Connect with us

ACTUALITATE

Preşedintele CJ Harghita şi primarul din Sânmartin au pus lacăte şi un lanţ pe poarta Cimitirului Eroilor din Valea Uzului

Publicat



Sursa foto: Borboly Csaba / Facebook

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, şi primarul comunei Sânmartin, Gergely András, au închis miercuri Cimitirul Eroilor din Valea Uzului cu trei lacăte şi un lanţ, hotărârea de interzicere a accesului în incinta cimitirului fiind luată de Consiliul Local Sânmartin şi fiind atacată în instanţă de Instituţia Prefectului judeţului Harghita.

Primarul Gergely András a declarat presei că decizia a fost luată pentru a evita “evenimentele neplăcute” care au avut loc în ultima vreme la cimitirul din Valea Uzului.

“Conform Hotărârii 13 din 23 mai, anul curent, Consiliul Local Sânmartin a decis închiderea temporară a cimitirului eroilor din Valea Uzului, din cauza evenimentelor care au precedat luării hotărârii, acele evenimente neplăcute, încercăm să evităm orice altă încercare de acest gen şi din aceste considerente a fost adusă hotărârea respectivă”, a declarat Gergely András.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, susţine că s-a considerat că este “oportun şi benefic” ca poarta cimitirului să fie închisă pentru că eroii ale căror rămăşiţe se află acolo trebuie cinstiţi cum se cuvine, “nu prin circ şi ilegalităţi”.

“Am considerat oportun şi benefic ca această poartă să fie închisă cu lacăt, pentru că nu serveşte cinstea şi memoria eroilor căzuţi aici ce s-a întâmplat în ultima vreme. Fiecare când vrea puţină publicitate vine aici şi face un scandal şi apoi atrage după sine toată mass-media centrală şi nu este benefic nici pentru eroii căzuţi, indiferent de naţionalitate, pentru că aici sunt mai mulţi eroi, fiecare merită să fie cinstit, dar nu prin circ, nu prin ilegalităţi”, a declarat Borboly.

Acesta susţine că din toate documentele pe care le are la dispoziţie reiese că demersul Consiliului Local Dărmăneşti de a amplasa cruci ale soldaţilor români în cimitir este ilegal şi consideră că trebuie închisă poarta cimitirului, despre care spune că este proprietatea publică a comunei Sânmartin, până când comunitatea va simţi că lucrurile au intrat în normalitate.

“Nu există o instituţie din acest stat care până acum să fi zis că banul public cheltuit aici a fost făcut legal şi hotărârile luate de Consiliul Local Dărmăneşti sunt legale. (…) Deci, de aceea am considerat să punem cele trei lacăte şi atunci trebuie să fie scoase aceste lacăte când şi comuna Sânmartin şi bisericile istorice şi societatea civilă vor crede şi vor simţi că aici lucrurile au intrat în normalitate”, a conchis preşedintele CJ Harghita.

Hotărârea prin care Consiliul Local Sânmartin a interzis accesul în Cimitirul Eroilor din Valea Uzului a fost atacată miercuri în instanţă de prefectul Harghitei, Jean-Adrian Andrei, care spune că aceasta încalcă mai multe prevederi legale, inclusiv Constituţia României.

“Împreună cu colegii mei jurişti din Instituţia Prefectului am analizat acest act (hotărârea Consiliului Local Sânmartin nr 13), acesta contravine dispoziţiilor legale, în sensul că încalcă articolul 25 din Constituţia României şi Convenţia de aderare a României la UE, mai mult decât atât, actul administrativ are câteva inadvertenţe în ceea ce priveşte legea 24 din 2000, privind tehnica legislativă. Am depus astăzi (miercuri – n.r.) la instanţa de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Harghita o acţiune de anulare a acestui act administrativ, care este ilegal. Sigur că, orice act administrativ atacat în instanţă este suspendat de drept. Fiind suspendat de drept, nu ştiu cine vrea să mai pună vreun lanţ pe vreo poartă. Dacă este pus, deja discutăm de a intra sub incidenţa altor legi şi a organelor de cercetare”, a declarat prefectul Harghitei.

