilor vulnerabile

Deşi copiii sunt mai puţin susceptibili să dezvolte forme severe de COVID-19, ei pot totuşi să transmită virusul SARS-CoV-2 altor persoane, inclusiv populaţiilor vulnerabile, care prezintă riscuri medicale mai mari.

Vaccinul Pfizer-BioNTech a demonstrat că induce o reacţie imunitară puternică în rândul copiilor cu vârste cuprinse între cinci şi 11 ani, în cadrul unui studiu realizat pe 2.268 de participanţi, au anunţat reprezentanţii celor două companii în data de 20 septembrie.

Cu acea ocazie, alianţa americano-germană a precizat că vaccinul său anti-COVID-19 a fost bine tolerat de acei copii şi a indus o reacţie imunitară „robustă”, comparabilă cu cea observată în rândul tinerilor din grupa de vârstă 16-25 de ani, relatează AFP.

Aproximativ 28 de milioane de copii între cinci şi 11 ani vor putea avea în curând acces la acest vaccin

Aproximativ 28 de milioane de copii între cinci şi 11 ani vor putea avea în curând acces la acest vaccin, iar primele inoculări ar putea avea loc peste câteva săptămâni, după validarea datelor de către autorităţile sanitare.

În Europa, cele două companii vor să modifice autorizaţia condiţionată de punere pe piaţă, acordată în prezent pentru persoanele de peste 12 ani.

Dozajul vaccinului Pfizer-BioNTech

Dozajul vaccinului Pfizer-BioNTech administrat copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani a fost adaptat la 10 micrograme pe injecţie, în scădere faţă de dozajul de 30 de micrograme utilizat în cazul pacienţilor mai vârstnici.

În Israel, copiii din această grupă de vârstă care riscă să dezvolte complicaţii grave din cauza COVID-19 pot deja să fie vaccinaţi de la 1 august cu serul Pfizer, în virtutea unei „autorizaţii speciale”.

Compania americană Moderna desfăşoară la rândul ei studii clinice cu vaccinul ei anti-COVID-19 la care participă mai multe mii de copii. Rezultatele acestor studii nu au fost deocamdată anunţate. Agerpres

Citește mai departe