Deputatul de Alba, Florin Roman, a depus o inițiativă legislativă prin care toate categoriile de salariați ai statului care sunt condamnați pentru corupție sau infracțiuni asimilate ar uma să își piardă piardă pensiile. În cazul în care va fi adoptată, legea va viza foarte multe categorii de beneficiari de pensii de stat, de la magistrați, la foști ofițeri din serviciile de informații, din poliție, angajați ai Curții de Conturi, parlamentari, angajați ai Parlamentului și alții, informează ziarul Alba24.ro.

Modificările legislative propuse, conform proiectului inițiat de Roman:

Articolul I: Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial, numărul 1197 din data de 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La Art. 685, după alin. (15) se introduce un nou alineat, alin. (16), cu următorul cuprins:

„(16) Nu beneficiază de pensia de serviciu personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul II: Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial, numărul 556 din data de 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 29, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Nu beneficiază de pensia de serviciu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul III: Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, publicat în Monitorul Oficial, numărul 35 din 16 ianuarie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 731, după alin.(12) se introduce un nou alineat, alin.(121), cu următorul cuprins:

„(121) Nu beneficiază de pensia de serviciu funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul IV: Legea 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor corpului diplomatic si consular al României, publicată în Monitorul Oficial, numărul 546 din data de 22 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 6, după alin. (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:

„(7) Nu beneficiază de pensia de serviciu membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul V: Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 22 mai 1992, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 71, după alin. (4), se introduce un nou alineat, alin. (41) cu următorul cuprins:

„(41) Nu beneficiază de pensia de serviciu Judecătorii Curţii Constituţionale care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul VI:  Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial, nr.481 din data de 18 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

După art. 428 se introduce un nou articol, art. 429, cu următorul cuprins:

„Art.429.- Nu beneficiază de pensia de serviciu personalul aeronautic civil navigant profesionist care a fost condamnat definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul VII:  Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial, nr. 224 din 9 septembrie 1992, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 51, după alin.(18) se introduce un nou alineat, alin. (19), cu următorul cuprins:

„(19) Nu beneficiază de pensia de serviciu membrii Curţii de Conturi, persoanele care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi, precum și persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi care au fost condamnate definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

”Societatea românească, atât prin reprezentanții săi din Parlament, dar și prin intermediul formatorilor de opinie din mass-media și din societatea civilă, în ultima vreme a tras mai multe semnale de alarmă cu privire la faptul că, în materia pensiilor de serviciu acordate persoanelor care sunt remunerate din fonduri publice, este nevoie de existența unei interdicții, astfel încât să nu poată beneficia de acest tip de pensie cei care au fost condamnați definitiv pentru infracţiuni de corupţie, precum luarea și darea de mită traficul și cumpărarea de influență.

Prin această măsură s-ar descuraja comiterea unor astfel de fapte de către anumite categorii profesionale, precum personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea, militarii, polițiștii şi funcționarii publici cu statut special, funcționarii publici parlamentari, membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cei ai Curții Constituționale sau ai Curții de Conturi” se arată în expunerea de motive.

Alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu au deja reglementată situația în care sunt condamnați definitiv:

Trebuie precizat faptul că Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prevede la art.50 că „Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă, prevăzută la art. 49, deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.”

De asemenea, conform Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la art. 832, alin.(1), se prevede că „Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, precum şi una din infracţiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, «Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei» săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.

Chiar și în OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, la Art. 210, care reglementează Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, există o interdicție la alin.(15) care prevede că „De indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută la alin. (1) nu beneficiază primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene, a unei infracţiuni de corupţie.”

Așadar, pentru alte categorii profesionale, precum și pentru aleșii locali sau pentru parlamentari, există interdicția acordării unei pensii de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice care au fost condamnate definitiv pentru fapte de corupție.

Prin adoptarea acestei inițiative legislative nu va mai exista o inechitate între beneficiarii pensiilor de serviciu sau așa-numitele pensii speciale pentru diferite categorii profesionale; condițiile de acordare a acestor pensiei de serviciu trebuie să fie la fel. Apreciem că impunerea unei astfel de rigori va reprezenta o responsabilizare în plus a celor care își desfășoară activitatea în domenii remunerate din fonduri publice.

