Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile europarlamentare îi audiază luni pe reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi ai Biroului Electoral Central.

Săptămâna trecută, comisia i-a audiat pe preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, şi pe prim adjunctul directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Ionel-Sorin Bălan.

Vezi și LISTA ACTUALIZATĂ a celor 25 de candidați înscriși la ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Cine sunt cei care vor să intre în cursa pentru Cotroceni

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică a afirmat, marţi, la audierile din Comisie, că au existat unele inadvertenţe în procesul de centralizare a datelor, însă nu au afectat rezultatul scrutinului.

De asemenea, prim-adjunctul directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) a declarat că nu a existat niciun angajat al STS care să opereze tableta sau să introducă date în sistemul informatic privind prezenţa la vot şi centralizarea proceselor verbale.

Bălan a făcut apel la Comisia parlamentară de anchetă pentru a permite desigilarea tabletelor, pentru ca în perioada următoare, din 15 septembrie, STS să poată lucra cu sistemele respective.

Pe 26 iunie, Parlamentul a înfiinţat Comisia de anchetă privind posibile fraude la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Comisia este condusă de deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu, iar senatorul PSD Viorel Salan şi deputatul PNL Cristina Trăilă sunt vicepreşedinţi. Senatorul ALDE Daniel Zamfir este secretar al comisiei. Din acest for mai fac parte deputaţii Florin Iordache, Cătălin Rădulescu şi Eugen Nicolicea.

Între obiectivele comisiei se numără: evaluarea SIMPV - Sistemul Informatic de Prezenţă la Vot; stabilirea numărul cetăţenilor români cu drept de vot; eventualele neconcordanţe între procesele-verbale cu rezultatele încheiate la nivelul secţiilor de votare şi la nivelul BEJ-urilor; eventualele neconcordanţe între numărul de participanţi la vot şi numărul buletinelor de vot întrebuinţate; verificarea informaţiilor referitoare la o eventuală utilizare excesivă a listelor suplimentare; verificarea modului de organizare şi desfăşurare a alegerilor; solicitarea de la autorităţile competente a unor informaţii referitoare la numărul şi natura unor anumitor fapte de natură penală sesizate în legătură cu desfăşurarea procesului electoral; identificarea unor soluţii legislative, administrative sau tehnice de natură să îmbunătăţească desfăşurarea procesului electoral. AGERPRES