Hotărârea Consiliului Local Sânmartin stipulează că se interzice accesul în incinta cimitirului pe o perioadă de 30 zile, cu excepţia lucrărilor de mentenanţă. În expunerea de motive se precizează că “în urma acţiunii ilegale a oraşului Dărmăneşti, prin care s-a realizat în acest cimitir un obiectiv destinat eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial, s-a creat o stare conflictuală care ar putea avea urmări grave”.

Drept urmare, “pentru preîntâmpinarea unor noi cazuri conflictuale”, Consiliul Local Sânmartin, “în calitate de proprietar al cimitirului”, propune suspendarea accesului în incinta acestuia.

Hotărârea a fost emisă în data de 23 mai, aceeaşi zi în care viceprimarul localităţii a fost dus la audieri, la poliţie, după ce mai multe incidente au avut loc la cimitirul de la Valea Uzului, respectiv crucile amplasate în memoria eroilor români şi monumentul din incintă au fost acoperite cu saci negri de plastic, iar mai mulţi activişti români au susţinut că au fost agresaţi de extremişti maghiari.

Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului este cel mai mare din judeţul Harghita care adăposteşte rămăşiţele pământeşti a peste 1.100 de militari decedaţi în Primul şi al Doilea Război Mondial, din mai multe ţări.

În ultimii ani, Consiliul Local Sânmartin a împrejmuit incinta şi a amplasat câteva sute de cruci în memoria soldaţilor ungari căzuţi în luptele care au avut loc în zonă.

Autorităţile locale din oraşul Dărmăneşti, judeţul Bacău, au decis, recent, să ridice acolo mai multe cruci în memoria soldaţilor români căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial şi un monument pentru eroii care şi-au dat viaţa acolo, indiferent de naţionalitate, dar autorităţile din Sânmartin şi liderii UDMR susţin că demersul este ilegal, întrucât cimitirul se află în domeniul public al comunei harghitene iar crucile ar fi amplasate pe locul unor potenţiale morminte nedescoperite ale soldaţilor maghiari.

Pe de altă parte, autorităţile din Dărmăneşti susţin că au autorizaţiile necesare pentru ridicarea crucilor şi că cimitirul se află pe teritoriul acestei localităţi. De asemenea, liderii UDMR spun că în cimitirul respectiv nu se află îngropaţi soldaţi români, în vreme ce autorităţile din Dărmăneşti susţin că acolo îşi dorm somnul de veci şi soldaţii români, alături şi de militari de alte naţionalităţi.

Potrivit datelor puse la dispoziţie de reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, în cimitirul de la Valea Uzului sunt îngropate rămăşiţele pământeşti a 149 de eroi români, 8 soldaţi români necunoscuţi, 1.155 militari din armate străine, respectiv 794 unguri, 108 germani, patru ruşi, trei sârbi, doi austrieci, doi italieni şi 242 de eroi neidentificaţi.

Problema cimitirului din Valea Uzului, respectiv audierea viceprimarului din Sânmartin au reprezentant motivele pentru care UDMR a decis să înceteze, săptămâna trecută, colaborarea cu coaliţia de guvernământ PSD-ALDE. AGERPRES (A-AS-autor: Gina Ştefan, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)

 

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Metallica anunţă lansarea unui al doilea album live ”S&M”

Publicat

Formaţia heavy metal Metallica a anunţat că va scoate un nou album live în care piesele sale celebre vor fi interpretate pe acorduri de muzică simfonică, album ce va purta titlul “Metallica and San Francisco Symphony: S&M2”, conform site-ului NME.com.

“S&M2” vine după albumul live similar lansat de Metallica în 1999 sub denumirea “S&M” şi a fost înregistrat la San Francisco pe parcursul a două zile, în septembrie 2019, alături de Orchestra Simfonică din San Francisco, pentru a marca 20 de ani de la primul album “S&M”.