Sursa: Alba24.ro

Cele mai populare destinaţii de vacanţă pentru turiştii români în sezonul estival rămân cele din Grecia, Turcia şi Bulgaria, acestea fiind planificate încă de la începutul anului, relevă o analiză a tendinţelor în turism realizată în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 iulie 2019.

În acest an vacanţele de tipul „last minute” au înregistrat o scădere de 17,5% faţă de 2018, dar cele către   destinaţii exotice au  fost pe un trend ascendent, interesul românilor fiind în creştere cu cel puţin 7,1% în aceeaşi perioadă.

În ceea ce priveşte căutările online pentru vacanţe, studiul realizat de compania iAgency, specializată în servicii de optimizare pentru motoare de căutare (SEO) şi marketing online, arată că cea mai căutată expresie din semantica turismului este: „vacanţe + [anul]”.

“Tendinţa relevată de analiza căutărilor online indică o schimbare a comportamentului românilor când vine vorba de modul în care se informează. Astfel, în perioada ianuarie 2018 – iulie 2018 au fost 122.400 de căutări pentru „vacanţe 2018”. În aceeaşi perioadă din 2019, 117.800 de căutări pentru „vacanţe 2019” – o scădere de aproximativ 4%. Cifrele nu arată neapărat o scădere a interesului pentru vacanţe, ci că un procent mai mare de români au ştiut unde doresc să petreacă timpul liber şi nu au mai căutat „idei de vacanţă””, arată analiza menţionată.

În cazul celor mai populare luni din 2019 pentru documentat în perspectiva vacanţei de vară, acestea sunt: ianuarie cu peste 27.000 de căutări pentru „vacanţe 2019”, martie cu aproximativ 22.200 căutări şi la coada clasamentului este iulie, cu 8.100 de căutări, fiind şi luna în care mulţi şi-au rezervat deja vacanţa.

Potrivit studiului, Grecia rămâne pe prima poziţie pentru români în sezonul estival cu cele mai căutate destinaţii: Thassos, Lefkada şi Halkidiki, urmată de Turcia cu Antalya şi Kusadasi şi Bulgaria cu Nisipurile de Aur. Pe locul patru este Egipt, în creştere în 2019 faţă de 2018 cu 45,5%.

Numărul de căutări online pentru destinaţiile clasice a scăzut în 2019 faţă de 2018 cu un procent cuprins între 15% şi 20%, însă au crescut pe destinaţii mai noi. “Aceste cifre arată că românii încep să-şi diversifice vacanţele, aleg destinaţii noi şi sunt mai informaţi în materie de turism. Totodată, spre deosebire de expresii generale ca „vacanţe 2019” care înregistrează cel mai mare interes la început de an, pe căutări mai precise care includ şi locaţia, cele mai bune luni sunt iunie şi iulie. Acest fapt relevă şi că sunt mulţi români care încă îşi planifică vacanţa în ultimul moment”, relevă studiul iAgency.

În ciuda tiparului de mai sus, românii îşi pierd interesul în 2019 faţă de 2018 în ceea ce priveşte vacanţele de tip „last minute”, unde e înregistrată o scădere de aproximativ 17,5%. Aceste cifre pot arăta şi că încrederea românilor faţă de acest tip de oferte înregistrează o scădere. Totodată, poate fi vorba şi de o atenţie sporită la destinaţiile de vacanţă pe care şi le planifică din timp şi astfel nu mai „vânează” ofertele de tip „last minute”.

Nu în ultimul rând, în cazul destinaţiilor exotice, iAgency a remarcat un trend ascendent. Interesul românilor a crescut în 2019 cu cel puţin 7,1%. Raportarea e făcută la expresia generală de căutare: „vacanţe exotice”. Cel mai ridicat nivel de interes a fost în ianuarie.