Înregistrarea video a concertului “S&M2” a fost prezentată în cinematografele din întreaga lume într-o singură seară, la 9 octombrie 2019.

Un trailer al versiunii pentru publicul larg a acestei înregistrări a fost lansat miercuri. Această variantă a înregistrării este diferită de cea prezentată la 9 octombrie anul trecut.

Metallica a anunţat că noul album “S&M2” va fi lansat la 28 august într-o varietate de formate, printre care 4xLP vinil, 2xCD, DVD şi versiuni pe Blu-ray.

Noul produs discografic va conţine variante live ale unor piese precum “All Within My Hands”, “Nothing Else Matters”, “For Whom the Bell Tolls”, “The Memory Remains”, “Moth Into Flame” sau “One”, îmbinând piese devenite veritabile imnuri de pe albumele mai vechi ale trupei cu piese de pe produsele discografice mai noi. AGERPRES

Sursa foto: Mettalica / Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a fost inclusă pe lista galbenă de autorităţile ungare. Testarea COVID la frontieră – obligatorie

Publicat

România a fost inclusă pe lista galbenă, conform informaţiilor comunicate public de către autorităţile ungare, cetăţenii ce călătoresc din ţara noastră în Ungaria fiind testaţi obligatoriu la punctul de trecere a frontierei, pentru infecţia cu noul coronavirus, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Pe lângă România, zona galbenă mai cuprinde în prezent Bulgaria, Portugalia, Suedia, Marea Britanie, Norvegia, Federaţia Rusă, Serbia, Japonia, China şi SUA, arată MAE, într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, noile prevederi legislative care reglementează condiţiile de intrare pe teritoriul Ungariei se aplică atât cetăţenilor ungari, cât şi cetăţenilor străini (indiferent de cetăţenie, UE, non-UE), criteriul de clasificare pentru accesul în Ungaria fiind statul (zona) din care vine cetăţeanul respectiv. Totodată, conform informaţiilor comunicate de autorităţile ungare, noile dispoziţii nu se aplică tranzitului de marfă, posesorilor de paşapoarte oficiale şi persoanelor care pot dovedi că în ultimele şase luni au fost diagnosticate cu SARS-CoV-2.

Statele de provenienţă ale persoanelor care doresc să intre în Ungaria sunt clasificate pe trei categorii : zona verde – fără restricţii de intrare, zona galbenă – restricţii de intrare, zona roşie – nu este permisă intrarea. La acest moment, statele incluse în zona roşie sunt: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Belarus, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Ucraina, dar şi restul statelor din Asia, Africa şi America Latină care nu sunt enumerate în zona galbenă.

Persoanele care intră pe teritoriul Ungariei din statele incluse de autorităţile ungare în zona galbenă, zonă în care se află şi România, sunt testate obligatoriu la punctul de trecere a frontierei. Cetăţenilor care prezintă simptome nu li se permite intrarea în ţară, iar cei care nu prezintă simptome intră obligatoriu în carantină, fie instituţionalizată, fie la domiciliu (autoizolare) în Ungaria (dacă există posibilitatea), fiind luaţi în evidenţele autorităţilor sanitare ungare.

Persoanele faţă de care s-a dispus măsura carantinei la domiciliu (autoizolare) pot solicita autorităţilor competente ieşirea din carantină după efectuarea a două teste moleculare biologice, la un interval de minimum 48 h. În cazul în care primul test este negativ, persoana poate ieşi din carantină, dar este obligată în continuare să efectueze şi cel de-al doilea test. În situaţia în care cel de-al doilea test este pozitiv, se dispune reinstituirea carantinei de 14 zile.

Sunt exceptate de la măsura carantinei la domiciliu persoanele care prezintă la punctul de trecere a frontierei două teste moleculare cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 efectuate în ultimele cinci zile înainte de intrarea în Ungaria, dar la o diferenţă de minimum 48 de ore. MAE reiterează că certificatele trebuie să fie emise în limba maghiară sau engleză.