Compania precizează că datele folosite în această analiză au fost obţinute prin instrumentul Keyword Planner dezvoltat de Google.

iAgency.ro  este o agenţie SEO, marketing online şi PPC, cu o experienţă de 11 ani pe piaţa online din România. AGERPRES

Afişele cinematografelor din SUA sunt dominate în acest weekend de thrillerul de acţiune “Angel Has Fallen”, comedia “Ready or Not”, documentarul “Miles Davis: Birth of the Cool”, filmul de dramă “Jawline Fiddler: A Miracle of Miracles” şi comedia cu iz rusesc “Give Me Liberty”, potrivit site-ului de specialitate IMDB.

“Angel Has Fallen” este principala premieră a sfârşitului de săptămână, în care Gerard Butler revine pentru a treia oară în rolul celui mai eficient agent de secret service.

În urma unui atentat asupra preşedintelui Statelor Unite (Morgan Freeman), cel acuzat de incident este chiar garda sa de corp, agentul Mike Banning (Gerard Butler). După ce reuşeşte să scape de autorităţi, el este dat în urmărire generală. Mike va trebui să evite propria sa agenţie şi să fie cu un pas înaintea FBI-ului pentru a-i demasca pe adevăraţii autori ai atacului.

Disperat să îşi dovedească nevinovăţia, Banning se bazează pe ajutorul unor aliaţi neaşteptaţi pentru a-şi proteja familia şi a salva ţara de pericolul iminent. Filmul este regizat de Ric Roman Waugh, iar rolurile principale sunt interpretate de Morgan Freeman şi Gerard Butler.

În comedia “Ready or Not”, patru prieteni, colegi de facultate, se trezesc în mijlocul aventurii vieţii lor după ce sărbătoresc în Las Vegas petrecerea burlacilor. Ajunşi in Mexic fără voia lor, urmăriţi şi fără bani în buzunare, cei patru luptă sa treacă graniţa înapoi în S.U.A. şi să ajungă în timp util la nuntă. Regia este semnată de Sean Doyle, iar principalii actori sunt Christian Oliver şi Seamus Dever.

“Jawline Fiddler: A Miracle of Miracles from Heaven” prezintă viaţa unei adolescente diagnosticată cu o boală digestivă rară. Fata se vindecă însă miraculos după ce supravieţuieşte unui terifiant accident. Regizat de Patrica Riggen, filmul le are în distribuţie pe Queen Latifah, Kylie Rogers, Jennifer Garner.

Documentarul “Miles Davis: Birth of the Cool” prezintă viaţa talentatului trompetist şi inovator de jazz, Miles Davis, o adevărată forţă a naturii. Filmul se axează asupra încercării artistului de a sparge barierele şi de a trăi viaţa după propriile reguli.

Documentarul se bazează pe arhivele foto şi înregistrările filmate chiar de artist sau de colegii săi, dar şi pe manuscrisele şi picturile sale pentru a prezenta omul din spatele artistului. Sunt prezentate şi interviuri cu muzicieni care celebrează moştenirea marelui artist, precum Jimmy Cobb, Lee Konitz, Herbie Hancock, Wayne Shorter, Ron Carter, Carlos Santana, sau Flea, chitaristul trupei Red Hot Chili Peppers.

“Give Me Liberty” este o comedie spumoasă scrisă de Alice Austen şi Kirill Mikhanovsky şi regizată de Kirill Mikhanovsky. Filmul a fost proiectat la secţiunea “Cincizeci de regizori” din cadrul Festivalului de Film de la Cannes din 2019.

Personajul principal este şoferul de ambulanţă Vic care îşi pune în pericol slujba după ce acceptă să transporte un grup de oameni în vârstă şi un fost boxer la o înmormântare. Pe drum ei o întâlnesc pe Tracy, o tânără care suferă de ALS, pe care o iau în călătorie. Vic este de origine rusă şi de o bunătate debordantă, principala lui problemă fiind aceea că nu poate spune “nu”, chiar şi atunci când trebuie.

Protagoniştii sunt Lauren ‘Lolo’ Spencer (Tracy), Chris Galust (Vic) şi Maxim Stoyanov.

Celebrul actor Donald Sutherland a fost avut în vedere pentru a interpreta rolul bunicului lui Vic. Însă cum nu ştia limba rusă, producătorii au decis să opteze pentru actori necunoscuţi, sau chiar neprofesionişti.AGERPRES

”Beforeigners/Înstrăinaţi”, primul serial original norvegian realizat pentru HBO de creatorii Anne Bjornstad şi Eilif Skodvin, propune un thriller de science-fiction cu numeroase călătorii în timp şi mult umor negru, o producţie care este disponibilă pe această platformă din 21 august, relatează EFE.

Primele cinci minute din serial sunt pline de tensiune şi marchează începutul unei scene uimitoare în care un grup de tineri asistă împietriţi la apariţia mai multor persoane aparţinând trecutului din adâncul mării într-un şuvoi de lumină, fără să-şi amintească nimic din cele întâmplate şi care se trezesc în faţa unei realităţi care le este străină.

Ceea ce pare un incident izolat devine repede o preocupare globală. Lars Haaland (Nicolai Cleve Broch), poliţistul care răspunde la primul apel de urgenţă după misterioasa apariţie a unui călător în timp, în apele din faţa celebrei opere din Oslo, vede la televizor că astfel de apariţii au avut loc în întreaga lume.

Autorităţile descoperă cu uimire că cei pescuiţi din ape vorbesc o limbă dispărută, iar Oslo este complet schimbat de miile de nou-veniţi cărora societatea norvegiană încearcă să le acomodeze cât mai bine tradiţiile şi stilul de viaţă

Ulterior aceste apariţii sunt considerate un lucru normal de societate, după venirea a aproape 13.000 de oameni din epoca de piatră, din epoca vikingilor sau de la sfârşitul secolului al XIX-lea, ceea ce provoacă însă ciocniri culturale uriaşe şi nevoia de adaptare în fiecare oraş. Motivele acestor apariţii misterioase rămân însă necunoscute.

În acest context, descoperirea cadavrului unei călătoare în timp determină poliţia din Oslo să ia o decizie nemaiîntâlnită: pentru a descoperi asasinul, Lars trebuie să facă echipă cu Alfhildr (Krista Kosonen), fostă războinică vikingă şi prima absolventă “de istorie multitemporală” a Academiei de poliţie norvegiene.

Împreună cu Haaland, cu care va face o pereche neobişnuită, va investiga asasinarea unui călător “Beforeigners” (numele primit de vizitatorii din trecut) şi astfel începe să iasă la suprafaţă o conspiraţie privind originea acestor călătorii în timp.

Serialul, o reflecţie asupra dramei refugiaţilor şi provocărilor cu care se confruntă imigranţii în ţările de destinaţie, este plin de dialoguri acide precum cel dintre un ziarist venit din timp şi un sergent de poliţie. Poliţistul, surprins de întrebările îndrăzneţe ale călătorului din trecut, îi răspunde: “Am convenit o poveste care să fie pe placul cititorului. Este o regulă nescrisă în relaţiile cu presa”. La care ziaristul “Beforeigners” îi răspunde: “Sunt jurnalist din 1870, prin urmare nu sunt un novice”.

Serialul este o metaforă pentru refugiaţii din Orientul Mijlociu care au luat pe nepregătite Europa în ultimii ani. Marele său merit este că explorează, într-un context plin de satiră şi umor, ceea ce ne apropie şi nu ceea ce ne desparte. Indiferent de unde venim, toţi am suferit, am iubit sau ne-am găsit alinarea alături de alte persoane. Acesta este meritul povestirii, dar nu şi prioritatea sa, având în vedere ca serialul se axează mai degrabă pe spectacol şi acţiune, decât pe mesajul politic.

Potrivit lui Hanne Palmquist, vicepreşedinta pentru programe a HBO Nordic, este vorba de “o satiră originală despre un viitor apropiat, a cărei acţiune se petrece într-o societate care, deşi transformată, are încă probleme de adaptare şi coduri de convieţuire diferite”. La rândul său, Antony Root, vicepreşedinte executiv al HBO Europe, asigură că serialul face parte din acea categorie de formate “curajoase, inteligente şi de autor” pe care doreşte să le producă orice platformă.

“Beforeigners/Înstrăinaţi”, al doilea serial original realizat de HBO Nordic după comedia “GÖSTA”, scrisă şi regizată de cineastul Lukas Moodysson, are şase episoade de câte 45 de minute. AGERPRES