MAE subliniază că cetăţenilor români care sosesc din statele aflate în zona roşie nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul ungar.

Cu privire la tranzit, autorităţile ungare au precizat că cetăţenii străini care intră în Ungaria în scopul tranzitării teritoriului vor fi supuşi unei examinări medicale şi li se va permite accesul, în măsura în care persoanele nu prezintă simptome. Totodată, pentru permiterea tranzitului, sunt obligatorii respectarea condiţiilor prevăzute de Codul Schengen, prezentarea unui document din care să rezulte scopul deplasării şi ţara de destinaţie, precum şi asigurarea dreptului de intrare pe teritoriul statului vecin Ungariei care se află pe ruta de tranzit spre ţara de destinaţie.

De asemenea, tranzitul se va desfăşura în maximum 24 de ore, pe rutele special desemnate, cu posibilitatea opririi la punctele de odihnă sau alimentare marcate în acest sens.

Punctele de frontieră pentru intrare/ieşire, rutele de tranzit, locurile de odihnă şi intervalele orare de părăsire a teritoriului Ungariei sunt disponibile pe site-ul poliţiei ungare: www.police.hu.

De asemenea, există derogări specifice anumitor categorii de persoane. Dintre acestea: cetăţenii anumitor state vecine, inclusiv România, (lucrători transfrontalieri, deţinători de imobile etc.) pot intra pe teritoriul Ungariei pe o rază de 30 de km în zona de frontieră pentru maximum 24 de ore; lucrătorii sezonieri din agricultură provenind din toate statele vecine pot intra în Ungaria la solicitarea angajatorului şi după informarea prealabilă de către angajator a Inspectoratului General al Poliţiei.

Demersurile angajatorului se fac electronic, cu 48 de ore înainte, iar cererea va cuprinde numele şi documentul de identitate al angajatului, locul desfăşurării activităţii, locul cazării şi durata raportului de muncă. Suplimentar, angajatorii sunt obligaţi să informeze în scris lucrătorii sezonieri, în limba maternă a acestora, despre condiţiile şi data intrării pe teritoriul Ungariei. Trecerea frontierei se realizează doar prin punctele care vor fi stabilite de conducerea poliţiei ungare în acest scop, în mod organizat, în grupuri. Lucrătorii sezonieri pot intra după efectuarea controlului medical care nu confirmă suspiciunea contactării virusului COVID-19.

După intrarea în Ungaria, salariatul sezonier va fi luat în evidenţele de autorităţilor de sănătate publică şi va intra în carantină la locul de muncă timp de 14 zile. La încetarea raportului de muncă, angajatorul este obligat să anunţe atât punctul de trecere a frontierei, cât şi autorităţile de sănătate publică din Ungaria cu 48 de ore înaintea plecării.

Sunt scutite de restricţii şi călătoriile în scop de afaceri. Managerii sau angajaţii companiilor înregistrate în Ungaria sau în ţările menţionate în Hotărârea de Guvern 341/2020 pot intra în această ţară fără restricţii, dacă respectivele companii sunt afiliate, iar în accepţiunea legii privind impozitarea între ele există relaţii contractuale. Persoana în cauză trebuie să demonstreze că deplasarea se face în interes de serviciu, arată MAE.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Budapesta: 0036 13 847 689, al Consulatului General al României la Szeged: 0036 62 424 431 sau al Consulatului General al României la Gyula: 0036 66 464 579, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice 0036 30 535 69 12 sau ale oficiilor consulare: 0036 30 6777 980 – Consulatul General al României la Szeged şi 0036 30 6357181 – Consulatul General al României la Gyula.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: www.mae.ro/node/51934, budapesta.mae.ro, szeged.mae.ro, gyula.mae.ro şi www.mae.ro/. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ajutor financiar pentru tineri fermieri, cetăţeni români din afara graniţelor ţării

Publicat

agricultura bani

Măsura privind sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor fermieri are 20 de milioane de euro pentru cetăţenii români din afara graniţelor ţării, care se instalează pentru prima dată ca şefi de exploataţie, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

“Astăzi, 15 iulie, lansăm măsura “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Această măsură s-a derulat pe perioada 2014-2020 tocmai pentru a revigora agricultura în zone care sunt depopulate sau care au constrângeri naturale şi pentru a preîntâmpina fenomenul de îmbătrânire. Vreau să vă spun că, până acum, au aplicat 10.230 de beneficiari, dintre care 7.520 au încheiat măsura, iar restul sunt în proceduri. Tocmai de aceea am suplimentat, fiind o măsură accesată, banii s-au consumat, am notificat Comisia şi am mutat bani de la alte măsuri neaccesate, încă 43 de milioane de euro pentru acest an. De data aceasta am împărţit alocarea în modul următor: 20 de milioane de euro pentru tineri fermieri, cetăţeni români din afara graniţelor ţării, care se instalează pentru prima dată ca şefi de exploataţie. O să vedeţi în ghid aceleaşi criterii legate de cursurile pe care le-au absolvit în domeniul agricol, dar şi dacă au avut un loc de muncă în ţări membre UE sau ţări terţe în domeniul agricol. Ei vor putea să depună cereri de finanţare”, a spus Oros.

Potrivit sursei citate, sprijinul acordat este de 50.000 de euro pentru exploataţiile între 30.000 şi 50.000 de euro valoare producţie standard şi de 40.000 de euro pentru exploataţiile între 12.000 şi 29.999 valoarea producţie standard. “Este o sumă forfetară în două tranşe: 75% la semnarea contractului de finanţare şi încă 25% la finalul implementării proiectului care durează între 3 şi 5 ani, cum îşi fac dânşii planul de dezvoltare”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a lansat miercuri sesiunea de primire a solicitărilor de finanţare pentru submăsura 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sesiunea se desfăşoară în intervalul 15 iulie, ora 9:00 – 15 octombrie 2020, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni.

Fondurile totale disponibile prin submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Este prima dată în acest exerciţiu financiar, 2014 – 2020, când există o alocare distinctă pentru tinerii fermieri din afara graniţelor ţării.

Potrivit AFIR, pragul de calitate pentru prima etapă lunară (15 iulie – 15 august) este de 90 de puncte şi scade la 85 de puncte pentru a doua etapă (16 august – 15 septembrie), iar pragul minim de depunere este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole. Dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/.

Cererile de finanţarea se realizează conform Ghidului solicitantului şi anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secţiunea “Investiţii PNDR” în pagina dedicată submăsurii 6.1, iar depunerea documentaţiei se realizează on-line, pe pagina oficială de internet a Agenţiei.

Depunerea cererilor de finanţare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. AFIR precizează că în primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere şi sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Focar de coronavirus la Spitalul Municipal din Hunedoara. 7 asistente și o liftieră, confirmate cu infecție

Publicat

Şapte asistente medicale şi o liftieră de la Spitalul Municipal Hunedoara au fost depistate pozitiv pentru COVID-19, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) declanşând o anchetă epidemiologică în această situaţie.

“Este un focar COVID-19. Sunt cinci asistente de la secţia de Boli Infecţioase, una de la Reumatologie, o asistentă de la Dermatologie şi o liftieră. Se face o anchetă epidemiologică”, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al DSP Hunedoara, Delia Băda.

Potrivit acesteia, în judeţul Hunedoara sunt 76 de persoane infectate cu COVID-19, dintre care 40 au refuzat internarea în spital. Cei 40 de bolnavi prezintă forme asimptomatice sau uşoare ale infecţiei şi sunt monitorizaţi de către medicii de familie.

Conform datelor comunicate miercuri de Grupul de Comunicare Strategică, de la începutul pandemiei în judeţul Hunedoara au fost consemnate 728 de cazuri de COVID-19. AGERPRES

Citește mai departe